SISTEMUL NERVOS

CRACIUN DENISA-IONELA

BIOLOGIE AN 2 GRUPA B
CORVUS FRUGILEGUS
-CIOARA DE SEMANATURA-
 INCADRARE SISTEMATICA

Cioara de semănătură (Corvus frugilegus) este una

REGN ANIMALIA dintre cele 4 specii europene de păsări care fac parte
din punct de vedere taxonomic din genul Corvus,
INCRENGATURA CHORDATA
familia Corvidae. Cioara de semănătură (45 cm) nu-și
CLASA AVES schimbă în timpul anului coloritul negru cu nuanțe
roșcate al penajului, iar ca aspect nu se pot confunda
ORDIN PASSERIFORMES
cu alte specii. Are un cioc puțin încovoiat, ascuțit și
FAMILIE CORVIDAE puternic. Este o zburătoare bună, putând fi ușor
recunoscută după croncănit, care își schimbă tonul
GEN CORVUS după situațiile când pasărea este agresivă sau își
SPECIE C. FRUGILEGUS salută perechea. Sunt păsări active ziua, putând fi
văzute pe ogoare de la răsăritul soarelui până în
amurg.
SISTEMUL NERVOS

Sistemul nervos face legatura

organismului cu mediul extern si
coordoneaza activitatea
organelor(structurilor) interne.
Acesta prezinta o variabilitate a
organizarii sale in lumea
animala.
Unitatea morfofunctionala a
sistemului nervos este neuronul.
GANGLIONI
NERVOSI
 SISTEMUL NERVOS CENTRAL
MADUVA SPINARII

Maduva spinarii la Corvus Frugilegus, si in general la pasari are

forma unui cordon. Ca si la alte cordate, maduva prezinta substanta
cenusie la interior si substanta alba la exterior.
Substanta cenusie, in sectiune transversala, are forma literei H,
prezentand 2 coarne dorsale si 2 coarne ventrale. Porțiunea dorsală a
măduvii spinării trimite informație senzorială către creier, iar cea
ventrală transportă informația motoare către efectori.
Măduva la pasari are unele diferențe de structură față de cea a altor
cordate. Astfel, în regiunea cervicală se observă o porțiune mai largă a
măduvii, formată din aglomerări masive de axoni, necesari unei mai
bune coordonări ai mușchilor aripilor. Lărgirea regiunii lombare se
datorează aglomerărilor axonilor, necesari coordonării mușchilor
membrelor inferioare. În regiunea toracală nu pot fi întâlnite
asemenea aglomerări. Măduva spinării este înconjurată de un canal
central cu rolul de protecție, care conține lichidul cerebrospinal.
 ENCEFALUL

FATA DORSALA FATA VENTRALA

 TELENCEFAL

MIELENCEFA
L DIENCEFAL

ENCEFALUL

ENCEFALUL DE LA CORVUS
METENCEFAL MEZENCEFAL
ARE UN VOLUM RELATIV
MARE SI O STRUCTURA
COMPLEXA
 CELE 3 CURBURI ENCEFALICE

CURBURA VERTEXULUI
la nivelul mezencefalului
convexa in sus

CURBURA PONTINA CURBURA NUCALA

la nivelul metencefalului la nivelul mielencefalului
convexa in jos convexa in sus
Telencefalul

 Este situat la capatul anterior al encefalului, si are o structura complexa;

telencefalul constituie partea cea mai voluminiasa a encefalului;
 Este format din -2 emisfere cerebrale voluminoase, globuloase, insa volumul lor
mare nu se datoreaza paliumului deoarece acesta ramane subtire, ci se datoreaza
corpilor striati de la baza lor care se dezvolta puternic; acestia cuprind centri care
dirijeaza comportamentul instinctiv al pasarii in mediul inconjurator:
reproducerea, construirea cuibului, clocitul, cresterea si ingrijirea puilor etc.
-2 lobi olfactivi mici, in corelatie cu organul si cu simtul olfactiv
foarte redus( corvus frugilegus fiind o pasare microsmatica)
 Emisferele prezinta pe fata dorsala cate un sant superficial numit valecula;
suprafata lor este neteda
 Scoarta cerebrala este subtire si slab dezvoltata, cuprinzand paleocortexul si
arheocortexul
Diencefalul
 Se mai numeste si creier intermediar
 Este redus
 Prezinta 3 componente: epitalamusul situat dorsal
talamus situat lateral
hipotalamusul situat ventral
 In partea dorsala este acoperit in totalitate, pe de o parte de emisferele cerebrale si pe de alta
parte de cerebel
 Epitalamusul ganglioni habenulari 2 mase nervoase ovale
regiunea parietala organul parietal
epifiza
 Talamusul constituie un releu de prima importanta unde ajung impulsuri senzitive, fiind apoi
retransmise spre telencefal
 Hipotalamusul- 2 portiuni anterioara
posterioara
- chiasma optica + lob median + hipofiza
Mezencefalul

 Se mai numeste si creierul mijlociu

 Poarta dorsal tectum opticum, ventral calota mezencefalica, iar in interior ventriculul
mezencefalic
 Tectum opticum tuberculi bigemeni cu scoarta tectala
 Calota mezencefalica fibre nervoase ascendente si descendente
nuclei de origine ai nervilor oculomotori III si IV
 Ventriculul mezencefalic torusuri semicirculare
 Metencefalul

 Alcatuit din cerebel dispus dorsal si din

calota metencefalica dispusa ventral
 Cerebelul - este voluminos si se intinde
anterior pana la baza emisferelor cerebrale si
posterior peste o mare parte din bulb
- este plurilamelar cu scoarta
cerebeloasa si are rol in coordonarea complexa
a miscarilor
- prezinta o alternanta de substanta
alba si cenusie “arborele vietii”
 Calota metencefalica contine centrii de
origine sau de terminare ai unor nervi
cranieni , releele si caile lor ascendente si
descendente, precum si substanta reticulara
SECTIUNE SAGITALA PRIN ENCEFAL DE PASARE
Mielencefalul

 Se mai numeste si bulb rahidian sau maduva prelungita

 Are un rol foarte important in reglarea reflexa a diferitelor procese fiziologice
 Este alcatuit din ventricul mielencefalic dispus dorsal si din calota mielencefalica dispusa
ventral
 Calota mielencefalica contine centri de origine sau de terminare ai nervilor cranieni bulbari,
releele si caile ascendente si descendente, precum si formatiunile de coordonare bulbara:
substanta reticulara si sistemul olivar
 SISTEMUL NERVOS PERIFERIC
Arie senzitiva
NERVII SPINALI Arie senzitiva viscerala
somatica parasimpatica Arie
Nervii spinali apartin de maduva spinarii, visceromotorie
avand o dispozitie metamerica.
Numarul lor variaza de la o specie la alta,
Corvus frugilegus prezentand 38 de perechi Ganglion
de nervi spinali. spinal

2
radacini

Alcatuirea unui
nerv spinal
Nerv
Nervul spinal
spina Arie motorie

l
ramuri trunchi
1. RADACINILE Dorsala
Ventrala
• Radacina dorsala are un ganglion si poarta numai fibre senzitive somatice si viscerale
• Radacina ventrala poarta numai fibre motorii somatice si viscerale

2. Cele 2 radacini se unesc in interiorul coloanei vertebrale formand un TRUNCHI mixt

3. RAMURILE Dorsal
Ventral
Comunicant (din ramul ventral se desprinde un ram comunicant (visceral))

Nervii spinali cervicali trec in regiunea gatului, ultimii 3 nervi cervicali si primul nerv toracic formeaza un
plex brahial care merge spre aripa, iar urmatorii 5 nervi spinali toracici trec intre coaste
 NERVII CRANIENI

Nervii cranieni sunt in numar de 12 perechi ,

cu originile reala si aparenta la nivelul
encefalului. Denumirile lor utilizate frecvent
sunt cele din anatomie umana.

Din punct de vedere functional,

nervii cranieni se impart in:

Nervi
Nervi
motori
senzoriali
III, IV, VI,
I, II, VIII
XI, XII
Nervi
micsti
V, VII, IX,
X
 III
II
oculomotor IV
optic
trochlear

I
olfactiv V
trigemen

XII VI
hipoglos NERVII abducens
CRANIENI

XI VII
spinal facial

VIII
X IX acustico-
vag glosofaringian vestibular
 SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Sistem nervos
simpatic Sistem nervos
parasimpatic

Sistemul nervos vegetativ coordoneaza functiile organelor interne (activeaza involuntar).

Din punct de vedere anatomic, sistemul nervos vegetativ cuprinde centri nervosi vegetativi intraaxiali, ganglionii
vegetativi extraaxiali si fibre nervoase vegetative
 Sistemul nervos simpatic

 Se mai numeste si adrenergic

 Neurotransmitatorii lui sunt adrenalina si noradrenalina
 Are rolul de a pregati corpul pentru activitati dificile
 Prezinta centri nervosi in regiunea toracolombara a maduvei spinarii
 Prezenta celulelor ganglionare juxta- si intramurale
 Sistemul de ganglioni prezinta 3 etaje distincte: -etajul profund
-etajul intermediar
-etajul periferic
 Caracteristic speciei Corvus Frugilegus este etajul intermediar, al ganglionilor prevertebrali,
cu numerosi ganglioni din care pornesc fibre postganglionare pentru stomac, ficat, rinichi,
intestin
 Sistemul nervos parasimpatic

 Se mai numeste si colinergic

 Neurotransmitatorul lui este adrenalina
 Are rolul de a readuce corpul la starea vegetativa incetinindu-i activitatile, in timp ce digestia este
stimulata
 Centri nervosi parasimpatici sunt localizati in deuterencefal (parasimpaticul cranian) si maduva
sacrala (parasimpaticul pelvian)
 Nervii III, VII si IX asigura inervarea parasimpatica a capului
BIBLIOGRAFIE

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cioar%C4%83_de_sem%C4%83n%C4%83tur%C4%83
 http://fauna.freewb.ro/pasari
 https://www.notesonzoology.com/phylum-chordata/pigeon-phylum-chordata/nervous-system-of-pigeon
-with-diagram-vertebrates-chordata-zoology/7983
 Conf. Dr. Luminita Bejenaru - Anatomia comparata a animalelor, Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi
 Spataru Mihaela Claudia, 2009, Anatomia comparata a animalelor, editura Alfa, Iasi
 Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurko, Victor Pop, 1976, Zoologia vertebratelor, editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti