Sunteți pe pagina 1din 12

Întrebări Toxicologie Medicală

Iunie 2022

1. Primul Tratatul de Otrăvuri a fost elaborat de către:


a. Sir Percivall Pott;
b. Caterina de Medici;
c. Mathieu Joseph Bonaventure Orfila.
2. Maria Catherina van Swanenburg a fost implicată în otrăvirea a unui număr
de peste 100 de persoane cu:
a. iperită;
b. trioxid de arsen;
c. DTT.
3. Primul manual de Toxicologie, în limba română, a fost elaborat de:
a. Ștefan Minovici;
b. Constantin Hepites;
c. Alexandru Ionescu-Matiu.
4. Marțian Cotrău:
a. este autorul cărțíi Otrava și viața;
b. a fost un toxicolog care a activat la Universitatea Al I Cuza din Iași;
c. a studiat efectele micotoxinelor.
5. Talitomida a fost un medicament ce a indus:
a. intoxicații ușoare;
b. malformații fetale grave;
c. avorturi și decese timpurii la copii.
6. Butoxidul de piperonil este:
a. inofensiv;
b. un insecticid;
c. un activator al enzimelor de tip citocrom P450.
7. Bergamotina este un compus care inhibă enzima CYP3A4 necesară pentru
metabolismul:
a. aspirinei;
b. statinei;
c. asparaginei.
8. Evenimentele care determină toxicitatea in vivo sunt următoarele:
a. absorbția, distribuția, excreția, modul de acțiune și metabolismul;
b. distribuția, absorbția, metabolismul, excreția și modul de acțiune;
c. absorbția, distribuția, metabolismul, modul de acțiune și excreția.
9. Care dintre următorii agenți sunt teratogeni:
a. apa oxigenată;
b. mercurul anorganic;
c. compușii din clasa bifenil policloruraților.
10. Toxicologia clinică are drept scop:
a. potențiala transmitere a toxinelor către populația umană;
b. diagnoza și tratarea intoxicațiilor umane;
c. efectul substanțelor din mediu asupra indivizilor.
11. Prima definiție a relației dintre doza unui compus și răspunsul provocat de
acesta a fost atribuită lui:
a. Palade;
b. Kelvin;
c. Paracelsus.
12. Doza prag este o doză la care efectul toxicului:
a. este maxim;
b. nu este observabil;
c. eficiența toxicului este la jumătate.
13. DDT (dicloro-difenil-tricloretanul) este un compus:
a. Din categoria substanțelor solubile în apă;
b. Ce are în componență 6 atomi de clor;
c. Ce se poate bioacumula.
14. Traseul urmat de un compus toxic în lanțul trofic este:
a. Reziduu din sol → prădători → plante;
b. Reziduu din sol → prădători → nevertebrate;
c. Reziduu din sol → nevertebrate → prădători.
15. Ionii de cadmiu:
a. inhibă glutation reductaza;
b. afectează reîmpachetarea proteinelor;
c. se leagă de grupările -OH din proteine.
16. Ionii de plumb:
a. pot substitui ionii de calciu ai ALAD;
b. nu se acumulează în hematii;
c. inhibă transferazele umane.
17. Nefrotoxicitatea poate fi cauzată de ionii metalelor/ compușii pe bază de:
a. crom sau nichel;
b. cadmiu sau mercur;
c. zinc sau crom.
18. Metilmercurul și tetraetilplumbul au acțiune:
a. antibacteriană;
b. neurotoxică;
c. anticancerigenă.
19. Fibroza pulmonară poate fi rezultatul expunerii la:
a. mercur;
b. zinc;
c. aluminiu.
20. Metalotioneina are afinitate pentru ionii de:
a. cadmiu;
b. cobaltului;
c. potasiu.
21. Un indicator al intoxicației cu plumb este:
a. apariția în urină a acidului -aminolevulinic;
b. creșterea concentrației fierului seric;
c. creșterea Cyt P450 hepatic.
22. Boala Minamata este datorată otrăvirii cu:
a. arsen;
b. plumb;
c. mercur.
23. Boala Itai-Itai a fost rezultatul consumului de:
a. orez contaminat cu urme de magneziu;
b. orez contaminat cu urme de cadmiu;
c. porumb contaminat cu urme de cadmiu.
24. Expunerea la crom (VI):
a. determină generarea unor ioni crom (V);
b. conduce la cancer bronhopulmonar;
c. induce probleme oculare.
25. La o zi de la absorbție, arsenul se distribuie în organism unde:
a. se leagă la grupările –SH ale proteinelor tisulare;
b. poate conduce (expunere acută) la creșterea fltrării renale;
c. poate substitui pentru 30 zile fosforul din oase.
26. 2,3-dimercaptopropanolul este un compus ditiolic:
a. utilizat în intoxicaţiile acute cu As și Hg;
b. utilizat în calitate de antidot al aluminiului;
c. ce poate acumula Cd la nivel hepatic.
27. Acidul 2,3 dimercapto propan-sulfonic (ADMPS) și utilizat cu succes pentru
tratamentul intoxicației cu:
a. nichel;
b. aluminiu;
c. mercur.
28. Edetamin este antidot în intoxicaţia (la copii) cu:
a. plumb;
b. magneziu;
c. arsen.
29. DTPAZnNa3 (dietilentriaminopentaacetatul de zinc şi sodiu) este un agent
de chelatare recomandat în intoxicaţia cu:
a. mercur;
b. plutoniu;
c. aluminiu.
30. Kelocyanor este un antidot administrat:
a. intravenos în intoxicația cu cianură;
b. pe cale orală;
c. oral în intoxicația cu metilmercur.
31. D-Penicilamina este:
a. un antidot în intoxicaţia cu pesticide;
b. un antidot în intoxicaţia cu Hg;
c. produsul de reducere al penicilinei.
32. Deferoxamina (desferalul) este un compus cu afinitate mare de legare
pentru:
a. ionii de Fe3+;
b. ionii de Fe2+;
c. ionii de Mg2+.
33. Piretrina este un
a. compus prezent în florile de crizantemă;
b. erbicid;
c. insecticid.
34. Atrazina este un:
a. fungicid;
b. erbicid;
c. rodenticid.
35. Pentru introducerea pe piață a unui pesticid se parcurg etapele:
a. sinteză, toxicitatea acută/cronică, distribuție în organism;
b. izolare, toxicitatea acută/cronică, distribuție;
c. sinteză, caracterizare fizico-chimică, toxicitatea acută/cronică.
36. Compușii foarte periculoși au o valoare:
a. LD50 < 1 mg/Kg corp;
b. LD50 < 100 mg/Kg corp;
c. LD50 < 10 g/Kg corp.
37. DDT-ul:
a. a fost utilizat ca erbicid;
b. este un agent neurotoxic;
c. este un compus nepersistent.
38. Insecticidele de tip ciclodienic:
a. acționează asupra receptorului GABA;
b. au o capacitate mică de retenție (bioacumulare);
c. activează pompa de Na+/K+.
39. Etil-parationul este un:
a. insecticid organofosforic;
b. erbicid;
c. agent de fumigare.
40. Clorpirifos este:
a. un insecticid;
b. colorant alimentar;
c. utilizat în interiorul locuințelor în SUA.
41. Malationul este un insecticid:
a. utilizat pentru eradicarea tânțarilor;
b. are o toxicitate mare pentru mamifere;
c. ce activează enzima acetilcolinesterază.
42. Insecticide organofosforice:
a. pot provoca neuropatie întârziată;
b. sunt insecticide de tip eteric;
c. nu pot fi hidrolizate.
43. Carbarilul este un insecticid:
a. cu spectru îngust;
b. ce are o toxicitate mare;
c. ce poate utilizat pentru diminuarea populației afidelor și căpușelor.
44. Aldicarb este un insecticid:
a. carbamic cu toxicitate redusă;
b. organofosforic;
c. aplicat pe solurile culturilor de cartofi
45. Nicotina este un compus din plante:
a. cu proprietăți erbicide;
b. cu toxitate foarte ridicată;
c. un alcaloid toxică pentru Daphnia magna.
46. Dinitrofenolii:
a. sunt decuplanţi ai fosforilării oxidative;
b. acționează la nivelul pielii;
c. sunt agenți de îngrășare.
47. La expunerea orală cronică la 2,4-dinitrofenol se constată:
a. transpirații, amețeli, hipertermie;
b. îngrășare;
c. cataractă.
48. Clorotalonilul este un compus:
a. cu acțiune fungicidă;
b. ce acționează selectiv;
c. cu toxicitate mică pentru pești.
49. Zineb:
a. este un insecticid;
b. un compus din clasa ditiocarbamaților;
c. poate fi convertit prin hidroliză la etiltiouree, un compus mai puțin toxic.
50. Mancozeb-ul poate:
a. produce dermatită de contact;
b. este un compus din clasa dinitrofenolilor;
c. poate complexa aluminiul.
51. Warfarina este un:
a. agent de coagulare;
b. agent cu toxicitate moderată;
c. rodenticid.
52. Fluoroacetamida este un:
a. fungicid;
b. rodenticid;
c. agent de fumigare.
53. ANTU (-naftil-tioureea)
a. poate determina insuficiență respiratorie;
b. este un insecticid;
c. poate determina hipotiroidia.
54. Bromura de metil este un agent:
a. de fumigare;
b. netoxic la inhalare;
c. ce are drept țintă proteinele.
55. Gazul fosfină:
a. este utilizat contra insectelor și rozătoarelor;
b. este aplicat doar în spațiile mici;
c. activează enzima acetilcolin esterază.
56. Hidroxi-anisol butilatul este un:
a. antioxidant;
b. pesticid;
c. colorant alimentar.
57. Propilen glicolul este un:
a. agent de chelatare;
b. agent umectant;
c. toxic ce provoacă hipertensiune.
58. EDTA-ul este utilizat:
a. în calitate de solvent;
b. la pacienții diabetici ce au suferit un atac de cord;
c. agent de îngroșare.
59. Tartrazina:
a. este un aditiv alimentar;
b. are o doza zilnică admisă de 705 mg/kg corp;
c. este un colorant albastru.
60. Toxinele sunt compuși toxici:
a. produși de un organism viu;
b. obținuți în industria farmaceutică;
c. derivați din industria chimică.
61. Endotoxina δ:
a. este produsă de Clostridium botulinum;
b. are proprietăți rodenticide;
c. poate distruge larvele gândacului de cartof.
62. Toxina botulinică:
a. este produsă de o insectă;
b. poate induce paralizia mușchilor scheletici;
c. este o peptidă neurotoxică.
63. LSD (dietil amida acidului lisergic):
a. este un drog psihedelic natural;
b. se distinge prin proprietăţi ocitocinice;
c. crează senzații de distorsiune a spațiului și timpului.
64. Aflatoxina B1:
a. are toxicitate mică;
b. este produsă de Claviceps sp
c. poate fi activată enzimatic.
65. Toxina T2:
a. este o toxină de origine vegetală;
b. are proprietăți imunosupresoare;
c. este un compus din clasa aflatoxinelor.
66. Acidul demoic:
a. are în structură 2 grupări -COOH;
b. este produs de o specie de fungi;
c. induce amnezia.
67. Ciguatoxina:
d. provine din alge;
a. provoacă intoxicații rare;
b. poate fi fatală.
68. Anatoxina A:
a. este o neurotoxină;
b. acționează asupra receptorilor dopaminici;
c. este produsă de alge.
69. Solanina este:
a. un compus toxic de origine microbiană;
b. activator al colinesterazei;
c. compus teratogen.
70. Safrolul:
a. induce carcinom renal la șoareci;
b. poate fi utilizat la fabricarea de Ecstasy;
a. este un compus din semințele de măr.
71. Amigdalina:
a. este un compus glicozidic de tip cianogen;
b. pot elibera tiocianură;
c. este un compus cu proprietăți euforice.
72. Veninul de albină conține:
a. histamina, două peptide și două enzime;
b. histamina, trei peptide și două enzime;
c. histidina, trei peptide și două enzime.
73. Veninul de șarpe conține:
a. polipeptide cardiotoxice;
b. vanilină;
c. toxina botulinică.
74. Tetrodotoxina:
a. se acumulează în gonade și ficat;
b. are DL50 de 250 mg/Kg corp (șoarece);
c. poate provoca decesul după 2-3 zile.
75. Ordonați în ordinea crescătoare a toxicității:
a. aflatoxina, tetrodotoxina, ricina, toxina tetanică;
b. ricina, aflatoxina, tetrodotoxina, toxina tetanică;
c. toxina tetanică, ricina, aflatoxina, tetrodotoxina;
d. toxina tetanică, aflatoxina, ricina, tetrodotoxina
76. Un parametru farmococinetic îl constituie:
a. clearance-ul sistemic;
b. valoarea LD50;
c. volumul de soluție toxică ingerată.
77. Dispersia unui toxic în organism poate fi descrisă de:
a. LD50 (mg/Kg corp);
b. volumul de distribuție;
c. efectele biochimice ale acestuia.
78. Clearance-ul sistemic este:
a. rata de acumulare a unui toxic;
b. un parametru farmocodinamic;
c. rata de excreție /concentrația plasmatică/unitate de timp.
79. Transportul unui compus toxic prin membranele biologice către fluxul
sangvin:
a. nu depinde de masa moleculară;
b. depinde de gradul de ionizare;
c. nu depinde de coeficientul de partiție.
80. Transportul pasiv:
a. necesită consum de energie;
b. se realizează în sensul invers gradientului de concentraţie;
c. constituie o modalitate de traversare a membranei de către toxicii
gazoşi.
81. Transportul activ mediat:
a. poate decurge prin membranele neuronale;
b. constă în trecerea toxicului prin membrane, fără consum de energie;
c. constă în preluarea toxicului de către proteinele plasmatice.
82. Absorbţia pe cale respiratorie se face la nivelul membranelor:
a. transcutanate;
b. alveolo-capilare;
c. transplacentare.
83. Substanţele toxice acide pot fi transportate de către:
a. β-globulină;
b. albumină;
c. lipoproteine.
84. Hidrocarburile policlorurate se leagă puternic de:
a. glicoproteina acidă;
b. lipoproteine;
c. albumina umană.
85. Țesuturile ușor perfuzabile sunt:
a. creierul;
b. țesutul gras;
c. piele.
86. Fluorul (anionic) se depozitează în:
a. piele;
b. ţesutul osos;
c. creier.
87. Compușii pe bază de As(III) se acumulează în:
a. creier;
b. ţesutul osos;
c. fanere.
88. Oxidazele:
a. intervin în reacțiile care se desfășoară în faza I;
b. intervin în reacțiile care se desfășoară în faza a II-a;
c. sunt produse de bacteriile de la nivelul intestinului;
89. În urma metabolizării paracetamolului, în faza I, rezultă:
a. un intermediar mai puțin toxic;
b. un intermediar hepatotoxic;
c. un compus sub forma unui conjugat cu glutationul.
90. Reductazele microbiene pot:
a. activa cloramfenicolul;
b. converti o grupare -NH2 la o grupare NO2.
c. activa cloramfenicolul
91. Inducţia/inhibiţia enzimelor microzomiale este datorată:
a. descreșterii populației florei bacteriene;
b. administrării xenobioticelor;
c. modificărilor metabolice a proteinelor.
92. Morfina și tricoteceneidele de tip A pot suferi reacții de:
a. glucuronoconjugare;
b. glutationilare;
c. reducere.
93. Izoniazida poate suferi reacții de:
a. acetilare;
b. glutationilare;
c. oxidare.
94. Acidul salicilic poate fi conjugat cu:
a. glicina;
b. glutationul;
c. alanina.
95. Ce compus care pot genera epoxizi toxici?
a. aflatoxina B1;
b. aminele;
c. paracetamolul.
96. Erbicidul paraquat:
a. nu poate traversa membranele;
b. poate genera radicali toxici;
c. neuralizează radicalii peroxidici.
97. Ranitidina poate:
a. genera radicali liberi;
b. induce cancerul de ficat;
c. genera N-nitrozo-dimetilamina.
98. Toxicodinamia reprezintă:
a. eliminarea toxicilor din organism;
b. acţiunea toxicilor asupra organismului;
c. biotransformarea medicamentelor.
99. Un eveniment primare care declanșează secvențele toxicodinamice este:
a. peroxidarea lipidelor;
b. scindarea ATP-ului;
c. apoptoza celulară.
100. 4-hidroxi-nonenalul (HNE) este un marker al:
a. creșterii concentrației de glutation redus;
b. stresului oxidativ;
c. toxicității paracetamolului.
101. Radicalii hidroxilici pot fi generați prin:
a. reacția Fenton;
b. reacția superoxidului cu ioni de Cu2+;
c. reacția de metabolizare a cloroformului.
102. Utilizarea opioidelor poate induce:
a. deficiență respiratorie;
b. aritmii cardiace;
c. paralizia mușchilor respiratori.
103. Utilizarea antidepresivelor ciclice poate induce:
a. un ritm respirator accelerat;
b. aritmii cardiace;
c. îngustarea pupilelor.
104. Toxina botulinică și organofosforicele pot genera:
a. o accelerare a ritmului respirator;
b. aritmii cardiace;
c. paralizia mușchilor respiratori.
105. Administrarea de cocaină poate induce:
a. hipertermie;
b. hipotermie;
c. hipoxie.
106. Cianurile poate induce:
a. hipoxie celulară;
b. hipertensiune arterială;
c. convulsii.
107. Stricnina:
a. este un alcaloid netoxic;
b. agent hipotermic;
c. compus convulsivant.
108. Acidul fluorhidric poate provoca:
a. hipocalcemia;
b. hipercalcemia;
c. hiponatremia.
109. Administrarea cărbunelui activat (CA) se face:
a. la maxim 24 h de la ingestia toxicului;
b. la maxim 4-6 h de la ingestia toxicului;
c. într-un raport CA: toxic de 1:30.
110. Care din următoarele purgative osmotice permite eliminarea mai rapidă
a unui compus toxic:
a. soluție de sulfatul de magneziu 10%;
b. soluție de citrat de magneziu 10%;
c. soluție de sorbitol 70%.
111. Toxidromul colinergic muscarinic este observat la:
a. intoxicația cu organofosforice;
b. fumători;
c. administrare de antihistaminice.
112. Toxidromul colinergic nicotinic se poate manifesta prin:
a. eliberarea receptorilor acetil colinei;
b. hipotensiune;
c. paralizii ale musculaturii striate.
113. Toxidromul anticolinergic poate fi provocat datorită administrării de:
a. carbamați;
b. antidepresive triciclice;
c. atropină.
114. Pacienților cu toxidromul narcotic (opioid) li se administrează:
a. atropină;
b. naloxonă;
c. cărbune activat.
115. Toxidromul de întrerupere este caracteristic administrării de:
a. opiacee;
b. organofosforice;
c. antidepresive.
116. Administrarea de MDMA (ecstasy) determină instalarea unor simptome
caracteristice:
a. toxidromului simpatomimetic;
b. toxidromului colinergic nicotinic;
c. toxidromului anticolinergic.

S-ar putea să vă placă și