FIȘA DISCIPLINEI

__________________________
AN UNIVERSITAR 2020-2021

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Lucian Blaga din Sibiu
1.2 Facultatea Facultatea de Drept
1.3 Departamentul Departamentul de Drept privat
1.4 Domeniul de studii Drept
1.5 Ciclul de studii Licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Drept

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei DREPTUL EUROPEAN AL Cod disciplina S.01.I.L.75
AFACERILOR
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Gina Orga-Dumitriu
2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Gina Orga-Dumitriu
2.4 Anul de IV 2.5 VII 2.6 Tipul de E 2.7 Regimul Obli
studiu Semestrul evaluare 7 disciplinei gat.

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 2
seminar/laborator
3.4 Total ore din planul de 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 28
învăţământ seminar/laborator
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 5

teren
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2

Tutoriat -

Examinări 2

Alte activităţi
3.7 Total ore studiu individual 19

3.8. Total ore din planul de învățământ 56

3.9 Total ore pe semestru 75

3.10 Numărul de credite 3

 4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum Cunoştinţe privind Dreptul UE, Dreptul afacerilor
4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a Participare activă

cursului Lectura suportului de curs
5.2. de desfăşurare a Lectura bibliografiei recomandate
seminarului/laboratorului Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate
Participare activă

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe -însuşirea cunoştinţelor teoretice privind izvoarele dreptului european al afacerilor, regulile de funcţionare
profesionale ale pieţei interne, libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor, libertatea de
comunicare; stabilirea corelaţiilor dintre libertăţile de circulaţie (a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi
capitalurilor)

- formarea deprinderii de interpretare a reglementărilor europene ce constituie sediul materiei ;

- cunoaşterea implicațiilor și a contribuției jurisprudenţei CJUE (CJCE) în materia libertăţilor de

circulaţie;

- cunoașterea situațiilor cu privire la care, în practica instanțelor naționale, s-a invocat neconformitatea
legislației naționale cu dreptul UE precum și a hotărârilor preliminare pronunțate de CJUE în domeniu
(exemplificativ, sunt avute în vedere i) taxele percepute în România la înmatricularea autovehiculelor cu încălcarea
dreptului Uniunii: taxa specială aplicată cu ocazia primei înmatriculări/taxa pe poluare/timbrul de mediu încasate împotriva
prevederilor art. 110 TFUE (ex-art. 90 TCE) și jurisprudențele CJUE relevante – cauza Tatu, Nisipeanu, Cîmpean și Ciocoiu,
Budișan, ii) analiza conformității reglementărilor naționale privind modalitățile de rambursare a taxelor percepute împotriva
dreptului Uniunii cu principiile echivalenței și a efectivității (hotărârile Irimie, Nicula, Târșia, Câmpean și Ciup), iii) restrângerea
exercitării dreptului la liberă circulație și ședere împotriva art. 21 TFUE (ex-art. 18 TCE), art. 4 și 27 din Directiva 2004/38 și
art. 38 din Legea nr. 248/2005 în cauza Jipa sau interzicerea discriminării în exercitarea dreptului de ședere în cauza Relu Adrian
Coman, iv) clauzele abuzive în contractele de credit încheiate de consumatori în hotărârile preliminare Matei (cu referire la
clauza privind «comisionul de risc» perceput de creditor sau clauza prin care creditorul este autorizat să modifice în mod unilateral
rata dobânzii) și Ruxandra Paula Andriciuc și alții (pentru clauza contractuală având drept consecință așezarea riscului de schimb
valutar în sarcina exclusivă a consumatorului);

- dezvoltarea aptitudinii de a identifica în legislaţia naţională posibile conflicte cu reglementările Uniunii

(fie ale dispozițiilor fie de drept primar din TFUE referitoare la libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor,
serviciilor și capitalurilor, fie ale celor de drept derivat cuprinse în directivelor consumeriste sau
Regulamentul Roma I, Regulamentul Bruxelles I bis)
 - cunoașterea mecanismelor prin care se asigură protecţia juridică a drepturilor conferite de ordinea
juridică a Uniunii (în materia libertăților de circulație, contractelor încheiate de consumatori), dezvoltarea
capacității de a formula demersurile juridice (precum cererea pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare
de interpretare, acțiunea în justiție având ca obiect protecția unui drept/unei libertăți de circulație
recunoscută de dreptul Uniunii și apărările specifice)

Competenţe • Realizarea sarcinilor profesionale în mod eficient şi responsabil, cu respectarea regulilor

transversale deontologice specifice domeniului
• Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă (cu elemente de interdisciplinaritate)
• Utilizarea eficientă a resurselor de comunicare şi a surselor de informare şi de formare
profesională asistată

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al
disciplinei
7.2 Obiectivele specifice
Obiectivul general :
- însuşirea cunoştinţelor teoretice referitoare la izvoarele
dreptului european al afacerilor, regulile de funcţionare ale
pieţei comune, libera circulaţie a mărfurilor, persoanelor,
serviciilor şi capitalurilor; stabilirea corelaţiilor dintre libertăţile
de circulaţie;
-formarea deprinderii de interpretare a reglementărilor Uniunii
ce constituie sediul materiei;
- însușirea elementelor de contribuție ale jurisprudenței CJUE în
materia libertăților de circulație, a contractelor încheiate de
consumatori;
- dezvoltarea gândirii şi logicii juridice interdisciplinare
Se anticipează că prin parcursul de studiu al disciplinei studenţii
vor fi capabili de următoarele abilităţi:
- dezvoltarea aptitudinii de a identifica în legislaţia naţională
posibilele conflicte cu reglementările europene în materia liberei
circulaţii a mărfurilor, persoanelor, serviciilor, a directivelor
consumeriste;
- dezvoltarea capacităţii de a formula demersurile juridice
specifice în vederea protecţiei juridice a libertăţilor de circulaţie
prin prisma principiilor statuate de jurisprudenţa CJUE.

8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de Nr. de ore
predare

8.1.1. Consideraţii introductive

1.1. Repere istorice privind construcția europeană Prelegerea

2
Etapele procesului instituțional european. intensificată
Integrarea europeană și tripla sa dimensiune -
Integrarea economică. Piața internă
Integrarea juridică. Ordinea juridică europeană
 Integrarea politică. Uniunea Europeană

1.2. Trăsăturile și izvoarele dreptului european al afacerilor.

Categoriile de norme juridice alcătuind ordinea juridică a UE și
dreptul european al afacerilor.
Eterogenitatea reglementărilor alcătuind sediul materiei.
Contribuția jurisprudenței CJUE la teoria libertăților de circulație –
misiunea CJUE și rolul jurisdicțiilor statelor membre.

8.1.2. Libera circulaţie a mărfurilor – aspecte generale

2.1. Sediu juridic. Domeniu de aplicare ratione loci și ratione

materiae.
Noțiunea de mărfuri.
2.2. Dimensiunea internă și cea externă a liberei circulații a
mărfurilor.
2.3. Corelația liberei circulații a mărfurilor (LCM) cu
alte libertăți de circulație.

8.1.3. Interzicerea între statele membre a taxelor vamale și

a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale

3.1. Sediu juridic. Taxele vamale și Uniunea vamală.

3.2. Taxele cu efect echivalent taxelor vamale (TEE)
Definiția jurisprudențială a noțiunii - hotărârea
Diamantarbeiders. Prelegerea
Trăsăturile taxelor cu efect echivalent intensificată
10
3.3.Taxe prohibite de art. 30 TFUE vs. taxe permise – Explicația
i) Taxe reprezentând o remunerație pentru prestarea de către Studii de caz
autoritățile unui stat-membru a unui serviciu în favoarea
importatorului/exportatorului. Excepția contraprestației.
ii) Taxe pretinse în temeiul unor dispoziții de drept UE
iii) Obligații pecuniare făcând parte din sistemul de impozite
interne ale unui stat-membru impuse cu respectarea dispozițiilor
art. 110 TFUE

8.1.4 Interzicerea dispozițiilor fiscale discriminatorii

și/sau protecționiste

4.1. Sediu juridic – art. 110 TFUE (ex-art. 90 TCE) și ipoteze

reglementate: mărfuri similare vs. mărfuri concurente
Egalitatea de tratament fiscal între mărfurile autohtone și
mărfurile importate.
4.2. Art. 110 par. 1 TFUE sau ipoteza în care în statul de import
există produse autohtone similare celor provenite din alte state-
membre:
 i) mărfuri „similare“ în interpretarea CJUE;
ii) discriminarea directă și discriminarea indirectă

4.3 Art. 110 par. 2 sau ipoteza în care în statul de import există
produse autohtone concurente față de produsele importate din
alte state-membre.
4.4. Corelația dintre taxele cu efect echivalent interzise de art. 30
TFUE și impozitele interne aflate sub incidența regulilor prevăzute
de art. 110 TFUE

8.1.5. Interzicerea între statele membre a restricţiilor cantitative

şi
a măsurilor cu efect echivalent

5.1. Cadrul legal. Domeniul de aplicare al dispozițiilor art. 34-36

TFUE

5.2. Măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative la import

5.2. 1. Definiția legală (consacrată de Directiva 70/50/CEE) și
definiția jurisprudențială a m.e.e.r.c. statuată prin
hotărârea Dassonville

5.2.2. Categorii de măsuri:

A. Măsuri discriminatorii (sau norme aplicabile distinctiv,

în funcție de țara de origine a mărfii):
i) măsuri care fac importurile mai dificile sau mai costisitoare
ii) măsuri de promovare sau de favorizare a produselor
autohtone
cauza Buy Irish;
iii) măsuri de fixare a prețurilor

B. Măsuri nediscriminatorii
(sau norme aplicabile nedistinctiv tuturor produselor/
aplicabile în mod egal mărfurilor autohtone și mărfurilor
importate)

Jurisprudența Cassis de Dijon. Principiul recunoașterii

reciproce.Cerințele imperative sau obiectivele de interes general
Normele cu „dublă povară“ și normele „cu povară egală“ în
jurisprudența CJUE
Contribuția jurisprudenței Keck și Mithouard: distincția dintre
măsurile care privesc marfa și măsuri care privesc modalități de
vânzare:
i) măsuri nediscriminatorii (neaplicabile distinctiv) referitoare
la marfa în sine (compoziția, dimensiunea, forma, greutatea, modul
de ambalare al produselor) care afectează accesul unui produs pe
piața unui stat-membru;
ii) măsuri nediscriminatorii care reglementează modalitățile de
vânzare a unui produs care are acces pe piața unui stat-membru
(aranjamentele de comercializare)
Modalități de vânzare statice și dinamice
Tendințele jurisprudenței CJUE după raționamentul Keck
(Petrecerea bijuteriilor, Familiapress). Consolidarea criteriului
privind accesul pe piață.

5.3. Restricțiile cantitative și măsurile cu efect echivalent la export.

Interpretarea art. 35 TFUE în jurisprudența CJUE – măsuri
discriminatorii și măsuri nediscriminatorii (hotărârea Lodewijk)

5.4. Pași recomandați în calificarea unei norme

8.1.6. Justificarea restrângerilor/barierelor la comerțul

transfrontalier

6.1. Conținutul și domeniul de aplicare al art. 36 TFUE.

6.2. Excepţii legale de la libera circulaţie a mărfurilor. Regula
interpretării stricte.
6.3. Excepțiile jurisprudențiale (sau cerințele imperative de interes
general recunoscute prin jurisprudența CJUE). Extinderea
precedentului Cassis de Dijon cu privire la alte exigențe imperative.
6.4. Condiții de invocare a excepțiilor. Testul de proporționalitate
al măsurii restrictive. Sarcina probei.

8.1.7. Libera circulaţie a capitalurilor

7.1. Evoluția reglementărilor în materie. Liberalizarea deplasărilor

de capitaluri
7.2. Distincţia între deplasările de capital și plăţile curente
Prelegerea
(hotărârea Luisi si Carbone).
intensificată 2
7.3. Corelaţia dintre libera circulație a capitalurilor, respectiv a
Explicația
plăților și
celelalte libertăți de circulație.
7.4. Interzicerea restricțiilor la libera circulație a capitalurilor.
7.4. Restricții justificate de la libera circulație a capitalurilor:
excepțiile legale prevăzute de art. 65 TFUE

Prelegerea
8.1.8. Libera circulaţie a persoanelor şi serviciilor – aspecte intensificată
generale Explicația 10
Studii de caz
8.1. Delimitări conceptuale. Dreptul la liberă circulație și ședere și
„libertățile profesionale“: libertatea de stabilire, libera circulație a
lucrătorilor, libertatea de a presta servicii
8.2. Beneficiarii liberei circulații a persoanelor și a serviciilor:
• persoanele fizice în calitate de
i) lucrători;
ii) persoane care desfășoară activități independente;
iii) destinatari ai serviciilor,
iv) membri de familie ai lucrătorilor, ai persoanelor care
desfășoară activități independente sau
ai destinatarilor serviciilor
• persoanele juridice, adică
v) societățile în condițiile descrise de art. 54 TFUE)

8.1.9. Libera circulație a persoanelor

9.1. Evoluția reglementărilor în materie.

De la reglementarea prin legislația secundară a accesului efectiv al
persoanelor pe teritoriul statelor-membre în vederea desfășurării
unei activități economice la

introducerea conceptului de cetățenie prin Tratatul de la

Maastricht și la
dreptul cetățenilor Uniunii de liberă circulație și ședere potrivit art.
21 TFUE (ex-art. 18 TCE). Consolidarea dreptului de liberă circulație
a cetățenilor Uniunii prin Directiva 2004/38/CE („Directiva
cetățeniei“)

9.2. Semnificația și conținutul liberei circulații a persoanelor:

i) dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor
membre;
ii) accesul liber la activități salariate
iii)libertatea de stabilire pe teritoriul oricărui stat membru, adică
accesul la activitățile nesalariate/la înființarea și gestionarea
întreprinderilor

8.1.10. Dreptul de liberă circulație și ședere

pe teritoriul statelor membre

10.1. Dreptul de ieșire și de intrare.

10.2. Dreptul de ședere pentru o perioadă de cel mult trei luni
10.3. Dreptul de ședere pentru o perioadă mai mare de trei luni
10.4. Dreptul de ședere permanentă
10.5. Restricțiile privind ordinea, siguranța și sănătatea publică
la dreptul de ședere
8.1.11. Exercitarea dreptului la liberă circulație, de rezidență și de
rezidență permanentă pe teritoriul României

11.1. Sediu juridic.Transpunerea Directivei cetățeniei prin

OUG 102/2005 privind libera circulație a cetățenilor statelor
membre ale
Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor
Confederației Elvețiene, republicată
11.2. Dreptul de intrare și de ieșire pe/de pe teritoriul României a
cetățenilor UE și a membrilor de familie ai acestora.
11.3. Condițiile de exercitare a dreptului de rezidență pe teritoriul
României de către cetățenii UE și membrii de familie ai acestora
i) dreptul de rezidență pentru o perioadă de cel mult 3 luni;
ii) dreptul de rezidență pentru o perioadă mai mare de 3 luni
iii) dreptul de rezidență permanentă (dobândire și pierdere)

8.1.12. Libera circulație a lucrătorilor

12.1. Sediu juridic. Conținut. Principiul nediscriminării pe motiv de

cetățenie între lucrătorii statelor-membre.
12.2. Domeniul de aplicare al egalității de tratament în materia
liberei
circulații a lucrătorilor
12.3. Interzicerea măsurilor de restrângere a liberei circulații a
lucrătorilor. Importanța juridică a hotărârii Bosman.
12.4.Excepția privind „încadrarea în administrația publică“
prevăzută de
art. 45 alin. (4) TFUE – domeniul de aplicare al derogării în
interpretarea
CJUE: Mancini, Sotgiu, Burbaud.

8.1.13. Libertatea de stabilire

13.1. Formele libertății de stabilire:

stabilirea cu titlu principal vs. stabilirea cu titlu secundar
Semnificațiile juridice ale hotărârii Reyners. Prelegerea
13.2. Exercitarea libertății de stabilire cu titlu principal intensificată
2
(art. 54 rap. la art. 49 par. 2 TFUE) Explicația
• Apartenența juridică a societăților la un stat-membru prin Studiu de caz
raportare la criteriul sediului real și criteriul încorporării
• Dificultăți privind stabilirea principală a societăților în
contextul diversității criteriilor de stabilire a naționalității
societăților
13.3. Exercitarea libertății de stabilire cu titlu secundar.
13.4, Distincția între stabilire și prestarea de servicii. Înțelesul
noțiunii de
«legătură efectivă și continuă» cu economia Uniunii
13.3. Restricții interzise vs. restricții permise la exercitarea
libertății de stabilire:
• Restricții interzise:
i) refuzul înmatriculării unei sucursale – Centros
ii) refuzul recunoașterii personalității juridice și a
capacității de a sta în justiție – Überseering
iii) impunerea de exigențe suplimentare cu titlu de
legi de poliție ale statului sediului social real – Inspire
Art
• Restricții admise
i) restricții impuse de statul de origine la transferul
sediului
dintr-un stat-membru în altul: de la Daily Mail la
Cartesio
ii) Restricții la libertatea de stabilire secundară. Interpretarea
noțiunii de fraudă în jurisprudența CJUE. Comparație cu
abordarea clasică a fraudei reținute în dreptul
internațional privat

8.1.14. Libera circulație a serviciilor

14.1. Corelația cu libertatea de stabilire. Interpretarea statornicită

prin hotărârea Gebhard
14.2. Înțelesul noțiunii de „servicii“ și formele libertății de a presta
servicii: libera prestare de servicii activă (L.P.S. activă) și Prelegerea
libera prestare de servicii pasivă (L.P.S. pasivă) intensificată,
14.3. Excepțiile legale privind ordinea publică, siguranța publică și Explicaţia
2
sănătatea publică (art. 62 rap. la art. 52 TFUE) și „cerințele
imperative“ recunoscute de CJUE. Hotărârea Van Binsbergen

8.1.14* Libertatea de comunicare în Europa

14.1*Libertatea de transmitere şi de recepţie a mesajelor

audiovizuale;
14.2* Recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi certificatelor

8.2. Seminar/laborator Metode de Nr. de ore

predare
Conversaţia
8.2.1.Consideraţii introductive privind etapele procesului Dezbaterea 1
instituţional al construcţiei europene. Trăsăturile dreptului
european al afacerilor. Reguli generale de funcţionare ale pieţei
interne europene (1 oră S)

8.2.2. Libera circulaţie a mărfurilor – conţinut, pârghii de realizare

şi analiza jurisprudenţei C.J.U.E. în domeniu ( 8 ore S):

2.1. Interzicerea între statele membre a taxelor vamale de

import şi de export, respectiv a taxelor cu efect echivalent
taxelor vamale – jurisprudenţele Diamantarbeiders, Arta
Italiană

2.2. Interzicerea între statele membre a restricţiilor cantitative

şi a măsurilor cu efect echivalent. Aplicaţii jurisprudenţiale
semnificative - cauzele Dassonville, Cassis de Dijon,
Keck şi Mithouard, Buy Irish

2.3. Principiul egalităţii de tratament fiscal între

mărfurile importate și mărfurile autohtone (art. 110 TFUE)

Conversaţia
• CoFrutta, Regimul vinului şi al berii; Dezbaterea
8
• Studiu de caz privind taxele percepute de autoritățile Explicaţia
Statului român cu încălcarea art. 110 TFUE (ex-art. 90 TCE) Studii de caz
i) incompatibilitatea reglementărilor naţionale în materia
taxei de primă înmatriculare/taxei pe poluare/a timbrului de mediu
cu dreptul UE (art. 110 TFUE) – hotărârile preliminare Tatu,
Nisipeanu, Cîmpean și Ciocoiu, Budișan
ii) analiza conformității reglementărilor naționale privind
modalitățile de rambursare a taxelor percepute împotriva dreptului
Uniunii cu principiile echivalenței și a efectivității - hotărârile Irimie,
Nicula, Târșia, Câmpean și Ciup

2.4. Excepţii de la principiul liberei circulaţii a mărfurilor.

Rolul C.J.U.E. în definirea excepţiilor jurisprudenţiale -
cerințele imperative de interes general în Cassis de Dijon și lărgirea
sferei exigențelor imperative – protecția mediului în Association de
Defense, protecția consumatorilor în Comisia c. Germania,
protecția producției cinematografice, protecția drepturilor
fundamentale în Schmidberger

8.2.3. Libera circulaţie a capitalurilor în jurisprudența CJUE (1 ore S) Conversaţia

euristică
1
3.1. Distincţia între plăţile curente şi capitaluri – Luisi si Carboni Dezbaterea
3.2.Interzicerea obstacolelor la libera circulație a capitalurilor - Studiu de caz
jurisprudențele
 Sanz de Lera,

Westdeutsche Landesbank Girozentrale și Stefan

8.2.4. Libera circulaţie a persoanelor, a serviciilor și libertatea de

stabilire în jurisprudența CJUE (10 ore S):

Dreptul de liberă circulație și ședere

4.1. Dreptul cetățenilor Uniunii de liberă circulație și ședere
– Baumbast, Zhu și Chen, Martinez Sala
4.2. Restrângerile la dreptul de intrare și de ședere pentru motive
de
ordine, siguranță publică și sănătate publică – Bonsignore, Van
Duyn,
Adoui și Cornuaille
4.3. Restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație și ședere
împotriva art. 21 TFUE (ex-art. 18 TCE), art. 4 și 27 din Directiva
2004/38 și art. 38 din Legea nr. 248/2005 în cauza Jipa
4.4.Interzicerea discriminării în exercitarea dreptului de ședere în
cauza
Relu Adrian Coman
Conversaţia
Dreptul de stabilire
euristică
4.5. Alegerea între libertatea de stabilire şi aceea de prestare a
Dezbaterea 10
serviciilor. Distincția dintre prestarea de servicii și exercitarea
Studii de caz
dreptului
de stabilire – Servicii de asigurare, Gebhard
4.6.Dreptul de stabilire și excepția privind „exercitarea autorității
publice“ prevăzută de art. 51 TFUE – Reyners

4.7. Libertatea de stabilire a societăților

• Restricții impuse de statul-membru de origine la transferul
sediului
dintr-un stat-membru în alt stat-membru – Daily Mail și Cartesio

• Stabilirea unei sucursale de către o societate fără activitate

efectivă –
Eludarea dreptului național – Refuzul înmatriculării sucursalei –
Centros

• Societate constituită în conformitate cu legislația unui stat-

membru –
Societate considerată că și-a transferat sediul real pe teritoriul
statului
membru de primire potrivit dreptului acestuia din urmă –
Nerecunoașterea de către statul-membru de primire (adept al
criteriul
sediului real) al personalității juridice și a capacității societății de a
sta în
justiție – Restricție nejustificată la libertatea de stabilire –
Überseering

• Libertatea de stabilire – principiile echivalenței și efectivității –

transformare transfrontalieră – Refuzul înregistrării în registru –
Vale
• Dreptul de stabilire a societăților în UE și fiscalitatea –
Royal Bank of Scotland, Saint Gobain, Denkavit, Marks & Spencer,
Cadbury Schweppes

Libera circulație a lucrătorilor

4.8. Noțiunea autonomă de lucrător – Lawrie-Blum, Levin, Kempf,
Steymann, Antonissen.
4.9. Interzicerea obstacolelor în calea accesului liber pe piața
muncii
Bosman.
4.10. Excepția privind „încadrarea în administrația publică“- Sotgiu,
Burbaud

8.2.5. Interpretarea autonomă a noțiunii de „materie contractuală“

din Regulamentul (CE) 44/2001 (Bruxelles I) și, ulterior,
Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 ( Bruxelles I bis) 4 ore S

5.1. Autonomia materiei civile și comerciale și înțelesul

autonom al noțiunii de materie contractuală: interpretarea Conversaţia
extensivă din Eurocontrol, Arcado și Brogsitter vs. interpretarea euristică
4
restrictivă din Gabriel și Engler. Hotărârea Ilsinger. Dezbaterea

5.2. Noțiunea de «materie contractuală» – Prestare de servicii

– Loc de executare – Pârât cu domiciliul într-o țară terță - Zbor
întârziat într-o călătorie cu mai multe segmente de zbor – Cauzele
conexate C-274/16, C-447/16 și C-448/16 flightright GmbH, Roland
Becker și Mohamed Barkan

8.2.6. Interpretările CJUE în materia clauzelor abuzive în

contractele de credit. Semnificații relevante pentru jurisprudența
națională (4 ore S)
Dezbaterea 4
Observaţia
6.1. De la hotărârile Océano Grupo, Mostaza Claro şi Cofidis
Asturcom Telecomunicaciones la Banco Español de Crédito, Kásler,
Sánchez Morcillo şi Abril García
 6.2. Clauzele abuzive în contractele de credit încheiate de
consumatori în hotărârile preliminare
• Matei, cu referire la clauza privind «comisionul de risc» perceput
de creditor sau clauza prin care creditorul este autorizat să
modifice în mod unilateral rata dobânzii și
• Ruxandra Paula Andriciuc și alții - pentru clauza contractuală
având drept consecință așezarea riscului de schimb valutar în
sarcina exclusivă a consumatorului

Bibliografie minimală

M.C. Dobrilă, Dreptul european al afacerilor, Ed. Universul Juridic, București, 2019.
/Sergiu Deleanu, Drept european al afacerilor, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013;

Legislația privind libertățile de circulație în Uniunea Europeană, La Zi, Ed. CH Beck, București, 2015.
Gina Orga-Dumitriu, The Autonomous Interpretation of Matters Relating to a Contract – a Test of
Coherence, in Călina Jugastru, Gina Orga-Dumitriu, Nadia-Cerasela Aniței, Exploring the Boundaries
of International Private Law. International perspectives on Law, Policy and Practice, Symphologic
Publishing, 2016, pag. 9-33.
Gina Orga-Dumitriu, Dreptul de stabilire al societăţilor în UE şi fiscalitatea, în Revista Română de
Dreptul Afacerilor nr. 1/2015, pag. 41-50;
Gina Orga-Dumitriu, About the recent interpretation of CJEU in the matter of unfair terms of
consumer credit contracts. Relevant meanings for the national case law, în Perspectives of Business
Law Journal volume 3, Issue 1, 2014, pag. 12-25, disponibil la
www.businesslaw/conference.ro/revista/archive.html) și
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2907388;
Gina Orga-Dumitriu, Europenizarea dreptului contractual. Contribuţia libertăţilor de circulaţie, în
Revista Română de Drept European nr. 4/2013, p. 55-76;
Gina Orga-Dumitriu, Cross-border Transfer of the Registered seat – a Cinderella of the Freedom of
establishment ?, în SGEM 2014 International Multidisciplinary Scientific Conferences on Social
Sciences & Arts, Political Sciences, Law, Finance, Economics & Tourism, Conference Proceedings,
volume I, ISBN: 978-619-7105-25-4, ISSN: 2367-5659, DOI: 10.5593/sgemsocial2014/B21/S5.076,
Published by STEF92 Technology Ltd., Sofia, 2014, p. 577-588, disponibil la
http://www.sgemsocial.org/,şi la https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2909685
Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al afacerilor (suport de curs în format electronic).
Paul Craig, Grainne de Burca, Dreptul Uniunii Europene, Comentarii, jurisprudenţă şi doctrină, ed. a
IV-a, în seria Drept comunitar coordonată de Beatrice Andreşan-Grigoriu, Tudorel Ştefan, Ed.
Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 795-1052;

Bibliografie complementară
Gina Orga-Dumitriu, Freedom of establishment of companies in EU: admitted restrictions vs.
forbidden restrictions, în Cross-Border Cooperation – Models of Good Practice in Carpathian Region,
the Jean Monnet International Conference Cross-Border Cooperation: Models of Good Practice in
Carpathian Region (Poland, Slovakia, Ukraine, Hungary and Romania), December 9-10, 2013, Oradea,
C.H. Beck Publishing House, Bucharest 2014, pag. 110-123,
disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2523478;
 Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare, Ed.
C.H. Beck, Bucureşti, 2013;
A. I. Dusca, A. L. Turculeanu, Drept comunitar al afacerilor, Caiet de seminar, Ed. Universul Juridic,
Bucureşti, 2010;
F. C. Stoica, Dreptul Uniunii Europene • Libertăţile fundamentale, Ed. Universitară, Bucureşti, 2009;
G. Blaj, Restrângerea dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor români în U.E., Jurisprudenţă
naţională şi comunitară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009;
R. Vartolomei, Consideraţii privind aplicarea în România a Regulamentului CE nr. 2560/2001 privind
plăţile transfrontaliere în euro, în R.R.D.Com. nr. 2/2009;
A. Cotuţiu, G. V. Sabău, Drept român şi comunitar al concurenţei, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2008;
N. Diaconu, I. Vasile, Compatibilitatea reglementărilor naţionale cu dreptul comunitar în domeniul
taxei auto, în R.D.C. nr. 12/2008;
M. Crăcană, M. Căpăţână, Libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor, Ed.
Tritonic, Bucureşti, 2007;
D. M. Şandru, Drept comunitar. Integrarea europeană. Impactul asupra schimburilor comerciale
europene şi mondiale, Ed. Universitară, Bucureşti, 2007;
D. Velicu, Câteva consideraţii asupra migraţiei transfrontaliere libere a societăţilor comerciale, în
R.D.C. nr. 5/2007;
G. C. Frenţiu, Limitări ale exercitării dreptului la libera circulaţie în urma prevederilor Legii nr.
248/2005, în Dreptul nr. 1/2007;
G. Tudor, D. Călin, Jurisprudenţa CJCE vol. I • Principiile dreptului comunitar • Concurenţa • Libera
circulaţie a mărfurilor, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2006;
G. Tudor, D. Călin, Jurisprudenţa CJCE vol. II • Libertatea de a presta servicii • Libera circulaţie a
persoanelor şi dreptul de stabilire • Politica socială • Jurisdicţia comunitară, Ed. C.H.Beck, Bucureşti,
2006;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului

- proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei; elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a
funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
evaluare nota finală
10.4 Curs Volumul şi
corectitudinea Examen oral 60
cunoştinţelor
10.5 Seminar/laborator Rigoarea ştiinţifică a
Fişă evaluare seminar 20
limbajului
Organizarea
Fişă evaluare seminar 20
conţinutului
10.6 Standard minim de performanţă
 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

30.09.2020 Conf.dr. Gina Orga-Dumitriu Conf.dr. Gina Orga-Dumitriu

Data avizării în departament Semnătura Directorului de

Departament
........................ Conf. univ. dr. Circa Adrian