GRILE EXAMEN DIPLOMĂ 2018

Disciplina: CRCMA
Specializarea: CEPA

Nr. Răspuns
Enunț și variante de răspuns
crt. corect
Azotitul de sodiu şi azotitul de potasiu se utilizează în industria cărnii pentru:
a. înroşirea cărnii; a
1.
b. sănătatea populaţiei;
c. calitatea alimentelor.
Prezenţa azotaţilor în produsele de origine vegetală este consecinţa:
a. ploilor acide;
2. b. temperaturilor peste 400 C; c
c. suprafertilizării solului cu îngraşăminte azotoase.

Azotitul de sodiu diferă de azotatul de sodiu prin:

d. a. numărul atomilor de azot;
3. c
b. numărul atomilor de sodiu;
c. numărul atomilor de oxigen;
Cea mai mare cantitate de nitrozamine se formează în :
a. inima;
4. b. stomac;
b
c. plămâni.
Producerea de nitrozamine în produsele alimentare are loc dacă:
a. exista substanţă de nitrozare, respectiv azotit sau precursorul acestuia care
5. este azotatul; a
b. sunt prezente condimente în exces;
c. există substanţă de oxidare puternică
Hidrocarburile policiclice aromatice (PAH) cuprind o serie de substanţe cu
acţiune carcinogenică şi genotoxică, cel mai des întâlnit este:
6. a. antracenul; c
b. benzo (a) naftalina;
c. benzo (a) pirenul
Efecte negative ale reacţiei Maillard:
a. producerea de antioxidanţi;
7. b. producerea de substanţe toxice cu acţiune mutagenică şi carcinogenică;
b
c. producerea de micotoxine
Acrilamida are denumire conform chimiei organice de:
a. propilamida;
8. b. propenamida;
b
c. propenolamida.
Aflatoxinele sunt:
a. liposolubile;
9. b
b. termostabile;
c. termosensibile.
Ochratoxina A poate contamina următoarele produse:
a. morcovi;
10. b. banane; c
c. cafea.
 Aflatoxinele sunt produşi metabolici ai mucegaiurilor:
a. Penicillium viridicatum;
11. b. Aspergillus cIavatus; c
c. Aspergillus flavus.
Fumonisinele sunt micotoxine produse de diferite specii de:
a. Aspergillus;
12. b. Penicillium; c
c. Fusarium.
Zearalenonele prezinta proprietăţi ................... la animalele care au consumat
furaje contaminate:
13. a. hiperestrogenice; a
b. hipertiroidiene;
c. hipoestrogenice;
Simptomele intoxicaţiei acute cu mercur se referă la:
14. a. tuse excesiva; b
b. gastroenterite si dureri abdominale;
c. dermatite.
Acrilamida se determină din alimente prin metode:
a. cromatografice,
15. a
b. colorimetrice,
c. electroforetice
Dupa arderea probelor până la cenuşă, reziduurile de metale grele se reiau, cu:
a. acid acetic,
16. b
b. acid azotic,
c. acid fosforic.
Reziduurile de pesticidele extrase din alimente se determina prin:
a. spectroscopie de absorbţie atomică,
17. c
b. metode imunoenzimatice,
c. metode cromatografice.
Pesticidele se extrag din alimente cu:
a. eter de petrol,
18. a
b. metanol,
c. apa ultrapură.
Nitraţi din legume se extrag cu:
a. metanol,
19. c
b. acid clorhidric,
c. apa ultrapură.
Bicarbonatul de sodiu este folosit pentru extracţia din alimente a micotoxinei:
a. ochratoxina A,
20. a
b. aflatoxina B1,
c. toxina T2.
Ce micotoxină se extrage din produsele alimentare cu apă:
a. deoxinivalenol,
21. a
b. fumonisina,
c. ochratoxina A.
Aflatoxinele se extrag din alimente cu :
22. a. acetonă 80%, c
b. eter de petrol,
 c. metanol 70%.
Unitatea de masură pentru contaminanţi - ppb reprezintă:
a. mg/kg;
23. b. µg/kg; b
c. g/kg.

Reziduurile de antibiotice din alimente se determină prin:

a. cromatografie de lichide (HPLC),
24. a
b. electroforeză,
c. specrofotometrie.
Benz(a)pirenul conţine ..... nuclee benzenice:
a. șase,
25. b
b. cinci,
c. patru.
Carbofuranul (Furadan) se identifică toxicologic prin:
a. cromatografie în strat subţire,
26. a
b. cromatografie pe coloană,
c. cromatografie pe hârtie
Dioxina se acumulează în produsele ce conţin:
a. carne slabă,
27. b
b. grasimi,
c. ouă.
Pentru contaminarea cu staniu sunt incriminate:
a. recipientele metalice,
28. a
b. sticlele de plastic,
c. ambalajele de hârtie.
Aleucia toxică alimentară (ATA) este provocată de micotoxinele secretate de unele
specii de:
29. a. Penicillium, b
b. Fusarium
c. Aspergillus
Rubratoxinele sunt metaboliţi produşi de:
a. Penicillium citrinum,
30. c
b. Penicillium puberulum,
c. Penicillium rubrum.
Patulina mai este denumita şi:
a. ergotoxină,
31. b
b. clavacină,
c. acid penicilic.
Toxicitatea aflatoxinelor se manifestă prin:
a. mutagenitate şi carcinogenitate,
32. a
b. neurotoxicitate,
c. nefrotoxicitate.
Sterigmatocistina este ......?
a. antibiotic,
33. c
b. pesticid,
c. micotoxină.
Produsul 3-monocloropropan-1,2 diol se găseşte în:
34. a. carne, b
b. sos de soia,
 c. maioneză.
Nivelul de micotoxine admis în produsele alimentare este conform Reglementului
Comisiei Europene (EC) nr.........?
35. a. 401/2006 b
b. 1881/2006
c. 333/2006
Simptomele intoxicatiei cu nitriţi sunt:
a. polipnee;
36. a
b. acnee;
c. puls scăzut.
Pentru diferenţierea calitativă a aflatoxinelor se foloseşte:
a. cromatografia pe strat subţire de silicagel;
37. a
b. ion cromatografia;
c. cromatografia pe hârtie.
Acrilamida conţine................. atomi de carbon:
a. patru;
38. b
b. trei;
c. cinci.
Denumirea chimică a melaminei este:
a. triamino piren;
39. b
b. triamino triazina;
c. triamono tetrazina.
Nivelul fără risc semnificativ pentru acrilamida ingerată este de :
a. 1 μg/zi;
40. a
b. 1,5 μg/zi;
c. 2 μg/zi.
Dioxinele sunt subproduse rezultate din:
a. industria alimentară;
41. c
b. industria farmaceutică;
c. industria chimică.
Modificările chimice ale componentelor alimentului cauzate de tratamentele termice
clasice, au drept consecinţă:
42. a. formarea unor substanţe cu caracter toxic; a
b. formarea de mucegaiuri;
c. mirosuri neplacute.
Acţiunea toxică a insecticidelor se manifestă prin:
a. inhibarea transformării provitaminelor B;
43. b
b. inhibarea acetilcolinesterazei;
c. methemoglobinemie
Pesticidele organofosforice au o mai mare intrebuinţare datorită:
a. biodegradării rapide;
44. a
b. toxicitaţii scăzute;
c. preţului scăzut.
Dintre biostimulatorii cu efect anabolizant, folosiţi pentru creşterea productivităţii la
animale, sunt hormonii:
45. a. Androgeni; a
b. Estrogeni;
c. Gestageni.
Poluarea aerului datorită traficului intens de mijloace auto poate duce la intoxicare cu:
46. c
a. cadmiu;
 b. arsen;
c. plumb.
Melamina face parte din clasa de reziduuri:
a. micotoxine;
47. c
b. pesticide;
c. contaminanti proveniţi din activitatea industrială.
Azotitul de potasiu conţine în moleculă:
a. un atom de sodium şi unul de azot;
48. b
b. un atom de azot şi unul de potasiu;
c. un atom de oxigen şi unul de potasiu.
Metalele grele se determină cantitativ prin:
a. spectrometrie UV-VIS;
49. b
b. spectofotometrie de absorbtie atomic;
c. fotocolorimetrie
Acrilamida are in moleculă:
a. un atom de azot si unul de fosfor;
50. c
b. un atom de hidrogen si unul de fosfor;
c. un atom de oxigen si unul de azot;
Contaminanţii cunoscuţi sub denumirea generică de PAH-uri se referă la:
a. para amino halogenuri;
51. c
b. derivaţi aromatici cu fosfor;
c. hidrocarburi policiclice aromatice.
Reziduurile de medicamente se pot determina prin:
a. metode fizico-chimice;
52. c
b. metode colorimetrice;
c. metode imunoenzimatice.
MRL reprezinta abrevierea pentru:
a. minim reziduuri în lapte;
53. b
b. limita maximă de reziduuri;
c. limita minimă de reziduuri.
Melamina a fost adăugată în laptele crud pentru a da un conţinut mai mare
de :
54. a. vitamine; b
b. proteine;
c. enzime.
Pesticidul organoclorurat cunoscut sub denumirea prescurtată de DDT are
denumirea ştiinţifică:
55. a. diclor difenil tricloretan; a
b. diclor difenil trietena;
c. difenil dibrom tricloretena.
Mercurul se gaseşte in natură în adancul pămantului, sub forma de:
a. sulfură;
56. a
b. bromură;
c. iodură;
Unitatea de masură pentru contaminanţi - ppm reprezintă:
a. mg/kg;
57. a
b. ng/kg;
c. µg/kg.
58. Determinarea reziduurilor de micotoxine se realizează prin: b
 a. cromatografie gazoasă;
b. metoda imunoenzimatica ELISA;
c. metode fotocolorimetrice.
Conţinutul de azotaţi din probe se determină prin:
a. spectofotometrie;
59. a
b. metode imunoenzimatice;
c. spectroscopie cu absorbţie atomică;
Din punct de vedere al toxicităţii acute, aflatoxina cea cu cea mai mare toxicitate
este:
60. a. aflatoxina G2; b
b. aflatoxina B1;
c. aflatoxina M1.
Unele specii de mucegaiurile au fost utilizate în scop benefic pentru:
a. producerea de dulciuri;
61. b
b. producerea de antibiotice;
c. producerea de pâine
Toxicitatea acută cea mai mare o are:
a. difenilnitrozamina;
62. c
b. nitrozoprolidina
c. dietilnitrozamina.
Nitrozaminele se formează în cazul unor branzeturi la care s- au folosit azotaţi în
scopul prevenirii:
63. a. alterării; c
b. sfărâmării;
c. balonării.
Actiunea toxică a azotitului se manifestă prin:
a. inhibarea transformării provitaminelor B;
64. b
b. producerea de methemoglobinemie;
c. inhibarea funcţiunii glandei hipofize.
Pesticidele organoclorurate au o remanenţa în sol de până la:
a. 5 ani;
65. b
b. 15 ani;
c. 1 an.
Reacţia Maillard are loc în trei etape principale şi este dependentă de factori cum
ar fi:
66. a. pH-ul, durata, temperatura; a
b. durata, catalizatorul; reactanţii;
c. temperatură, umiditatea, viscozitatea.
Acrilamida este o substanţă puternic oxidantă, rezultată din degradarea la
temperaturi înalte a:
67. a. aminoacizilor; b
b. amidonului;
c. amilazei.
Prezenţa pesticidelor în alimentele de origine animală se datorează:
a. ambalajelor din plastic;
68. b
b. contaminarii hranei animalelor;
c. ambalajelor de aluminiu.
Insecticidele ciclodienice sunt:
a. homeopate;
69. c
b. psihotrope;
c. neurotoxice.
 Prezenţa cadmiului în produsele alimentare de origine vegetală poate proveni
din:
70. a. sol contaminat; a
b. aer poluat;
c. precipitaţii.
Mercurul cel mai periculos pentru om este mercurul elementar sub formă:
a. de vapori;
71. a
b. de soluţie;
c. de praf.
Toxinele T-2, HT-2 fac parte din familia:
a. Trichotecenelor;
72. a
b. Ochratoxinelor;
c. Aflatoxinelor.
Fumonisinele sunt micotoxine care afectează cu predilecţie:
a. graul;
73. c
b. orzul;
c. porumbul.
Patulina este produsă de multe specii de Aspergillus si Penicillium cum ar fi:
a. Aspergillus cIavatus;
74. a
b. Penicillium viridicatum;
c. Aspergillus parasiticus.
Ochratoxina A poate contamina următoarele produse:
a. vin;
75. a
b. peşte;
c. mere.
Aflatoxinele sunt:
a. termostabile;
76. a
b. sensibile la ingheţ;
c. termosensibile.
In laptele de vacă se întalneşte aflatoxina:
a. B1;
77. c
b. G1;
c. M1.
Micotoxinele sunt metaboliţi toxici produse de:
a. viruşi;
78. b
b. mucegaiuri;
c. bacterii.
Formarea de acrilamida este influentata de urmatorii factori:
a. temperatura tratamentului termic;
79. a
b. cantitatea de apa;
c. umiditatea aerului.
Acrilamida se poate găsi în urmatoarele produse alimemtare:
a. mezeluri;
80. c
b. fructe;
c. cartofi prăjiţi.
Riscul ingerarii de hidrocarburi policiclice aromatice poate fi diminuat prin:
a. Renunţarea la fumat;
81. a
b. Renunţarea la consumul de carne;
c. Renunţarea la consumul de băuturi alcoolice.
Hidrdcarburile policiclice aromatice din atmosfera provin din:
82. a
a. arderea combustibililor lichizi (benzine, motorine) în motoarele cu
 ardere interna ale mijloacelor de transport;
b. centralele electrice de apartament;
c. arderile de la centralele nucleare.
Formarea de nitrozamine este dependentă de:
a. prezenţa în produs a substanţelor minerale;
83. b. temperatura la care are loc tratamentul termic al produsului; b
c. pH-ul produsului: optimul de pH pentru formarea de nitrozamine
este 7,4;
Sursele de contaminare cu reziduuri de azotaţii si azotitii a populaţiei sunt:
a. utilizarea ca aditivi alimenteri în conservarea produseleor din carne şi
84. lapte; a
b. consumul de dulciuri;
c. utilizarea ca aditivi alimenteri în pâine.
In produsele din carne, nivelul de azotit rezidual este dependent de:
a. cantitatea iniţială de azotat/azotit adaugată;
85. a
b. cantitatea de carne;
c. cantitatea de sare adaugată.
Azotaţii se acumulează cu predilecţie in:
a. salata şi spanac;
86. a
b. banane şi portocale;
c. porumb şi ovaz.
Mucegaiurile din genul Claviceps produc o serie de micotoxine dintre care:
a. alcaloizi ergot;
87. a
b. alcaloizi zigot;
c. citrinina.
Din punct de vedere al toxicităţii acute aflatoxina cea cu cea mai mare toxicitate
este:
88. a. aflatoxina G1; c
b. aflatoxina P1;
c. aflatoxina B1.
Unele specii de mucegaiurile au fost utilizate in scop benefic pentru:
a. producerea de alimente;
89. c
b. producerea de toxine;
c. producerea de preparate enzimatice.
Compuşi formaţi în reacţia Maillard cu acţiune toxică sunt:
a. compuşii dicarbonilici;
90. a
b. compuşii diclorurati;
c. compuşii alchilaţi.
Benzo (a) pirenul a fost decelat în produse de origine vegetală, cărnuri şi peşte
afumate, cărnuri prăjite la temperaturi mai mari de:
91. a. 90 0 C; b
b. 2000 C;
c. 160 0 C.
În produsele alimentare se formează în principal:
a. dimetilnitrozamină;
92. a
b. difenilnitrozamină
c. dipropilnitrozamină.
Nitrozaminele se formează în cazul unor branzeturi la care s- au folosit azotaţi în
scopul prevenirii:
93. a
a. balonarii;
b. sfăramării;
 c. colorarii.
Acţiunea toxică a azotitului se manifestă prin:
a. dureri musculare;
94. b
b. producerea de cancer limfatic;
c. acţiune vasoconstrictoare.
Pesticidele organoclorurate sunt:
a. liposolubile;
95. a
b. insolubile în grasime;
c. insolubile în carne.
Reacţia Maillard are loc în trei etape principale şi este dependentă de factori cum
ar fi:
96. a. pH-ul, durata, temperatura; a
b. durata, catalizatorul; reactantii;
c. temperatura, umiditatea, viscozitatea.
Substanţa chimică melamina este adaugată ilegal in lapte pentru a creste:
a. cantitatea de grasime;
97. b
b. nivelul de proteine;
c. nivelul de aminoacizi.
Prezenta pesticidelor în alimentele de origine animală se datorează:
a. ingerării furajelor de către animalele producatoare de carne, lapte,
98. ouă; a
b. ambalajelor din plastic;
c. nitraţilor si nitriţilor din sol.
Contaminarea cu mercur a produselor alimentare depinde de forma chimică a
acestuia în mediu, gradul de interconversie adiferitelor forme în natură şi felul -
produsului alimentar. Alimentele care pot acumula o cantitate mai mare de mercur
99. sunt: c
a. conservele de fructe;
b. conservele de legume;
c. peştele şi moluştele.
Poluarea mediului cu cadmiu rezultă din multiplele sale utilizări:
a. teflonul vaselor de bucătărie;
100. c
b. ambalajele conservelor;
c. substanţa de prevenire a ruginirii vaselor de fier.