Teste Urgenţe Medicale

1.Prima prioritate de tratament în cazul unui accident cu victime multiple

politraumatizate se acordă: D
a. pacienţilor cu leziuni stabilizate în momentul respectiv, dar care ar pune viaţa în pericol
dacă s-ar complica;
b. pacienţilor cu leziuni minore;
c. pacienţilor cu leziuni majore care nu pun viaţa în pericol;
d. pacienţilor cu leziuni care pun viaţa în pericol;
e. pacienţilor fără leziuni.

2. Pozitia Trendelenburg reprezintă: B

a. aşezarea pacientului cu trunchiul elevat;
b. aşezarea pacientului în decubit dorsal, cu membrele inferioare uşor elevate;
c. aşezarea pacientului în decubit ventral;
d. aşezarea pacientului în decubit lateral stâng;
e. aşezarea pacientului în decubit lateral drept

3. Care din urmatoarele criterii este inclus in diagnosticul stopului cardiorespirator:

a) Frecventa respiratorie < 6 respiratii/minut
b) Absenta pulsului carotidian
c) Tensiune arteriala sistolica > 60 mmHg
d) Absenta pulsului radial, cu puls carotidian present
e) Tensiune arteriala sistolica > 90 mmHg
(R: b)

4. Care din urmatoarele criterii este inclus in diagnosticul stopului cardiorespirator:

a) Frecventa respiratorie < 6 respiratii/ minut
b) Absenta pulsului radial, cu puls carotidian present
c) Tensiune arteriala sistolica > 60 mmHg
d) Absenta respiratiei spontane
e) Tensiune arteriala sistolica > 90 mmHg
(R: d)

5. Verificarea respiratiei la un pacient in stop cardiorespirator se face prin:

a) Salvatorul foloseste formula PAS: privesti, asculti, simti
b) Salvatorul utilizeaza o coala de hartie
c) Salvatorul apropie o oglinda de fata victimei
d) Salvatorul palpeaza 10 secunde pulsul carotidian
e) Salvatorul face hiperextensia capului si subluxatia mandibulei
(R: a)

6. Scorul Glasgow reprezintă: C

a. evaluarea stării psihice a pacientului;
b. evaluarea leziunilor osteoarticulare a pacientului;
c. evaluarea stării neurologice a pacientului;
d. evaluarea dinamicii ponderale a pacientului pe durata spitalizării;
e. evaluarea prognosticului pacientului.

7. Regula „9” a lui Wallace se referă la: C

a. aprecierea stării neurologice a pacientului;
b. aprecierea profunzimii arsurilor;
c. aprecierea extensiei arsurilor raportat la suprafaţa totală a corpului;
d. aprecierea gradului de hidratare a pacienţilor;
e. aprecierea prognosticului pacientului.

8. Tabloul clinic reprezentat de durere abdominală difuză, contractură musculară

abdominală generalizată completat de pneumoperitoneu relevat de examenul
radiologic, este sugestiv pentru: D
a. pancreatită acută;
b. ocluzie jejuno-ileală;
c. ulcer duodenal acutizat;
d. ulcer duodenal perforat;
e. ruptură de splină în doi timpi.

9. Sindromul Mendelson reprezintă: C

a. perforarea apendicelui;
b. complicarea ulcerului duodenal cu perforare;
c. aspirarea în căile aeriene a conţinutului de regurgitaţie gastrică;
d. expectorarea de sânge din căile respiratorii în urma unui efort de tuse;
e. exteriorizarea de sânge din căile digestive în urma unui efort de vomă.

10. Care din urmatoarele aritmii nu este cauza de stop cardiac:

a) fibrilatia ventriculara
b) tahicardia ventriculara fara puls carotidian
c) asistola
d) activitatea electrica fara puls (disociatia electromecanica)
e) fibrilatia atriala
(R: e)

11. Urmatoarele sunt incluse in protocolul de resuscitare cardiorespiratorie din

fibrilatia ventriculara, cu exceptia:
a) Xilina(Lidocaina)
b) Amiodarona
c) Socul electric extern asincron
d) Digoxin
e) Bicarbonatul de sodiu

(R: d)
12. Deschiderea manuala a cailor aeriene superioare se realizeaza prin:
a) hiperextensia capului
b) ridicarea barbiei
c) subluxatia mandibulei
d) corecte sunt variantele: a, b, c
e) nici un raspuns nu este corect
(R:d)

13. In obstructia de cale aeriana superioara prin aspirare de corp strain pacientul
prezinta:
a) Tegumente eritematoase, prurit
b) Dispnee expiratorie
c) Dispnee inspiratorie si stridor
d) Ortopnee si raluri subcrepitante
e) Nici un raspuns nu este corect
(R: c)
14. Suportul vital de baza poate fi oprit cand:
a) pacientul nu prezinta semne de viata dupa 10 minute de masaj cardiac si respiratie
gura la gura
b) la cererea persoanelor din jurul victimei
c) soseste un echipaj medical specializat care preia resuscitarea victimei
d) familia solicita telefonic acest lucru
e) salvatorul este solicitat de politie sa intrerupa resuscitarea pentru a se restabili
circulatia in zona
(R: c)

15. Care din urmatoarele afirmatii despre masajul cardiac extern la adultul in stop
cardiovascular este adevarata:
a) se efectueaza numai la indicatia medicului
b) se efectueaza cu palmele plasate la 2 cm deasupra unghiului xifoidian, medio-
sternal
c) frecventa compresiilor toracice este de 40/minut
d) frecventa compresiilor toracice este de 130/minut
e) depresia sternala produsa este de 10 cm la adult
(R: b)

Teste Urgenţe Chirurgicale

1.Detresa respiratorie are ca etiologie următoarele:

A. Corpi străini în căile aeriene
B. Infecţii urinare
C. Fracturi costale
D.Otite supurate
E.Hemotorax

2. Detresa circulatorie are ca etiologie următoarele:

A. Hemoragia intracraniană
B. Pneumotorax
C. Hemoragia internă masivă
D. Hemoragia retiniană
E. Vertij

3. Clinic hipovolemia este tradusă prin:

A. Extremităţi hipertemice
B. Extremităţi reci
C. Extremitaţi cianotice
D. Extremităţi normal colorate
E. Poliurie

4.Clinic hipovolemia este tradusă prin :

A. Puls rapid greu perceptibil
B. Tensiune arterială scăzută
C. Tensiune arterială crescută
D. Poliurie
E. Oligurie

5. Prima prioritate de tratament în cazul unui accident cu victime multiple politraumatizate se

acordă:
A. Pacientilor cu leziuni stabilizate în momentul respectiv, dar care ar pune viata in pericol
daca s-ar complica
B. Pacientilor cu leziuni minore
C. Pacientilor cu leziuni majore care nu pun viata in pericol
D. Pacientilor cu leziuni care pun viata in pericol
E. Pacientilor fără leziuni

6. Strategia primară, ca parte din strategia specifică în asistenţa medicală a unui pacient
politraumatizat, se referă la:
A. Măsuri în centre specializate de tratament
B. Măsuri după externarea politraumatizatului
C. Măsuri pe durata transportului
D. Măsuri la locul accidentului
E. Investigarea pacientului în unitatea primire urgenţe

7. Strategia secundară, ca parte din strategia specifică în asistenţa medicală a unui pacient
politraumatizat, se referă la:
A. Măsuri în centre specializate de tratament
B. Măsuri după externarea politraumatizatului
C. Măsuri pe durata transportului
D. Măsuri la locul accidentului
E. Investigarea pacientului în unitatea primire urgenţe

8. Strategia terţiară, ca parte din strategia specifica in asistenta medicala a unui pacient
politraumatizat, se referă la:
A. Măsuri în centre specializate de tratament
B. Măsuri după externarea politraumatizatului
C. Măsuri pe durata transportului
D. Măsuri la locul accidentului
E. Investigarea pacientului în unitatea primire urgenţe

9. În cadrul măsurilor preliminare la locul accidentului cu victime multiple politraumatizate se

includ:
A. Măsuri medicale de prim ajutor utilizând Suportul Vital de Bază
B. Aprovizionarea locului accidentului cu materiale sanitare
C. Protejarea politraumatizatilor şi a echipei de prim ajutor
D. Investigarea imagistică a pacientilor
E. Alertarea serviciilor specializate

10. În cadrul măsurilor medicale incluse în măsurile preliminare la locul accidentului cu

victime multiple politraumatizate se includ:
A. Hemostaza
B. Prevenirea hipotermiei
C. Investigarea imagistica a pacientilor
D. Pozitia laterala de siguranta pentru pacienti comatosi
E. Aprovizionarea locului accidentului cu materiale sanitare

11. Suportul vital de bază cuprinde:

A. Intubarea pacientului
B. Perfuzarea pacientului cu soluţii coloidale
C. Elemente ale evaluării clinice iniţiale a pacientului
D. Asigurarea ventilaţiei prin compresii toracice
E. Folosirea aparaturii medicale din dotarea unei ambulanţe

12.Obiectivele strategiei primare în cazul unor victime politraumatizate cuprinde:

A. Supravieţuirea
B. Investigarea pacienţilor în unitatea primire urgenţe cu mijloace imagistice ale tehnologiei
de vârf
C. Stabilizarea leziunilor
D. Aprovizionarea locului accidentului cu materiale sanitare
E. Evacuarea politraumatizatului

13. Semnele de eficienţă ale masajului cardiac extern cuprind:

A. Linia izoelectrica pe traseul EKG
B. Midriaza pupilara
C. Micşorarea pupilelor şi reapariţia reflexelor pupilare
D. Perceperea pulsului carotidei
E. Tensiune arteriala maxima 60-70 mmcolHg

14. Semnele de eficienţă ale masajului cardiac extern cuprind:

A. Absenţa pulsului carotidei
B. Reapariţia respiraţiei spontane
C. Tensiunea arterială nedecelabilă
D. Recolorarea normală a feţei şi mucoaselor
E. Cianoza tegumentelor

15. Supravegherea politraumatizatului pe timpul transportului către un centru spitalicesc

cuprinde:
A. Examinarea echografică abdominală
B. Supravegherea starii de conştienţă
C. Examinarea coloraţiei tegumentelor
D. Anamneza pacientului
E. Monitorizare TA, frecvenţa cardiacă

16. Pozitia Trendelenburg reprezinta:

A. Aşezarea pacientului cu trunchiul elevat
B. Aşezarea pacientului în decubit dorsal, cu membrele inferioare uşor elevate
C. Aşezarea pacientului în decubit ventral
D. Aşezarea pacientului în decubit lateral stang
E. Aşezarea pacientului în decubit lateral drept

17. Bolnavii comatoşi traumatizaţi cerebral se vor transporta în ambulanţă în poziţiile

următoare:
A. Decubit dorsal cu membrele inferioare uşor elevate
B. Decubit dorsal cu membrele inferioare în poziţie uşor declivă
C. Decubit lateral
D. Decubit ventral cu capul întors într-o parte şi sprijinit pe braţe
E. În pozitia Trendelenburg

18. Strategia secundară în cadrul asistenţei medicale a unor pacienţi politraumatizaţi

cuprinde:
A. Evaluarea funcţiilor vitale şi a leziunilor globale la locul accidentului
B. Evaluarea funcţiilor vitale şi a leziunilor globale în cadrul unităţii primire urgente
C. Resuscitarea pacientului la nevoie
D. Evaluarea completă clinică, biologică şi imagistică pentru stabilirea unui diagnostic
lezional complet
E. Alertarea serviciilor specializate( ambulanţă, pompieri, descarcerare)

19. Pneumotoraxul în tensiune se traduce prin:

A. dispnee rapid progresivă
B. disfagie rapid progresivă
C. emfizem subcutanat supraclavicular
D. cianoza tegumentelor
E. respiraţie paradoxală

20. Scorul Glasgow reprezintă:

A. Evaluarea stării psihice a pacientului
B. Evaluarea leziunilor osteoarticulare a pacientului
C. Evaluarea stării neurologice a pacientului
D. Evaluarea dinamicii ponderale a pacientului pe durata spitalizării
E. Evaluarea prognosticului pacientului

21. Între parametrii de măsurare a scorului Glasgow se includ:

A. Aprecierea gradului de colorare a tegumentelor
B. Aprecierea indicelui ponderal
C. Aprecierea deschiderii ochilor
D. Aprecierea răspunsului verbal
E. Aprecierea respiraţiei pacientului

22. Între parametrii de măsurare a scorului Glasgow se includ:

A. Aprecierea răspunsului motor al pacinetului
B. Aprecierea răspunsului verbal
C. Aprecierea leziunilor osteoarticulare
D. Aprecierea valorii hemoglobinei si a hematocritului
E. Aprecierea valorii TA

23. Comoţia cerebrală reprezintă:

A. Abolire de lunga durată a stării de conştienţă cu leziuni de tip hemoragie şi edem
B. Abolire de scurtă durată a stării de conştienţă cu leziuni de tip hemoragie şi edem
C. Abolire de scurtă durată a stării de conştienţă fără substrat lezional
D. Distrugerea substanţei cenuşii
E. Hemoragie cerebrală intraventriculară

24. Voletul costal reprezintă:

A. O linie de fractura pe două sau mai multe coaste
B. Deformarea tip rahitism a cutiei toracice
C. Dublă fractură pe două sau mai multe coaste alăturate
D. Fracturi multiple pe tot ansamblul cutiei toracice
E. Nici o variantă din cele enumerate mai sus

25. Pneumotoraxul reprezintă:

A. Prezenţa de aer intraperitoneal printr-o breşă de perete
B. Prezenţa de aer intrapleural printr-o breşă a peretelui toracic sau leziuni ale parenchimului
pulmonar.
C. Prezenţa de lichid intrapleural printr-o breşă a peretelui toracic sau leziuni ale
parenchimului pulmonar.
D. Prezenţa de lichid intraperitoneal printr-o breşă de perete
E. Prezenţa de aer impreuna cu lichid, intrapleural printr-o breşă a peretelui toracic sau leziuni
ale parenchimului pulmonar.

26. Tablourile clinice ale unui pacient politraumatizat abdominal, cuprind:

A. Sindromul de iritaţie meningeală
B. Sindromul de iritaţie peritoneală
C. Sindromul de hemoragie internă
D. Toate variantele de mai sus
E. Nici o variantă

27. Managementul pacientului traumatizat cranian la locul accidentului cuprinde:

A. Administrarea de sedative
B. Intubaţia naso-traheală
C. Imobilizarea cap – gât – trunchi în acelaşi plan
D. Administrare de oxigen pe mască facială sau intubaţie orotraheală
E. Instalarea unei linii I.V.

28. Managementul pacientului traumatizat cranian la locul accidentului cuprinde:

A. Evaluarea eficienţei respiratorii
B. Monitorizarea EKG, T.A., puls, frecvenţei respiratorii
C. Aşezarea pacientului în poziţia Trendelemburg
D. Sedarea pacientului
E. Examinarea clinică a pacientului prin miscări de flexie – extensie şi latero – laterale pentru
evaluarea mobilităţii cervicale

29. Examenul local al pacientului traumatizat abdominal presupune:

A. Evaluarea diurezei pacientului
B. Evaluarea Airway- Breathing-Circulation
C. Evaluarea hemoglobinei şi a hematocritului
D. Inspecţia şi palparea abdomenului
E. Percuţia şi auscultaţia abdomenului
30. Următoarele afirmaţii referitoare la arsuri sunt adevărate:
A. Arsura de gradul I interesează epidermul şi dermul
B. Arsura de gradul I prezintă eritem, edem şi durere localizată
C. Arsura de gradul I prezintă flictene cu conţinut seros
D. Arsura de gradul II prezintă flictene cu conţinut hematic
E. Arsura de gradul II necesită pentru vindecare tratament chirurgical cu grefe sau lambouri

31. Următoarele afirmaţii referitoare la arsuri sunt adevărate:

A. Arsura de gradul II prezintă flictene cu conţinut seros
B. Arsura de gradul I se vindecă cu ,,restitutio ad integrum”
C. Arsura de gradul III necesită pentru vindecare tratament chirurgical cu grefe sau lambouri
D. Arsura de gradul IV epitelizează spontan
E. Arsura de gradul I lasă sechele

32. Indicele prognostic reprezintă :

A. Suma dintre suprafaţa arsurii şi gradul acesteia
B. Diferenţa între suprafaţa arsurii şi gradul acesteia
C. Produsul dintre suprafaţa arsurii şi gradul acesteia
D. Produsul dintre suprafaţa arsurii, gradul acesteia şi greutatea pacientului
E. Suma suprafaţei arsurii, gradului arsurii cu greutatea pacientului

33. Regula ,, 9 ” a lui Wallace se referă la:

A. Aprecierea stării neurologice a pacientului
B. Aprecierea profunzimii arsurilor
C. Aprecierea extensiei arsurilor raportat la suprafaţa totală a corpului
D. Aprecierea gradului de hidratare a pacienţilor
E. Aprecierea prognosticului pacientului

34. Măsurile la locul accidentului în cazul unui pacient cu arsuri termice cuprind:
A. Extragerea victimei de la locul accidentului
B. Anestezia generală a pacientului
C. Excizia flictenelor
D. Pansament aseptic
E. Abord venos

35. Următoarele afecţiuni pot fi suspicionate în caz de durere în hipocondrul drept însoţită de
apărare musculară localizată:
A. Apendicită acută
B. Piosalpinx
C. Colecistită acută
D. Ulcer duodenal perforat
E. Cistita acută
36. Următoarele afecţiuni pot fi suspicionate în caz de durere în fosa iliacă dreaptă însoţită de
apărare musculară localizată:
A. Apendicită acută
B. Colecistită acută
C. Pancreatită acută
D. Piosalpinx
E. diverticulita Meckel

37. 4 puncte în evaluarea răspunsului verbal pentru calcularea scorului Glasgow, corespund:
A. Răspuns verbal coerent
B. Răspuns verbal confuz
C. Cuvinte fără sens
D. Cuvinte incomprehensibile
E. Răspuns absent

38. 3 puncte în evaluarea deschiderii ochilor pentru calcularea scorului Glasgow, corespund:
A. Deschidere spontană
B. Deschidere la zgomot
C. Deschidere la durere
D. Deschidere absentă
E. Nici o variantă

39. 4 puncte în evaluarea răspunsului motor pentru calcularea scorului Glasgow, corespund:
A. Evită stimulul dureros
B. Localizează stimulul dureros
C. La comandă
D. Extensie stereotipă
E. Absent

40. 2 puncte în evaluarea răspunsului verbal pentru calcularea scorului Glasgow, corespund:
A. Cuvinte fără sens
B. Răspuns verbal confuz
C. Răspuns verbal coerent
D. Cuvinte incomprehensibile
E. Absent

41. Conduita la locul accidentului în cazul unui pacient traumatizat toracal cuprinde:
A. Prevenirea încărcării bronşice
B. Suprimarea respiraţiei paradoxale
C. Aport oxigen pe mască
D. Drenaj toracal de urgenţă la nevoie
E. Monitorizare puls, T.A., oximetrie

42. Diagnosticul pneumotoraxului cuprinde:

A. Timpanism la palpare
B. Timpanism la percuţie
C. Matitate la percuţie
D. Zgomote respiratorii accentuate
E. Zgomote respiratorii diminuate

43. Diagnosticul hemotoraxului cuprinde:

A. Timpanism la percuţie
B. Matitate la palpare
C. Matitate la percuţie
D. Zgomote respiratorii accentuate
E. Zgomote respiratorii diminuate

44. Semnele generale ale hemoragiei interne sunt:

A. Scăderea pulsului într-o primă etapă, urmată de creşterea lui după un interval de timp
B. Creşterea pulsului într-o primă etapă, urmată de scăderea lui după un interval de timp
C. Scăderea tensiunii arteriale
D. Transpiraţii hipertermice
E. Transpiraţii reci

45. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. Există o corelaţie directă între intensitatea agentului traumatic şi severitatea leziunilor
intraabdominale
B. Nu există o corelaţie directă între intensitatea agentului traumatic şi severitatea leziunilor
intraabdominale.
C. Cele mai expuse structuri abdominale la agenţi traumatici sunt cele pelvine
D. Cele mai expuse structuri abdominale la agenţi traumatici sunt cele din zona ombilicală
E. Mezenterul nu contribuie la protejarea anselor intestinale de agenţi traumatici, fiind situat
în posteriorul anselor.

46. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A. Traumatismele abdominale închise sunt sinonime cu plăgile abdominale
B. Traumatismele abdominale deschise sunt sinonime cu plăgile abdominale
C. Traumatismele abdominale închise sunt sinonime cu contuziile abdominale
D. Traumatismele abdominale deschise sunt sinonime cu contuziile abdominale
E. Plăgile transfixiante prezintă un singur orificiu

47.Triada dureroasa Dieulafoy împreună cu manevrele Blumberg şi Mandel sunt utile în

diagnosticul:
A. Ocluziei intestinale
B. Sindromului Mendelson
C. Apendicitei acute
D. Colecistitei acute
E. Pancreatitei acute edematoase

48. Tabloul clinic reprezentat de durere abdominală difuză, contractură musculară abdominală
generalizată completat de pneumoperitoneu relevat de examenul radiologic, este sugestiv
pentru:
A. Pancreatită acută
B. Ocluzie jejuno-ileală
C. Ulcer duodenal acutizat
D. Ulcer duodenal perforat
E. Ruptură de splină în doi timpi

49. Tabloul clinic de durere abdominală ,, în bară ”, intensă, iradiată posterior , însoţită de
greţuri, vărsături , tulburări ale tranzitului intestinal însoţite de stare de şoc este caracteristic
pentru:
A. Apendicita acută perforată
B. Pancreatita acută
C. Ocluzia intestinală
D. Colecistita acută
E. Hernia inghinală

50. Sindromul Mendelson reprezintă:

A. Perforarea apendicelui
B. Complicarea ulcerului duodenal cu perforare
C. Aspirarea în căile aeriene a conţinutului de regurgitaţie gastrică
D. Expectorarea de sânge din caile respiratorii în urma unui efort de tuse
E. Exteriorizarea de sânge din căile digestive în urma unui efort de vomă

Raspunsuri Grile Urgente Chirurgicale

1 – A,C,E
2 – B,C
3 – B,C
4 – A,B,E,
5–D
6–D
7–A
8–B
9 – A,C,E
10 – A,B,D,
11 – C,D
12 – A,C,E,
13 – C,D,E
14 – B,D
15 – B,C,E
16 – B
17 – C,D
18 – B,C,D
19 – A,C,D
20 – C
21 – C,D
22 – A,B
23 – C
24 – C
25 – B
26 – B,C
27 – C,D,E
28 – A,B
29 – D,E
30 – B
31 – A,B,C
32 – C
33 – C
34 – A,D,E
35 – C,D
36 – A,D,E
37 – B
38 – B
39 – A
40 – D
41 – C,D,E
42 – B,E
43 – C,E
44 – B,C,E
45 – B,D
46 – B,C
47 – C
48 – D
49 – B
50 - C