DEZVOLTAREA SENSIBILITATII

Facultatea :de educatie fizica si sport Masterand:OANA BICA

Specializarea:KRRM,master an II
 Dezvoltarea sensibilitatii

Sensibilitatea tactila apare inca din primii ani de viata si se dezvolta din
impulsul copilului de a manipula obiecte. Copilul mic are o placere
deosebita de a atinge,de a analiza obiectele pe toate partile, tinandu-le
in maini. Dar educatia simtului tactil ,nu se rezuma doar la activitatile in
care sunt folosite mainile,vor fi antrenate si alte parti ale corpului in
activitatile de stimulare a sensibilitatii tactile.
Pielea este sensibila la atingere ,presiune,temperature si agenti
distructivi. Receptorii asezati in invelisul cutanat ,provoaca 4 categorii
de senzatii: tactile (de atingere .presiune), de cald, de rece , de durere.
Exista mecanisme senzoriale diferite pentru aceste patru feluri de
senzatii cutanate.
Pielea constituie nu numai o bariera a organismului menita sa-l apere
de influentele daunatoare ,dar si ca un mecanism de legatura a
organismului cu mediul.
Sensibilitatea cutanata este diferita pe suprafata corpului in functie de
alcatuirea terminatiilor nervoase din acea zona.
La persoanele lipsite de auz,dar mai ales la cele lipsite si de
vaz,sensibilitatea vibratila se dezvolta foarte mult si are un rol
important. Aceste personae pot percepe cu ajutorul senzatiilor vibratile
,ciocanitul in usa ,recunosc dupa mers persoanele cunoscute,simt
apropierea unui vehicul.
Aparitia senzatiilor tactile este conditionata de atingerea dintre obiect
si o zona a pielii. Daca atingerea este mult prea usoara,prea rapida sau
prea inceata , senzatia poate sa nu ia nastere. Surprinderea formei ,a
structurii materialelor se realizeaza prin perceptia tactil-kinestezica.
In stimularea sensibilitatii tactile,un rol important il ocupa educarea
gesturilor elementare ,acestea pot fi exersate la fiecare activitate in
situatii diferite,situatii create in cadrul exercitiilor-joc .
Enumerarea unor gesture utile de baza :
A lua-a aseza
A deschide-a inchide
A umple- a goli
A insuruba-a desuruba
A infasura-a desfasura
A indoi-a dezdoi
A astupa-a destupa
A insira-a destrama
A incheia-a descheia
A taia- a decupa
A bate-a se opri
A trage-a impinge
Pentru identificarea unor proprietati ale obiectelor ca:
marime,forma,lungime,greutate,textura,temperatura,consistenta,re
cunoasterea prin pipait si descrierea lor ,precum si descoperirea prin
pipait al propriului corp si al colegilor,cu si fara suport vizual , se fac
exercitii in activitati de joc. Aceste exercitii aduc experiente noi
copilului sau seamana cu experiente traite anterior.
Exemple de exercitii joc:
Copiii stau pe jos asezati in cerc cu ochii inchisi. Fiecare copil
primeste cate o bucata de material de aceeasi marime ,dar
fiecare are o structura diferita.Copiii pipaie materialul pe care il
 au in mana,atenti si il da inapoi copilului de langa el .Acesta il
da la randul lui mai departe. Copilul trebuie sa isi recunoasca
bucata de material cand ajunge din nou la el. Varianta la joc:
copiii primesc bucati de material avand aceeasi structura ,dar
forme diferite. Procedati ca mai sus (pentru acest joc,copiii
sunt mai mari )
Copiii pipaie, cu ochii inchisi ,diferite obiecte si ghicesc apoi
care sunt :pietre,jucarii,articole de imbracaminte,pahare de
plastic,animale domestice,animale salbatice,unelte,etc.Copiii
mici le vor descrie vizual (un numar mic de obiecte,5-6)apoil le
vor recunoaste cu ochii inchisi (sacul cu surprize).Acelasi
exercitiu se face cu fructe si legume.
Copiii trebuie sa aseze cateva obiecte ,de la usor la greu
cantarindu-le in maini.
Un copil deseneaza cu degetul ceva in palma altui copil care sta
cu ochii inchisi ,acesta va ghici ce i-a fost desenat in palma.
Rolurile se inverseaza.
Copiii pipaie obiecte din camera ,descriu temperature lor,cald
sau rece.
Jocul baba oarba . Un copil incearca sa prinda pe cineva fiind
legat la ochi. Cand l-a prins il identifica dupa pipait .
Un copil se uita atent la fetele a patru copii ,apoi inchide
ochii.Schimbati ordinea in care au fost asezati initial copiii.
Copilul trebuie sa-i recunoasca pipaindu-le fetele.Acelasi
joc,dar sa-si recunoasca colegii dupa maini.

Traseul aplicativ poate fi o activitate de sine statatoare

(perceperea obiectiva si descrierea fiecarui material folosit),
perceperea subiectiva,descrierea a ceea ce simte fiecare copil
dupa ce a parcurs descult traseul,prima data cu ajutor vizual
,apoi legat la ochi,schimband ordinea.Traseul aplicativ poate fi
un exercitiu joc la finalul unei activitati in care s-au folosit
materiale care se preteaza acestui exercitiu.
Materialul existent in sala de grupa :coltul cu jucarii ,coltul cu
fructe si legume ,flori de sezon ,pavoazarea salii ,sa permita
copilului contacte tactile,vizuale si olfactive pe tot parcursul
zilei.