DEZVOLTAREA

SENSIBILITATII

Facultatea :de educatie fizica si sport

Masterand:OANA BICA
Specializarea:KRRM,master an II

Dezvoltarea sensibilitatii
Sensibilitatea tactila apare inca din primii ani de viata si
se dezvolta din impulsul copilului de a manipula obiecte.
Copilul mic are o placere deosebita de a atinge,de a
analiza obiectele pe toate partile, tinandu-le in maini. Dar
educatia simtului tactil ,nu se rezuma doar la activitatile
in care sunt folosite mainile,vor fi antrenate si alte parti
ale corpului in activitatile de stimulare a sensibilitatii
tactile.
Pielea este sensibila la atingere ,presiune,temperature si
agenti distructivi. Receptorii asezati in invelisul cutanat
,provoaca 4 categorii de senzatii: tactile (de atingere
.presiune), de cald, de rece , de durere. Exista mecanisme
senzoriale diferite pentru aceste patru feluri de senzatii
cutanate.
Pielea constituie nu numai o bariera a organismului
menita sa-l apere de influentele daunatoare ,dar si ca un
mecanism de legatura a organismului cu mediul.
Sensibilitatea cutanata este diferita pe suprafata corpului
in functie de alcatuirea terminatiilor nervoase din acea
zona.
La persoanele lipsite de auz,dar mai ales la cele lipsite si
de vaz,sensibilitatea vibratila se dezvolta foarte mult si

are un rol important. Aceste personae pot percepe cu

ajutorul senzatiilor vibratile ,ciocanitul in usa ,recunosc
dupa mers persoanele cunoscute,simt apropierea unui
vehicul.
Aparitia senzatiilor tactile este conditionata de atingerea
dintre obiect si o zona a pielii. Daca atingerea este mult
prea usoara,prea rapida sau prea inceata , senzatia poate
sa nu ia nastere. Surprinderea formei ,a structurii
materialelor se realizeaza prin perceptia tactilkinestezica.
In stimularea sensibilitatii tactile,un rol important il ocupa
educarea gesturilor elementare ,acestea pot fi exersate la
fiecare activitate in situatii diferite,situatii create in cadrul
exercitiilor-joc .
Enumerarea unor gesture utile de baza :

A
A
A
A
A
A
A
A
A
A
A
A

lua-a aseza
deschide-a inchide
umple- a goli
insuruba-a desuruba
infasura-a desfasura
indoi-a dezdoi
astupa-a destupa
insira-a destrama
incheia-a descheia
taia- a decupa
bate-a se opri
trage-a impinge

Pentru identificarea unor proprietati ale obiectelor ca:

marime,forma,lungime,greutate,textura,temperatura,c

onsistenta,recunoasterea prin pipait si descrierea lor

,precum si descoperirea prin pipait al propriului corp si
al colegilor,cu si fara suport vizual , se fac exercitii in
activitati de joc. Aceste exercitii aduc experiente noi
copilului sau seamana cu experiente traite anterior.
Exemple de exercitii joc:
Copiii stau pe jos asezati in cerc cu ochii inchisi.
Fiecare copil primeste cate o bucata de material de
aceeasi marime ,dar fiecare are o structura
diferita.Copiii pipaie materialul pe care il au in
mana,atenti si il da inapoi copilului de langa el
.Acesta il da la randul lui mai departe. Copilul
trebuie sa isi recunoasca bucata de material cand
ajunge din nou la el. Varianta la joc: copiii primesc
bucati de material avand aceeasi structura ,dar
forme diferite. Procedati ca mai sus (pentru acest
joc,copiii sunt mai mari )
Copiii pipaie, cu ochii inchisi ,diferite obiecte si
ghicesc apoi care sunt :pietre,jucarii,articole de
imbracaminte,pahare de plastic,animale
domestice,animale salbatice,unelte,etc.Copiii mici
le vor descrie vizual (un numar mic de obiecte,56)apoil le vor recunoaste cu ochii inchisi (sacul cu
surprize).Acelasi exercitiu se face cu fructe si
legume.
Copiii trebuie sa aseze cateva obiecte ,de la usor la
greu cantarindu-le in maini.
Un copil deseneaza cu degetul ceva in palma altui
copil care sta cu ochii inchisi ,acesta va ghici ce i-a
fost desenat in palma. Rolurile se inverseaza.

 Copiii pipaie obiecte din camera ,descriu

temperature lor,cald sau rece.
Jocul baba oarba . Un copil incearca sa prinda pe
cineva fiind legat la ochi. Cand l-a prins il identifica
dupa pipait .
Un copil se uita atent la fetele a patru copii ,apoi
inchide ochii.Schimbati ordinea in care au fost
asezati initial copiii. Copilul trebuie sa-i recunoasca
pipaindu-le fetele.Acelasi joc,dar sa-si recunoasca
colegii dupa maini.
Traseul aplicativ poate fi o activitate de sine
statatoare (perceperea obiectiva si descrierea
fiecarui material folosit), perceperea
subiectiva,descrierea a ceea ce simte fiecare copil
dupa ce a parcurs descult traseul,prima data cu
ajutor vizual ,apoi legat la ochi,schimband
ordinea.Traseul aplicativ poate fi un exercitiu joc
la finalul unei activitati in care s-au folosit
materiale care se preteaza acestui exercitiu.
Materialul existent in sala de grupa :coltul cu
jucarii ,coltul cu fructe si legume ,flori de sezon
,pavoazarea salii ,sa permita copilului contacte
tactile,vizuale si olfactive pe tot parcursul zilei.