Anatomie comparata

Curs 2
 Vertebratele - Filogenie
Regn Animalia
Philum Chordata
Subphylum Vertebrata
Supraclasa Pisces
Supraclasa Tetrapoda
Clasa Reptile
Clasa Pasari (Aves)
Clasa Mamifere
Vertebratele - Filogenie
Regn Animalia
Philum Chordata – toate vertebratele prezinta notocord in timpul dezvoltarii
embrionare; se conserva in viata adulta la Ciclostomi
Subphylum Vertebrata
Supraclasa Pisces
Supraclasa Tetrapoda
Clasa Mamifere – origine Reptile, Ord. Therapsida
Ordinul Primata
Fam Hominidae
Homo sapiens – specie tanara - 150 de mii de ani
- 56 de mii de specii de vertebrate astazi pe Terra

- greutate de la 10 g la 100.000 de kg

- Era paleozoica - 570 milioane de ani – 200 milioane de ani

- in marile de pe Terra traiau vertebrate - pesti
ostracodermi si placodermi

- vertebratele au un stramos comun

- evolutie de peste 540 mil ani a vertebratelor pe Terra

Ere geologice
Familia Hominidae si
Fam. cimpanzeilor
au stramos comun
Forta motrice a evolutiei este miscarea
• Diferentierea structurilor cu rol in deplasare (apendici):
- Viteza mai mare de deplasare
- Sanse mai mari de supravietuire

Apendicii sunt legati de trunchi prin centuri

Centura scapulara – clavicula este prezenta la unele mamifere
- prezenta la liliac
- prezenta la Primate – e necesara aparitia claviculei
Forta motrice a evolutiei este miscarea

• Clavicula apare la un moment dat in evolutie – creste mobilitatea articulatiei

• Scapula este mentinuta in pozitie doar de musculatura

• Membrul superior este slab legat de trunchi ancorat prin articulatia scapulei
la clavicula si a claviculei la stern
Forta motrice a evolutiei este miscarea
• Planul de organizare al membrelor
este asemanator in toata seria
vertebratelor
- 3 segmente:
Stilopod
Zeugopod
Autopod – format din:
bazipod - carpiene, tarsiene
metapod – metacarpiene, metatarsiene
acropod - falange
Forta motrice a evolutiei este miscarea
• Plan fundamental conservat in serie dar membre specializate in functie
de modul de viata:

- Membru adaptat la fuga – membrul de tip unguligrad – ultima falanga

acoperita de copita vine in contact cu solul – suprafata mai mica in
contact cu solul (alearga aplicand ultima falanga pe sol/ in varful
degetelor)
- Membru adaptat la mers si alergat – membru de tip digitigrad –
acropodul vine in contact cu solul (alearga aplicand degetele pe sol)
- Membru de tip plantigrad – intreg autopodul vine in contact cu solul
(pasim pe toata planta) pentadactil
Membru de tip unguligrad imparicopitat
Membru de tip plantigrad

– intreg autopodul vine in

contact cu solul (pasim pe toata
planta)

- prezent la Primate
- pentadactil
- largirea umerilor si ingustarea
taliei ne permite sa alergam
chiar daca suntem pentadactili
Sistemul nervos in seria vertebratelor
• Sistemul nervos se dezvolta ventral fata de notocord sau fata de coloana
vertebrala;

• In cursul dezvoltarii embrionare, encefalul prezinta un stadiu trivezicular –

prozencefal, mezencefal, rombencefal

• Intr un stadiu urmator de dezvoltare embrionara – encefalul ajunge la stadiu

pentavezicular – caracteristic tuturor vertebratelor actuale

• Toate vertebratele au creier pentavezicular in stadiu adult

Creierul in seria vertebratelor
Se considera ca ancestorul Vertebratelor a avut un encefal format din 3
vezicule:

- Prozencefal – functii olfactive

- Mezencefal – functii vizuale

- Romencefal – functii acustice si vestibulare – primeste informatii de la

urechea interna si organele liniei laterale
Creierul la Vertebrate
Creierul pentavezicular
• Prozencefalul se divide in
- telencefal (emisferele cerebrale)
- diencefal

• Mezencefalul – ramane o structura compacta la toate vertebratele

• Rombencefalul se divide in
- metencefal (punte – ventral, cerebel- dorsal)
- mielencefal - bulbul rahidian
• Din cavitatea tubului neural iau nastere ventriculii cerebrali
Diferentierea tubului neural
• Tubul neural diferentiaza un
stadiu trivezicular si ulterior
stadiu pentavezicular
(prezent la toate vertebratele)

• Se observa placodele retinei

la nivel diencefalic

• Din cavitatea tubului neural

iau nastere ventriculii
cerebrali

https://courses.lumenlearning.com/boundless-ap/chapter/the-
diencephalon/
https://www.wikiwand.com/en/Diencephalon
Sectiune sagitala – Creier la Ciclostomi
Creierul in seria vertebratelor
Dezvoltarea sistemului nervos
central
Creier la om – etape de dezvoltare
Evolutia creierul la vertebrate
• Encefalul la Vertebrate
sufera o serie de
modificari care
determina o crestere de
volum pe seama
cresterii complexitatii
functiilor sale

• In seria vertebratelor,
telencefalul este
vezicula care sufera cele
mai importante
modificari
Evolutia creierul la vertebrate

• La vertebratele
inferioare
veziculele
encefalice sunt
relativ egal
dezvoltate si
sunt dispuse in
acelasi plan

https://www.bethbehaviourist.co.uk/articles/laterality-of-the-horses-brain-are-the-
sides-specialised
Evolutia creierul la vertebrate
• In seria vertebratelor, telencefalul
este vezicula care sufera cele mai
importante modificari:

- la vertebrate inferioare este

structura cu functii exclusiv olfactive

- la vertebratele
superioare(Reptilele-Mamifere),
primeste si informatii non-olfactive -
devine astfel vezicula dominanta,
vezicula coordonatoare a intregii
activitati nervoase; preia functiile
mezencefalului de la vertebratele
inferioare
https://www.carlsonstockart.com/photo/vert
ebrate-brain-evolution-illustration/
Evolutia creierul la vertebrate
Mezencefalul
- La vertebratele inferioare primeste informatii vizuale si informatii stato-
acustice

- La aceste vertebrate, mezencefalul este vezicula dominanta, coordonatoare

a intregii activitati nervoase
Creierul la vertebrate - Telencefalul
• Telencefalul tuturor vertebratelor este constituit din 3 formatiuni:
- palium -
- striatum
- septum

• In functie de dispunerea celor 3 formatiuni se disting doua tipuri de encefal

in seria vertebratelor:
A. Telencefal de tip inversat
B. Telencefal de tip eversat
Creierul la vertebrate - Telencefalul
A. Telencefal de tip inversat
- Dispunerea - paliumului – dorsolateral, dorso-medial
- striatumului – ventral
- septum – ventro-medial
- Aceasta dispunerea a palium, striatum, septum, contureaza doua emisfere
cerebrale in interiorul carora se formeaza ventriculii cerebrali(laterali)

- Encefalul de tip inversat este prrezent la Ciclostomi, Selacieni, Amfibieni,

Reptile, Pasari, Mamifere
Telencefal de tip eversat/telencefal de tip inversat

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1468-5884.2009.00397.x
Creierul la vertebrate - Telencefalul
B. Telencefalul de tip eversat
- Cele 3 formatiuni – palium, striatum, septum, fuzioneaza, formeaza o masa
nervoasa unica numita nucleu bazal(structuri simetrice)
- Fuziunea celor 3 formatiuni se datoreaza migrarii latero- ventrale a paliumului
care fuzioneaza cu striatum si septum

- Migrarea latero-ventrala a paliumului

a. determina formarea unui singur ventricul telencefalic
b. antreneaza extinderea panzei coroidiene, etalata intre structurile paleale
simetrice , astfel aceasta panza coroidiana va forma plafonul ventriculului
telencefalic unic
- prezent la Teleosteeni – vertebrate care sufera o mare radiatie adaptativa,
Telencefal de tip eversat/telencefal de tip inversat

Telencefalul
-palium
- striatum
- septum
Creier la Teleosteeni- radiatie adaptativa

https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-4-431-56469-0_10
Creierul la vertebrate - Diencefalul
• La toate vertebratele este format din talamus, hipotalamus, metatalamus,
epitalamus

• Formeaza peretii ventriculului III

Talamus – formeaza peretii laterali ai ventriculului III

- doua mase talamice care la mamifere conti numerosi nuclei
- slab dezvoltata pana la reptile cand capata rol important de releu: receptioneaza,
amplifica si transmite informatiilor non-olfactive catre scoarta cerebrala
(neocortex)
- alungirea cailor nervoase, in seria vertebratelor se face prin releu talamic, (Ex:
informatiile vizuale din mezencefal vor fi proiectate la nivelul scoartei cerebrale)
- contine al treilea neuron pe traiectul cailor ascendente (ale sensibilitatii) exceptie?
- dezvoltarea talamusului la reptile este in corelatie directa cu dezvoltarea
telencefalului la aceste vertebrate (neocortexul integreaza informatii non-olfactive care ajung la nivelul acestei
scoarte prin releu talamic)
Creierul la vertebrate - Diencefalul
Epitalamusul
- format din 1. epifiza (glanda?)
2. ochiul parapineal caracteristic reptilelor?
3. nucleii habenulari – primesc informatii olfactive
- sunt voluminosi la vertebratele a caror hranire
depinde major de olfactie(ex:rechini)

Epifiza
- prezenta in toata seria vertebratelor
- pastreaza legaturi stravechi cu retina – intervine in reglarea ritmului noapte-zi
- pesti si amfibieni contine celule receptoare
- reptile contine atat celulele fotoreceptoare cat si celule secretorii
- pasari, mamifere – devine strict structura cu functii secretorii – glanda endocrina
- secreta melatonina – noaptea/serotonina -ziua
Vedere ventrala creier la Vertebrate

Romer&Parsons
Creier la Pesti
Creier la
Tetrapode
Creierul la vertebrate - Diencefalul
Hipotalamusul
- Formeaza planseul ventriculului III la toate vertebratele
- Centru de coordonare a activitatii viscerale in toata seria vertebratelor
- Foarte dezvoltat la pesti – diferentiaza lobii hipotalamici inferiori, sacul vascular si
hipofiza, lobii mamilari
- Hipofiza – prezinta la toate vertebratele o invaginatie –infundibulum de care se
prinde tija hipotalamo-hipofizara, in toata seria vertebratelor
- Lobii hipotalamici inferiori
- Lobii mamilari de la Pesti se omologheaza cu corpii mamilari – structuri cu functii
olfactive vechi
- Sacul vascular este o structura caracteristica pestilor
Metatalamus
- Format din corpii geniculati sau genunchiati la pasari si mamifere
- Laterali(externi) – integreaza informatii vizuale
- Mediali (interni) – integreaza informatii auditive
Creierul la vertebrate - Mezencefalul
• Integreaza primar informatii vizuale

• este vezicula dominanta la Anamniota, intrucat la aceste vertebrate,

mezencefalul primeste toate tipurile de informatii:

- Vizuale –primar
- Stato-acustice – secundar, prin tractursuri speciale
Creierul la vertebrate - Mezencefalul
• La vertebratele inferioare, mezencefalul diferentiaza:
- o zona dorsala - tectum opticum (TO)/ lobi optici – primesc
informatii vizuale (primar)

- o zona ventrala – tegmentum – contine nucleii motori ai

nervilor III si IV

- torusuri semicirculare (TS) – primesc informatii stato-acustice

(secundar)

- ventricul mezencefalic
Creierul la vertebrate - Mezencefalul
Evolutia structurilor mezencefalice:
Tectum opticum
TO de la pesti si amfibieni – centrii de integrare si coordonare a activitatii vizuale
TO la om – tuberculii cvadrigemeni superiori – functii reflexe vizuale

Torusuri semicirculare
TS la pesti, amfibieni – primesc secundar (prin tractusuri), integreaza informatii stato-acustice
TS la reptile – corpora postica
TS la pasari si mamifere – CVI – functii reflexe auditive

Ventriculul mezencefalic
- prezent la Anaminiote, nu se numeroteaza
– se ingusteaza in evolutie
- formeaza apeductul Sylvius la Amniote
Cea mai importanta eferenta a mezencefalului este fascicolul tecto-spinal – poate fi omologat cu caile
piramidale de la mamifere
Creier la
Vertebrate-
vedere sagitala
Rombencefalul
- metencefalul format din:
- cerebel – dispus dorsal
- puntea lui Varolio – ventral (la mamifere – apare in
legatura cu dezvoltarea si diferentierea emisferelor cerebeloase, coinecteaza
emisferele cerebeloase nou aparute)

- mielencefalul –bulbul rahidian, maduva prelungita

- structura straveche, se modifica foarte putin la
vertebrate
- la mamifere, bulbul este sediul unor reflexe
vitale/centrii vitali
Tendinte in evolutia creierului
• Crestere in volum a creierului
- Dimensiunea creierului are o pondere constanta din corp la pesti, amfibieni si
reptile
- Crestere relativa a creierului comparativ cu dimensiunea corpului la pasari si
mamifere

• Creste compartimentalizarea functiilor

• Creste complexitatea creierului anterior

- Tranzitia de la mediu acvatic la uscat la amfibieni si reptile- creste importanta
simtului vizual si auditiv favorizand dezvoltarea mezencefalului si a
romencefalului
• Comportamente complexe corelate cu dezvoltarea cerebelului
Tendinte in evolutia creierului
Tendinte in evolutia creierului

• Flexiunea, santurile maresc suprafata emisferelor cerebrale

• Suprafata scoartei cerebrale este mult mai importanta decat volumul in

determinarea complexitatii creierului intrucat corpurile neuronale sunt
localizate la nivelul scoartei cerebrale(cea mai mare suprafata la Primate,
cetacee)