Marin Sorescu 03.11.

2022

A fost o figura proeminenta a lirici romanești post-belice, un reprezentant al generatiei 60. S-a
născut in 19 feb 1936 in comuna Bulzesti din judetul Dolj, s-a stins din viata la 9 dec 1996 la Bucuresti. A
debutat publicistic cu versuri in 1959 in revista VIATA STUDENTEASCA.

Debut editorial, are loc in 1964 cu volumul de parodii SINGUR PRINTRE POETI, volum cu titlu
emblematic privind condiția poetului in cadrul neomodernismului romanesc. Au urmat noi vol de
versuri care l-au impus pe Main Sorescu unul dintre cei mai importanti poeti contemporani: Poeme
1965, Moartea ceasului 1966, Tineretea lui Don Chihote 1968, Tusiti! 1970, Suflete bun la toate 1972, La
lilieci 6 vol, 1973-1988, Nori, Sarbatori 1978, Fantani in mare 1982, Apa vie – apa moarta, Poezi editie
definitivA.

Piesele care l-au făcut pe Marin Sorescu cunoscut :Iona 1968, Paracliserul 1970, Matca 1976, Raceala si
a treia Teapa 1980, varul Shakespeare 1988.

Teoria stelelor de influenta , Insomnii 71, Starea de destin 76, usor cu pianul pe scari 85, Tratat de
inspiratie 1985.

Boul si Vitelul, Greierele si Furnica

Ea s-a bucurat de o extraordinara audienta in randul cititorilot, astfel incat a reusit sa contribuie din plin
la impunerea unei noi poezi autentice in ani 60. Generatia 60 a contribuit la impunerea
neomodernismului romanesc ce continua in mod firesc modernismul interbelic. A reusit sa i-a legatura
cu marea traditie a poeziei interbelice. La acestu lucru au contribuit poeti importanti. Nichita Stanescu,
Ana Blandiana, Ileana Balancioiu, Ioan Alexandru etc.

Lirca lui Marin Sorescu este cu atat mai surprinzatoare cu cat ea venea dupa seceta culturala a anilor 50
cand lirismul a fost ucis. Prin Marin Sorescu poezia noastra regaseste drumul catre modernitate catre
marea traditie a lirici universale. In cea ce putem spune despre crezul lui Marin Sorescu ,, Poezia trebuie
sa fie concisa aproape angelica, urmaresc miscarea literara din mai multe parti, si am impresia a observa
aceasta tendinta a poeziei moderne. Nu spre comparatie ci spre metafora. Nu spre metafora la vers,
intreaga poezie o metafora. “

Parodiile reunite in vol SINGUR PRINTRE POETI , anticipeaza varsta post moderna a lit ro. . Poetul rescrie
in registru ironic o serie de capodopere ale literaturi romane si universale. Pentru acest demers el a fost
considerate critica literara un nou Toparceanu. Raman elocvente din seria parodiilor creati precum Boul
si Vitelul, sau Greierele si Furnica, parodi ale unor texte ale unor clasici uitati.

Boul si vitelul este o fabula omonima a lui Grigore Alexandrescu. Marin Sorescu pastreaza pretextul etic
al fabulei, dar stie sa fie original oferind o noua prespectiva asupra unor intamplari. Marin Sorescu
rescrie De data aceasta nu Boul este cel care ajunge intr-un post insemnat ci vitelul, fabula are 3 parti
distincte.

1.Prima sectiune zugraveste drumul parintelui fericit la odrasla sa ajunsa intr-un post insemnat.

2.Al doilea reda intalnirea dintre cei doi protagonisti.

3.Al treilea este finalul care prezinta întoarcerea acasa al tatalui dezamagit.
Auzind ca fiul sau a ajuns mare ispravnic pe o pasune mare, tatal bou merge sa il intalneasca. Marin
Sorescu stie sa surprinda mandria parintelui la veste ca fiul sau a reusit in viata. Nu intamplator pe
drumul lui batranul tata se lauda cu odrasla sa ajunsa intr-un post insemnat . Intalnirea dintre cei doi are
caracter scenic, poetul insistand pe reactiile fiecarui personaj. Daca tatal se bucura sincer de faptul ca isi
vede fiul ajuns intr-o pozitie sociala inalta in schimb acestuia din urma ii este rusine de originea modesta
a parintelui sau si ar dori sa il vada plecat cat mai repede. Produn dezamagit de cele auzite boul se
inoarce acasa oftand si zugraveste uimatoarele metamorfoze negative prin care a trecut odrasla sa.

Parodie dupa de la Fontaine Greierele si Furinica, caracterul scenic al intamplarilor se pastreaza si in

aceasta creatie poetul înfățișându-ne doua tipuri puternic individualizate. La inceput este pastrat
scenariul cunoscut din La Fontaine, dupa ce a cantat toata vara greierel vine la furnica pentru ai
imprumuta cateva boabe necesare pentru asi potolo foamea. Onest el promite ca va da inapoi totul
chiar cu dobanda. Cea ce socheaza in poemul lui Marin Sorescu este faptul ca el sparge cliseele
modificand poemul lui La Fontaine prin adevarata lovitura de teatru din finala. Spre deosebire de
versiunea arti cunoscuta, greierele reuseste sa o convinga pe furnica prin intermediul fortei. Din pacate
aceste poezi de debut nu au fost reluate si in cele doua volume din editia definitia. Vol I 1990- vol II
1993. In primul vol se gaseste un scurt cuvant inainte in care Marin Sorescu ne dezvaluie cate ceva din
crezul sau artistic. Autorul vede doar o intamplare in faptul ca a devenit poet, o pedeapsa blanda a
destinului pe care s-a grabit sa o acepte. Dupa ce mult timp s-a descris si s-a redescris, publicarea unei
editi definitive l-a obligat sa reciteasca proproa sa opera cu mare atentie atentie la virgule si la literele
sarite.

Marin Sorescu zice despre poezie ca fiind un act terapeutic dar si un proces de instrainare de eul poetic.
Relectura creatilor echivaleaza cu un proces de regasire,