Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Urgente Noi 2021 1 1
Teste Urgente Noi 2021 1 1
d) *Killip III-cu raluri în peste 50% din câmpurile pulmonare, dispnee, edem pulponar acut
frecvent
a) *Gradul I - 10-15%
b) Gradul II - 15-20%
c) *Gradul II - 15-30%
d) *Gradul III - 30-40%
e) *Gradul IV - >40%
---------------------------------------------------------------------
87. A3 Clasificarea Gradelor hemoragiilor conform Comitetului Traumatologic al
Colegiului American de Chirurgie în ml include:
a) Gradul I - până la 1000 ml
b) *Gradul I - până la 750 ml
c) *Gradul II - 750-1500ml
d) Gradul II - 1000-2000ml
e) *Gradul IV - mai mult de 2000 ml
---------------------------------------------------------------------
88. A3 Mecanismele compensatorii în şocul hipovolemic includ:
a) *reflexele baroreceptoare care exercită o puternică simulare simpatică
b) *formarea angiotenzinei în exces produce vasoconstricţia arterelor periferice şi reduce
eliminările de săruri şi apă la nivel renal
---------------------------------------------------------------------
89. A3 Valorile medii ale volemiei în corelare cu vârsta sunt:
a) *prematurul 100 ml/kg corp greutate
b) *nou născut în termen 90 ml/kg corp greutate
c) *copil 80 ml/kg corp greutate
d) copil 70 ml/kg corp greutate
e) *adult 60-70 ml/kg corp greutate
---------------------------------------------------------------------
90. A3 Repartizarea volumului sangvin circulant în organismul omului este:
a) în circulaţia sistemică 50-60%
b) în circulaţia pulmonară 30-40%
c) *în circulaţia sistemică 75-84%
d) *în vene şi venule 65-75%
e) *în plămâni 12-15%
---------------------------------------------------------------------
91. A3 Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de şoc Allgower constituie:
a) indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
b) indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 0-10% din VSC
c) *indicele de şoc Allgower 0,8-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 10-20% din VSC
d) indicele de şoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC
e) *indicele de şoc Allgower 1,5-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC
---------------------------------------------------------------------
92. A3 Volumul aproximativ al hemoragiei conform indecelui de şoc Allgower constituie:
a) indicele de şoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-50% din VSC
b) *indicele de şoc Allgower 1,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 20-30% din VSC
c) indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50-60% din VSC
d) indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 30-40% din VSC
e) *indicele de şoc Allgower 2,0-volumul aproximativ al hemoragiei constituie 50% din VSC
---------------------------------------------------------------------
93. A3 Volumul sangvin circulant în corelare cu vârsta constituie:
a) copil de 1 an - 1000 ml
b) *copil de 5 ani - 1600ml
c) copil de 10 ani - 2000ml
d) *copil de 10 ani - 2400ml
e) *adult - 5000ml
---------------------------------------------------------------------
94. A3 Volumul sangvin circulant în corelare cu vârsta constituie:
a) *nou născut în termen 230-260 ml
b) *vârsta de 1 an - 800 ml
c) *vârsta de 5 ani - 1440-1600ml
d) vârsta de 10 ani - 3000-3200ml
e) *adult - 5000 ml
---------------------------------------------------------------------
95. A3 Şocul hemoragic de gradul I se manifestă:
a) dispnee
b) *tahicardie
c) *indexul de şoc Allgower 0,5- 0,8
d) oligurie
e) *anxietate
---------------------------------------------------------------------
96. A3 Asistenţa medicală de urgenţă în şocul hemoragic de gradul I include:
a) *oxigenoterapia
b) *hemostaza şi imobilizarea provizorie
c) compensare volemică cu preparate macromoleculare
d) *compensare volemică cu cristaloizi
e) *sedare şi analgezie
--------------------------------------------------------------------
97. A3 Şocul hemoragic de gradul II clinic se manifestă:
a) *hipotensiune în ortostatism (TA scade cu mai mult de 15 mm Hg şi creşte TA diastolică)
b) tahicardie peste 140 bătăi/min
d) analgezie şi sedare
e) *compensare volemică cu stabilizarea hemodinamică a pacientului la nivel de peste 100
mmHg a TAs - ?
---------------------------------------------------------------------
109. A3 Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
a) *durerea şi impotenţa funcţională
b) *deformarea regiunii prin edem
c) *echimoze sufuziuni sangvine ori hematom cauzate de rupturi vasculare
d) crepitaţia provocată de deplasarea intenţionată a fragmentului
e) *scurtarea segmentului în caz de deplasare a fragmentelor
---------------------------------------------------------------------
110. A3 Semnele de probabilitate a unei fracturi includ:
a) semnul radiologic al discontinuităţii osului
b) mobilitatea anormală a membrului lezat
c) *deformarea regiunii prin edem
d) *scurtarea segmentului în caz de deplasare a fragmentelor
e) *durerea şi impotenţa funcţională
--------------------------------------------------------------------
111. A3 Semnele sigure ale unei fracturi includ:
a) *mobilitatea anormală
b) *intreruperea evidentă a discontinuităţii osului
c) scurtarea segmentului
d) *prezenţa semnului crepitaţiei
e) *semnul radiologic al discontinuităţii osului
---------------------------------------------------------------------
112. A1 Conceptul de „lanţ al supravieţuirii" este definit ca:
a) totalitatea de acțiuni continuie de evaluare și determinare a funcțiilor vitale la o persoană
inconștientă
d) fractură femurului
e) fractura sternului
---------------------------------------------------------------------
126. A3 Identificați semnele de obstrucție a căilor aerirene:
a) *retracție sternală, costală, subcostală
b) *stare de inconștiență
c) *imposibilitatea de a vorbi
d) *stridor
e) tegumente hiperemiate
---------------------------------------------------------------------
127. A1 Semnele obstrucției căilor aeriene sunt, cu excepția:
a) respirație zgomotoasă
b) flux din căile aeriene scăzut, sau inexistent
c) imposibilitatea de a vorbi
d) stare de inconștiență
e) *colorația normocromă a tegumentelor și a mucoaselor
---------------------------------------------------------------------
128. A3 Identificați manevrele de deschidere şi de permeabilizare a căilor aeriene:
a) *hiperextenzia capului/ridicarea mandibulei
b) *subluxarea mandibulei
c) *aspirarea orofaringelui și nazofaringelui
d) *îndepărtarea corpilor străini orofaringiene cu pensa Magill sau Kocher
e) capnografia
---------------------------------------------------------------------
129. A3 Identificați afirmațiile corecte pentru hiperextenzia capului /ridicarea
mandibulei:
a) este indicată în catatraumă
b) *contraindicată în suspiciune de leziune de coloană vertebrală cervicală
c) *definește parțial manevra Safar
d) definește manevra Esmarch
e) este recomandată copiilor până la vârsta de 1 an
---------------------------------------------------------------------
130. A1 Consumul de O2 la copii constituie:
a) *6-8 ml/kg/1 min
b) 3-4 ml/kg/min
c) 600 ml/kg/min
d) 1000 ml/kg/min
e) 10 ml/kg/sec
--------------------------------------------------------------------
131. A1 Consumul de O2 la adult constituie:
a) 6-8 ml/kg/min.
b) *3-4 ml/kg/min.
c) 600 ml/kg/min.
d) 1000 ml/kg/min.
e) 10 ml/kg/sec.
---------------------------------------------------------------------
132. A1 Metode de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare sunt, cu excepția:
a) intubarea endotraheală
b) ctricotireotomia
c) traheotomia
d) aspirarea conținutului traheobronșic cu un aspirator
e) *intubarea orofaringiană, nazofaringiană
---------------------------------------------------------------------
133. A3 Identificați metodele de dezobstrucție a căilor aeriene inferioare prin intubare
endotraheală:
a) *intubarea orotraheală
b) intubarea nazofaringiană
c) *intubarea nazotraheală
d) intubarea orofaringiană
e) *intubarea cu sonda combinată (combitub)
---------------------------------------------------------------------
134. A3 Selectați metodele de ventilare posibil de utilizat în punctul B al SVB:
a)* respirație gură-la-gură
b) *respirație gură- la-nas
c) *respirație gură-la-gură-și-la-nas
d) *respirație gură-la-mască
e) respirație gură-la-sondă endotraheală
--------------------------------------------------------------------
135. A3 Selectați metodele de ventilare:
a) *respirație gură-la-gură
b) *respirație gură-la-nas
c) *respirație gură-la-gură-și-la-nas
d) *respirație cu balonul portabil AMBU
e) respirație prin tub esofago-nazo-gastral
--------------------------------------------------------------------
136. A3 Confirmați ventilarea adecvată prin:
a) instalarea reflexului de vomă
b) apariția răspunsului verbal
c) *prezența mișcărilor respiratorii de expansiune a cutiei toracice
d) *asucultarea și sesizarea aerului expirator
e) apariția tusei
--------------------------------------------------------------------
137. A3 Pulsul central se determiniă la:
a) *artera femorală
b) artera radială
c) *artera carotidă
d) artera poplitee
e) *artera brahială
---------------------------------------------------------------------
e) *arsurile de grad IV
---------------------------------------------------------------------
195. A1 Metoda palmei (cu degetele apropiate) în determinarea suprafeței arse se
bazează:
a) palma medicului constituie 1% din suprafața corporală
b) palma pacientului constituie 5% din suprafața lui corporală
c) palma pacientului constituie 3% din suprafața lui corporală
d) palma pacientului constituie 2% din suprafața lui corporală
e) *palma pacientului constituie 1% din suprafața lui corporală
---------------------------------------------------------------------
196. A1 Șocul postcombustional în arsurile de grad II la un adult se poate instala:
a) dacă arsura ocupă 10% din suprafața corporală
b) *dacă arsura ocupă 15% din suprafața corporală
c) dacă arsura ocupă 20% din suprafața corporală
d) dacă arsura ocupă 25% din suprafața corporală
e) dacă arsura ocupă 30% din suprafața corporală
---------------------------------------------------------------------
197. A1 În scopul diminuării profunzimii arsurii se vor spăla arsurile ce ocupă:
a) până la 10% din suprafața ariei corporale
b) până la 15% din suprafața ariei corporale
c) *până la 20% din suprafața ariei corporale
d) până la 30% din suprafața ariei corporale
e) până la 40% și mai mult
d)
e)
---------------------------------------------------------------------
d)
e)
205. A3 Contraindicațiile blocantelor canalelor de calciu în SCA-STEMI includ:
a) *boala de nod sinusal
b) *blocul AV gr. II-III
c) *insuficiența cardiacă congestivă
d) aritmiile supraventriculare
e) infarctul miocardic indus de cocaină
---------------------------------------------------------------------
206. A3 Contraindicațiile blocantelor canalelor de calciu în SCA-STEMI includ:
a) hipertensiunea arterială
b) *șocul cardiogen
c) *hipersensibilitatea la preparate
d) *blocul AV grad II-III
e) SCA infarctul indus de cocaină
---------------------------------------------------------------------
207. A3 Indicațiile blocantelor canalelor de calciu în SCA-STEMI includ:
a) *tratamentul aritmiilor supraventriculare
b) *blocul atrioventricular grad II-III
c) *hipertensiunea arterială
d) *infarctul miocardic indus de cocaină
e) șocul cardiogen
---------------------------------------------------------------------
208. A3 Indicațiile blocantelor canalelor de calciu în SCA-STEMI includ:
a) *tratamentul simptomelor anginoase
b) insuficiența cardiacă congestivă
c) șocul cardiogen
d) *hipertensiunea
e) boala de nod sinusal
---------------------------------------------------------------------
209. A3 Indicațiile beta-blocantelor în SCA-STEMI sunt determinate de efectele:
a) *antiischemice
b) *antitahicardice
c) *antiaritmice
d) antiasmatice
e) *hipotensoare
---------------------------------------------------------------------
210. A3 Contraindicațiile beta-blocantelor în SCA-STEMI includ:
a) *bradicardia
b) *hipotensiunea
c) hipertensiunea
d) tahicardia
e) *insuficiența ventriculară stângă cu EPAC
---------------------------------------------------------------------
211. A3 Contraindicațiile beta-blocantelor în SCA-STEMI includ:
a) *SCA indus de cocaină
b) *șocul cardiogen
c) *bronhopneumopatia cronică obstructivă în acutizare
d) hipotensiunea
e) astmul bronsic
---------------------------------------------------------------------
212. A3 Contraindicațiile beta-blocantelor în SCA-STEMI includ:
a) *bradicardia<60 bpm, boala de nod sinusal, blocul AV gr.II-III
b) hipertensiunea arterială
c) *hipotensiunea arterială
d) *șocul cardiogen
e) *astmul bronșic
--------------------------------------------------------------------
d)
e)
213. A3 Inhibitorii glicoproteinei IIb/IIIa includ:
a) *abciximab
b) reteplaza
c) *eptifibatide
d) *trirofiban
e) dalteparina
---------------------------------------------------------------------
214. A3 Preparatele anticoagulante utilizate în tratamentul SCA includ:
a) *heparina nefracționată
b) *enoxaparina
c) *nodroparina
d) tenekteplaza
e) *bivalirudina
---------------------------------------------------------------------
215. A1 Preparatele anticoagulante utilizate în tratamentul SCA includ cu excepția:
a) bivalirudina
b) fondaparinux
c) enoxaparina
d) *streptokinaza
e) nodraparina
---------------------------------------------------------------------
216. A3 Tratamentul fibrinolitic în SCA-STEMI include:
a) *alteplaza
b) *streptokinaza
c) enoxaparina
d) *tenekteplaza
e) bivalirudina
---------------------------------------------------------------------
217. A1 Tratamentul fibrinolitic al SCA-STEMI include:
a) *reteplaza
b) eptifibatide
c) tirofiban
d) heparina nefracționată
e) bivalirudina
---------------------------------------------------------------------
218. A3 Ritmurile stopului cardiac șocabile (unde se aplică defibrilarea) includ:
a) fibrilația atrială
b) *fibrilația ventriculară
c) *tahicardia ventriculară fără puls
d) fluterul atrial
e) *fluterul ventricular fara
---------------------------------------------------------------------
219. A3 Ritmurile stopului cardiac non-șocabile (unde nu se aplică defibrilarea) includ:
a) *asistolia
b) tahicardia paroxistică supraventriculară
c) *activitatea electrică fără puls (disociația electromecanică)
d) tahicardia ventriculară fără puls
e) bradicardia excesivă
---------------------------------------------------------------------
220. A3 Compresiunile toracice în RCR și C vor fi întrerupte pentru:
a) verificarea semnelor vitale
b) atașarea electrozilor
c) *analiza ritmului de către defibrilator
d) *administrarea șocului electric
e) verificarea ritmului pe monitor
---------------------------------------------------------------------
d)
e)
221. A3 Identificați cauzele prevenibile de stop cardiac incluse în cei 5H:
a) *hiperionia (acidoza)
b) *hiper și hipopotasemia
c) hiperfosfatemia
d) *hipoxia-?
e) *hipotermia
---------------------------------------------------------------------
222. A3 Identificați cauzele prevenibile de stop cardiac incluse în 5T:
a) *tromboza coronariană
b) *tromboembolismul pulmonar acut masiv
c) *toxice
d) tahicardia ventriculară fără puls
e) tromboza venoasă profundă
---------------------------------------------------------------------
223. A3 Identificați cauzele prevenibile de stop cardiac incluse în 5T:
a) *tamponada cardiacă
b) *pneumotoracele cu supapă/sufocant
c) pneumotoracele spontan
d) *tromboza coronariană
e) *tromboembolismul pulmonar acut masiv
---------------------------------------------------------------------
224. A3 Evaluarea cauzelor prevenibile de stop cardiac este obligatorie în:
a) *stopul cardiac prin activitate electrică fără puls (disociația electromecanică)
b) *în ritmurile șocabile refractare la aplicarea șocului electric
c) *în ritmurile șocabile care nu răspund la șocul electric
d) *stopul cardiac prin asistolie
e) prezența semnelor de moarte biologică
--------------------------------------------------------------------
225. A3 Fibrilația ventriculară reprezintă:
a) *complexe QRS cu frecvența 150-500/min
b) complexe QRS cu durata sub 120 msec
c) *unde fine, cu înălțimea undelor sub 3 mm
d) *unde mari cu înălțimea undelor peste 3 mm
e) oscilații rapide neregulate ca morfologie, durata și amplitudine diferită
--------------------------------------------------------------------
226. A3 Fluterul ventricular reprezintă:
a) *complexe QRS cu frecvența 200-350/min
b) *prezintă o TV monomorfă cu frecvență foarte înaltă
c) prezintă o TV polimorfă cu frecvență foarte înaltă
d) *prezintă un aspect sinusoidal accelerat
e) *o disritmie tranzitorie care deteriorează în fibrilație ventriculară
--------------------------------------------------------------------
227. A3 Tahicardia ventriculară fără puls reprezintă:
a) o tahicardie, de obicei regulată cu frecvența 140-240/min
b) *o succesiune de mai mult de 3 complexe extrasistolice
c) originară proximal de bifurcația fascicolului His
d) *originară distal de bifurcația fascicolului His în țesutul specializat de conducere sau în
miocardul ventricular, ori în ambele țesuturi
d)
e)
d) *complexe ventriculare cu frecvența de 120-250/min
e) *aspect elicoidal al complexelor QRS
---------------------------------------------------------------------
229. A3 Administrarea Epinefrinei în RCR și C se efectuează:
a) *în ritmurile de stop cardiac non-șocabile
b) *în ritmurile de stop cardiac șocabile
c) *după al doilea șoc electric
d) după al treilea șoc electric
e) *se administrează la fiecare 3-5 min - ?
--------------------------------------------------------------------
230. A3 Tahicardia ventriculară fără puls reprezintă:
a) *frecvența cardiacă 100-250 bătăi/min
b) *nu există nici o relație între undele P și complexele QRS
c) *unda P nu poate fi evidențiată pe ECG
d) *complexul QRS mai mare de 0,12 sec
e) este cauzată de descărcarea rapidă a mai multor focare ectopice ventriculare
d)
e)
d) *adrenalina este medicația de primă linie în șocul cardiogen
e) adrenalina se va administra obligatoriu postresuscitare
---------------------------------------------------------------------
237. A3 Administrarea Amiodaronei se va face în caz de:
a) în asistolie
b) *în TV fără puls
c) în Activitatea electrică fără puls /Disociaţia electromecanică
e) În Torsada vârfurilor
c) *nu are nici un beneficiu fiziologic, deoarece funcţiile vitale sunt deteriorate în pofida terapiei
maximale pentru afecţiuni ca şocul septic progresiv, procesele neoplazice
d)
e)
244. A3 Alegeți dozele corecte de energie electrică în utilizarea defibrilatorului bifazic în
RCP și C la adulți, recomandate de Consiliul European de Resuscitare și Societatea
Americană de Cardilogie (AHA):
a) *150J-200J
b) 200J-300J și mai mult
c) *120J-200J
d) 50J-100J
e) 400J-500J
---------------------------------------------------------------------
245. A1 Minimalizarea pauzelor în compresiunile toracice în RCP și C la adulți:
a) sub 5 secunde
b) sub 15 secunde
c) sub 20 secunde
d) *sub 10 secunde
e) sub 30 secunde
246. Semne de
restabilire a
circulației sangvine
spontane (RCSS):
a) *apariția pulsului la artera carotidă
b) *creșterea PET CO2 ≥ 30-35 mm Hg
c) *monitorizarea invazivă intrarterială
d) *restabilirea respirației spontane
e) restabilirea tonusului muscular
--------------------------------------------------------------------
247. A3 Indicațiile aplicării măștii laringiene:
a) *dificultăți în aplicarea măștii faciale (lipsa dințiilor, purtători de barbă)
b) *pacienții la care intubația și ventilația este dificilă cu reflex de fund de gât prezent
c) *proceduri și intervenții chirurgicale, care necesită anestezie de scurtă durată
d) *personal neinstruit în tehnicile de intubație endotraheală
e) pacient cu risc de aspirație (stomac plin)
---------------------------------------------------------------------
248. A3 Contraindicațiile de aplicare a măștii laringiene:
a) *personal neinstruit în aplicarea măștii laringiene
b) pacienții la care intubația și ventilația este dificilă cu reflex de fund de gât prezent
c) proceduri și intervenții chirurgicale, care necesită anestezie de scurtă durată
d) personal neinstruit în tehnicile de intubație endotraheală
e) *pacient cu risc de aspirație (stomac plin)
---------------------------------------------------------------------
249. A3 Indicațiile aplicării tubului laringian "Rege" includ:
a) *pacient inconștient
b) pacient cu reflex de fund de gât prezent
c) *pacient cu reflex de fund de gât absent
d) *tentative de utilizare fără succes ale altor modalități mai puțin invazive de management
avansat al căilor aeriene
---------------------------------------------------------------------
251. A3 Indicațiile aplicării tubului laringian "Rege" includ:
d)
e)
a) *pacient inconștient
b) pacient cu reflex de fund de gât prezent
c) *pacient cu reflex de fund de gât absent
d) *tentative de utilizare fără succes ale altor modalități mai puțin invazive de
managemenavansat al căilor aeriene
---------------------------------------------------------------------
d)
e)
e) *activitatea electrică fără puls / DEM
---------------------------------------------------------------------
258. A1 Cauza cea mai frecventă a stopului cardiac la copii este:
a) Traumatismele
b) FV/TV fără puls
c) malformaţiile congenitale
d) *hipoxia, din cadrul patologiei tractului respirator
e) asistolia/ Activitatea electrică fără puls/DEM
---------------------------------------------------------------------
259. A3 Indicaţi tehnicile invazive de dezobstrucţie a căilor aeriene inferioare:
a) *traheotomia
b) *coniotomia (cricotireotomia)
c) *coniostomia (cricotireostomia pe ac)
d) *intubația endotraheală
e) aplicarea măștii laringiene
---------------------------------------------------------------------
260. A1 Respirația artificială cu balonul portabil autoexpansibil AMBU, LAERDAL face
parte din metodele:
a) *ventilare mecanică neautomată, efectuată de către resuscitator
b) ventilare mecanică automată
c) ventilarea mecanică cu presiune pozitivă intermitentă
d) ventilarea mecanică cu presiune pozitivă continuă
e) metode neconvenționale de suport ventilator
---------------------------------------------------------------------
261. A3 În urma evaluării primare a unui pacient somatic critic aţi stabilit, pacientul este
inconştient, dar este prezentă respiraţia şi pulsul la artera carotidă. Acţiunea
dumneavoastră va fi:
a) inițierea măsurilor de resuscitare
b) imobilizarea pacientului pe targă rigidă
c) imobilizarea regiunii cervicale
d) *plasarea pacientului în poziţia laterală de siguranţă şi supravegherea lui până la sosirea
SPAMU
e) *apelul serviciului prespitalicesc de asistență medicală urgentă 112
---------------------------------------------------------------------
262. A1 Raportul compresiuni : ventilări în RCP și C la adulți efectuată de doi
reanimatori este:
a) 15:2
b) 3:1
c) *30:2
d) 30:1
e) 5:1
---------------------------------------------------------------------
263. A3 Măsurile de resuscitare de bază vor fi întrerupte în caz de:
a) *restabilirea spontană a funcțiilor vitale ale pacientului
b) *instalarea semnelor de moarte biologică
c) transportarea pacientului la spital
d) reevaluarea pacientului
e) *epuizarea reanimatorului după 25-30 min de RCR și C
---------------------------------------------------------------------
264. A3 Conform Ghidului European de Resuscitare, se continuă RCP și C la adulți până
la:
a) *preluarea resuscitării de serviciile specializate
b) *restabilirea semnelor vitale
c) *epuizarea reanimatorului după, 25-30 min RCR și C
b) peritonitele
c) *sepsisul și șocul septic
d) *anafilaxia
e) *medicația vasodilatatoare
---------------------------------------------------------------------
324. A3 Bradicardia precipitată de stimularea vagală va fi tratată prin:
a) *ventilație adecvată
b) *administrare de atropină 20 mcg/kg iv/io minimum 100mcg, doza maximă 600 mcg
c) *doza de atropină poate fi repetată la 5 min/doza maximă 1 mg la copii și 2 mg la adolescent
d) compensare volemică 20 ml/kg iv cu cristaloizi, de repetat până la 60 ml/kg
e) de administrat iv adrenalina 10 mcg/kg
--------------------------------------------------------------------
325. A1 Diureza normală la un adult constituie:
a) 30 ml/oră
b) 50 ml/oră
c) 60 ml/oră
d) *70 - 100 ml/oră
e) 100 - 150 ml/oră
--------------------------------------------------------------------
326. A1 Diureza normală la un copil constituie:
a) 0 ,5 ml/kg/oră
b) *1 ,0 ml/kg/oră
c) 1 ,5 ml/kg/oră
d) 2 ,0 ml/kg/oră
e) 3 ,0 ml/kg/oră
---------------------------------------------------------------------
327. A3 Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt mai frecvent:
a) *aterotrombotice
b) *cardioembolice
c) secundare hemoragiilor intracerebrale
d) *lacunare
e) secundare hemoragiilor subarahnoidiene
---------------------------------------------------------------------
b) *imersia semnifică ca cel puțin fața și căile aeriene ale victimei sunt acoperite de apă sau
oricare alt lichid ca înecul să se producă
c) *submesia semnifică ca tot corpul victimei se află sub nivelul suprafeței apei sau altui lichid
d) submersia semnifică ca cel puțin fața și căile aeriene ale victimei sunt acoperite de apă sau
oricare alt lichid ca înecul să se producă
d) *se continuă ciclul compresiuni toracice:ventilări de 30:2, se crește temperatura centrală peste
30oC și se aplică șocurile electrice conform indicațiilor DAE
e) *dozele de energie ale șocurilor electrice la adulți vor constitui: DAE monofazic - 360 J;
bifazic 150-200 J
---------------------------------------------------------------------
357. A3 Stopul respirator în electrocutare se instalează prin următoarele mecanisme:
a) *inhibarea centrului respirator bulbar datorită trecerii curentului electric
b) *contractura tetanică a musculaturii peretelui toracic și diafragmului
c) *ca rezultat al paraliziei prelungite a mușchilor respiratori
d) ca rezultat a hemoragiei masive
e) ca rezultat a leziunilor de țesut nervos
---------------------------------------------------------------------
358. A3 Cauzele principale ale stopului cardiac în vârsta pediatrică sunt:
a) *detresa respiratorie
b) *șocul
c) insuficiență renală
d) traumatismele locomotorului
e) *aritmiile
---------------------------------------------------------------------
359. A3 Problemele amenințătoare de viață evidențiate în timpul examenului general
includ:
a) *respirația agonală sau apneică
b) *cianoză
c) *dereglări de conștiință
d) *detresă respiratorie
e) retracția abdomenului sub rebordul costal
--------------------------------------------------------------------
360. A3 Pulsul central include:
a) pulsul radial
b) *pulsul carotidian
c) *pulsul brachial
d) *pulsul femoral
e) *pulsul axillar
--------------------------------------------------------------------
361. A3 Pulsul periferic include:
a) *pulsul radial
b) pulsul brahial
c) *pulsul dorsal plantar
d) *pulsul tibial posterior
e) pulsul femoral
---------------------------------------------------------------------
362. A3 Primele trei verigi a lanțului de supraviețuire la copii includ:
a) suportul vital avnsat pediatric
b) *măsuri de prevenire a stopului cardiorespirator
c) *recunoașterea și RCR și C promtă cu accente pe compresiuni toracice
d) suportul vital avansat pediatric
e) *accesul la serviciile de urgență 112 cu personal instruit și dotat tehnologic
---------------------------------------------------------------------
363. A3 Ultimele trei verigi a lanțului de supraviețuire la copii includ:
a) recunoașterea și RCR și C promtă cu accente pe compresiuni toracice
b) *accesul la serviciile de urgență 112 cu personal instruit și dotat tehnologic
c) *suportul vital avnsat pediatric eficient
d) *asistența post resuscitare integrată
e) măsuri de prevenire a stopului cardiorespirator
---------------------------------------------------------------------
364. A3 Cauze frecvente de obstrucție a căilor aeriene superioare:
a) *traumatisme
b) *corpi străini
c) *unele infecții
d) reacții alergice, șoc anafilactic
e) *căderea posterioară a limbii
---------------------------------------------------------------------
365. A3 Cauze frecvente de obstrucție a căilor aeriene superioare:
a) *traumatisme
b) *edemul și spasmul laringelui
c) aspirația de lichide
d) reacții alergice, șoc anafilactic
e) *căderea posterioară a limbii
---------------------------------------------------------------------
366. A3 Resuscitatoarele manuale autogonflabile Ambu Laerdal au următoarele
capacități:
a) pentru nou-născuți150 ml
b) *pentru nou-născuți 250 ml
c) pentru sugari 300-350 ml
d) *pentru sugari 450-500 ml
e) *pentru copii 600-1000 ml
---------------------------------------------------------------------
367. A3 Resuscitatoarele manuale autogonflabile Ambu Laerdal au următoarele
capacități:
a) pentru copii 500-600 ml
b) *pentru copii 600-1000 ml
c) pentru maturi 1000-1500 ml
d) *pentru maturi 1500-2000 ml
e) *pentru nou-născuți 250 ml
---------------------------------------------------------------------
368. A3 Resuscitatoarele manuale autogonflabile Ambu Laerdal au următoarele
capacități:
a) pentru copii 500-600 ml
b) *pentru copii 600-1000 ml
c) pentru maturi 1000-1500 ml
d) *pentru maturi 1500-2000 ml
e) *pentru nou-născuți 250 ml
---------------------------------------------------------------------
369. A1 Suspecția de traumatism în regiunea cervicală a coloanei vertebrale este
contraindicație pentru:
a) manevra Sellick
b) manevra Esmarch
c) *tripla manevră Safar
d) intubație orofaringiană
e) intubație nasofaringiană
---------------------------------------------------------------------
370. A3 Intubația orofaringiană se realizează cu utilizarea dispozitivelor:
a) *canulei Guedel
b) canulei Robertazzi
c) *tubului Safar
d) *canulei Berman
e) *sondei Lifeway
---------------------------------------------------------------------
371. A3 Intubația nazofaringiană se realizează cu utilizarea cu utilizarea dispozitivelor: a)
canulei Guedel
b) *canulei Robertazzi
c) sondei Lifeway
d) *sondei Wendel
e) canulei Berman
-------------------------------------------------------------------- 372.
A3 Tripla manevră Safar include:
a) *hiperextensia capului
b) *manevra Esmarch
c) *deschiderea gurii, revizia și îndepărtarea corpilor străini vizibili
d) manevra Sellick
e) extragerea corpilor străini cu pensa Magill sau Kocher
---------------------------------------------------------------------
373. A3 Aplicarea corectă a canulei Guedel la copii 8 ani - adulți include:
a) *selectarea corectă a mărimei canulei
b) deschiderea gurii și administrarea cu vârful în jos până la rădăcina limbei
c) *deschiderea gurii și administrarea cu vârful în sus până la rădăcina limbei
d) *rotirea la 180o și plasarea pe configurația limbei
e) *poziționarea manșetei proximale între suprafața internă a buzelor și suprafața anterioară a
dinților
---------------------------------------------------------------------
374. A3 Aplicarea corectă a canulei Guedel la copii 1 -8 ani include:
a) *selectarea corectă a mărimei canulei
b) *deschiderea gurii și administrarea cu vârful în jos până la rădăcina limbei
c) deschiderea gurii și administrarea cu vârful în sus până la rădăcina limbei
d) rotirea la 180o și plasarea pe configurația limbei
e) *poziționarea manșetei proximale între suprafața internă a buzelor și suprafața anterioară a
dinților
---------------------------------------------------------------------
375. A3 Dispozitivele supraglotice care separă căile respiratorii ale resuscitatului de
resuscitator includ:
a) canula Robertazzi
b) canula Berman
c) *tubul Safar
d) *sonda Lifeway
e) sonda Wendel
---------------------------------------------------------------------
376. A3 Aplicarea corectă a canulei Robertazzi include:
a) *selectarea corectă a dimensiunei
b) *prelucrarea cu un lubrefiant
c) *aplicarea prin narina dreaptă sau stânga
d) aplicarea prin cavitatea bucală
e) *se administrează cu vârful în jos
---------------------------------------------------------------------
377. A3 Dispozitivele orofaringiene supraglotice asigură:
a) *profilaxia căderii posterioare a limbii
b) profilaxia aspirației conținutului gastric prin vărsătură în căile aeriene
c) *eliberează mânile reanimatorului pentru acordarea asistenței medicale de urgență
d) *asigură pătrunderea aerului prin lumenul dispozitivului și prin jurul lui
e) *menține căile aeriene permeabile
---------------------------------------------------------------------
378. A3 Dispozitivele nazofaringiene supraglotice asigură:
a) *profilaxia căderii posterioare a limbii
b) profilaxia aspirației conținutului gastric prin vărsătură în căile aeriene
c) *eliberează mânile reanimatorului pentru acordarea asistenței medicale de urgență
d) *asigură pătrunderea aerului prin lumenul dispozitivului și prin jurul lui
e) *menține căile aeriene permeabile
---------------------------------------------------------------------
379. A3 Efectuarea intubației endotraheale necesită următoarele echipamente:
a) *laringoscop cu sursă de lumină
b) *sondă endotraheală
c) *conductor pleabil
d) *set pentru intubație
e) mască laringiană
---------------------------------------------------------------------
380. A3 Pacientul cu obstrucție parțială de căi aeriene prezintă:
a) *tuse eficientă zgomotoasă
b) *respirație prezentă
c) *conștiența păstrată
d) imposibilitatea de a vorbi
e) *poate vorbi
---------------------------------------------------------------------
381. A3 Obstrucția totală a căilor aeriene se manifestă:
a) *imposibilitatea de a vorbi
b) respiră și poate vorbi
c) *stare de inconștiență sau scăderea nivelului de conștiență
d) *tuse silențioasă, ineficientă
e) tuse zgomotoasă, eficientă
c) *efectuați RCR și C (30 compresiuni toracice, cu o latură de deget mai jos de linia
intramamelonară, cu amplitudinea de 4 cm (1/3 din grosimea cutiei toracice) și frecvența de
100-120 /min )