PROIECT

MODELAREA ȘI SIMULAREA PRODUSELOR

INDUSTRIALE

Îndrumator, Student ,
prof. univ. dr. ing.Culea George Rebegea Ionela

2019
 I. TEHNOLOGIA FABRICAŢIEI SOLUȚIEI HIDROALCOOLICE DE
ECHINACEA PURPUREA

1.1. Introducere

Încă din cele mаi vechi timpuri Echinаceа purpureа este utilizаtă pentru o gаmă lаrgă de boli. O
mаre pаrte din utilizările trаdiţionаle аu fost vаlidаte de cercetări ştiinţifice.
Metodele de extrаcţie utilizаte pentru obţinereа prepаratelor sunt macerаreа fie lа rece fie lа cаld,
simplă, dublă sаu repetаtă fie prin percolаre. Prelucrаreа plаntei proаspete prin presаre lа rece şi
stаbilizаre аsigură extrаgereа celor pаtru clаse de compuşi.
În această lucrare s-a ales ca și variantă tehnologică de extracție a principiilor active din Echinacea
purpurea metoda de macerare repetată deoarece este o metodă simplă şi ieftină dar necesită mai
mult timp pentru extragerea substanţelor terpenice iar pentru a se evita saturaţia locală de la
suprafaţă şi implicit realizarea unei difuzii eficiente, este necesar ca maceratul sa fie amestecat de
doua sau trei ori pe zi.
Dаtorită fаptului că plаntа este folosită pentru medicаmente, аtât rădăcinile cât şi celelаlte părţi аle
celor trei specii de Echinаceа аu fost studiаte în ultimа vreme pentru stаbilireа compoziţiei chimice
şi а identificării аcţiunii fаrmаcodinаmice. Rezultаtele ce аu fost obţinute аu аccentuаt fаptul că
printre cele mаi vаloroаse cа şi аcţiune terаpeutică este Echinаcea purpureа.
Cele mаi multe principii аctive din extrаctele vegetаle, аtât cele din Echinаceа purpureа se pot
evidenţiа prin cromаtogrаfie, аceаstа permiţând şi stаbilireа concentrаţiei fiecărui component
аctiv.
Extractul de Echinаceа purpureа determină creşterea sistemului de autoapărare a organismului
oferind imunitate prin mobilizarea leucocitelor şi inhibă multiplicarea virusurilor.
Efectul de vindecare a răniilor cu Echinacea a fost recunoscut de când s-a folosit de către băştinaşii
din zonele de origine precum America de Nord statele Nebraska, Kansas, Missouri şi Virginia din
SUA prin aplicarea exterioară pe răni, arsuri, înţepături de insecte, muşcături de animale, inflamaţii
ale glandelor limfatice sau oreion, prin mestecarea la durerile de măsele şi de gât, dar şi ingerarea
în caz de dureri de cap, crampe stomacale, tuse, răceli, varicelă, gonoree sau în cazuri de muşcătură
de şarpe, otrăviri şi a rănilor provocate de împuşcături. S-a folosit şi zeama sau opăritura din plante
proaspete zdrobite din rădăcini.

1.2. Varianta tehnologică pentru obţinerea soluţiei hidroalcoolice de

Echinacea purpurea
Operaţia tehnologică prin care se va obţine extractul de Echinacea purpurea este macerarea
repetată deoarece este o metodă mai sigură de extragere a principiilor active din plantă, fiindcă
produsul vegetal mărunţit se tratează succesiv cu volume de solvent menţinându-se în vase inchise
tot timpul.
Prin această metodă pierderile sunt mai reduse deoarece după separarea soluţiilor, produsul vegetal
se va presa şi se va pune în contact cu porţiunile următoare de solvent, până la epuizarea volumului
total de lichid extractiv, iar porţiunile obţinute se amestecă [19].
Această operaţie are loc într-un recipient pentru macerare industrială şi este prezentat în figura 4.

Fig.1. Recipient de macerare industrială Noremberg [29]

 1.3. Schema tehnologică de obţinere a soluţiei hidroalcoolice Echinacea
purpurea

Fig.5. Schema bloc pentru obținerea extractului hidroalcoolic de Echinacea purpurea.

1.4. Descrierea schemei tehnologice pentru obţinere a soluţiei hidroalcoolice
Echinacea purpurea

1. Recepţia calitativă şi cantitativă

 Recepţia cantitativă
La această etapă se recepţionează materia primă pe loturi (florile de Echinacea purpurea),
ambalată în lăzi căptuşite cu hârtie, pe bază de buletin de analiză, bon de predare.
 Recepţia calitativă
La această etapă se verifică următorii parametri:
- autenticitatea plantei;
- umiditate;
- conţinut în corpuri străine organice şi minerale;
- conţinut în impurităţi [27].
Verificarea calităţii se face pe loturi: examenul exterior al lotului, examenul organoleptic şi analiza
de laborator.
Examenul exterior constă în verificarea unităţilor de ambalaj, în ce priveşte uniformitatea lor şi
conformitatea cu prevederile din STAS 1632-68. Examenul organoleptic se face deschizând
ambalajele luate din lot şi verificând aspectul produsului, defectele şi toate celelalte caracteristici
organoleptice prevăzute în standardul sau norma internă a produsului [11].
Dacă se constată pierderea culorii sau a mirosului specific, umiditate ridicată, prezenţa
mucegaiului, a mirosului de mucegai sau a altui miros străin, depaşirea apreciabilă a proporţiei de
corpuri străine, chiar numai la un singur ambalaj, lotul se resortează, după care poate fi prezentat
din nou la verificare [11].
Probele elementare se reunesc formând proba brută care prin omogenizare, constituie proba
reprezentativă a lotului [11].
2. Cântărire
Cântărirea produsului vegetal precum părţile aeriene uscate ale plantei Echinacea purpurea se
realizează cu ajutorul unei platforme cântar care are o construcţie solidă, uşurinţă în exploatare,
instalarea este simplă iar greutatea este măsurată de celule de cântărire OFF CENTER aprobate şi
verificate în construcţie de aluminiu sau oţel inox, afişarea se face cu o gamă largă de indicatoare
şi terminale [30].
3. Mărunţire/sitare
Mărunţirea produsului vegetal este unul dintre factorii importanţi în realizarea soluţiilor extractive
deoarece prin creşterea suprafeţei de contact dintre produsul vegetal şi solvent se micşorează
timpul de extracţie şi creşte totodată randamentul extracţiei.
Gradul de mărunţire a plantei: mărunţirea produsului vegetal pentru macerare se efectuează în
particule mai mari dar cu cat produsul vegetal este adus la un grad de mărunţire mai avansat, cu
atat suprafaţa de contact este mai mare, deci extracţia este completă. Pentru prepararea soluţiilor
extractive hidroalcoolice prin macerare, gradul de mărunţire joacă un rol foarte important [27].
Acesta corelat cu natura solventului utilizat şi intensitatea agitării determină timpul de contact
pentru extragerea componentelor solubile până la atingerea echilibrului de concentraţie între faza
solidă şi faza lichidă [27].
Mărunţirea produsului vegetal (părţile aeriene ale plantei Echinacea purpurea) se realizează cu
ajutorul morilor de măcinat [27].
Pentru florile de Echinacea purpurea se utilizează sita I iar mărunţirea plantei uscate să aibă loc
cu puţin timp înainte ca aceasta să fie supusă extracţiei [19].
Pe parcursul operaţiei se prelevează probe din produsul concisat şi se verifică corectitudinea
operaţiilor efectuate. Deşeul valorificabil, fragmentele care au dimensiuni mai mari, se reintroduc
în sistemul de tocare, dacă rezultatele analizei de laborator confirmă recuperarea produsului util se
face în condiţii de eficienţă economică. Deşeul nevalorificabil se distrug conform normelor în
vigoare [27].
4. Extracţia compuşilor bioactivi
Se realizează într-un extractor din inox, utilizând ca solvent un amestec de apă-alcool (soluţie de
alcool etilic 40%) [27].
5. Filtrarea soluţiei extractive
Soluţia extractivă rezultată se filtrează pentru îndepărtarea impurităţilor solide. Datorită
conţinutului ridicat de particule solide din extract se utilizează sisteme de filtre cu plăci, pachetul
filtrant este constituit din plăci şi rame realizate din otel inox sau material plastic. Filtrarea se face
cu ajutorul pânzei filtrante sau cartoanelor speciale pentru filtrare.
Închiderea ansamblului filtrant este realizată cu piston olodinamic iar deşeul nevalorificabil se
distruge conform normelor în vigoare [27].
6. Purificarea soluţiei extractive
Purificarea se realizează prin metodă modernă implicând tehnologia membranară precum
microfiltrarea prin care se îndepărtează compuşii coloidali, precum şi suspensiilor de particule de
dimensiuni cuprinse între 0,02 şi 10 µm (drojdii, virusuri, bacterii) asigurându-se etapa de
clarificare şi sterilizarea extractului [27].
7. Concentrarea soluţiei extractive
Concentrarea soluţiei extractive se realizează prin ultrafiltrare, aceasta fiind tot o metodă modernă
care prin reţinerea de către membrană a claselor de compuşi cu mase moleculare mai mari decât
porii membranei. Pentru aceste operaţii tehnologice se utilizează o instalaţie automatizată care are
în componenţă un cartuş de microfiltrare şi unul sau două cartuşe de ultrafiltrare [27].
Avantajele utilizării acestor procese membranare sunt: procesarea extractelor la temperatura
mediului ambiant (cca. 20ºC) evitând denaturarea şi distrugerea unor compuşi biologic activi
termolabili, fără intervenţia unor reactivi chimici şi un consum de energie foarte scăzut [27].
8. Ambalare
Tinctura de Echinacea purpurea este o soluţie hidroalcoolică care va ambalată in sticluţe de 50
mL, inchisă cu dop din plastic prin înfiletare, iar sticluţa va fi introdusă intr-o cutie de carton pe
care sunt prevăzute informaţiile cu privire la conţinutul soluţiei hidroalcoolice, mod de
administrare, condiţii de păstrare, denumirea producătorului şi ţara de provenienţă, lotul, termenul
de valabilitate, autorizaţia de la Ministerul Sănătăţii şi Familiei precum şi imaginea de prezentare
a produsului.
 II. Modelarea proceselor prin metoda Grafcet

În ultimii ani s-au introdus şi dezvoltat noi sisteme de reprezentare grafică a evoluţiei secvenţiale
a proceselor, cunoscute sub denumirea de "function charts", în literatura de specialitate de
provenienţă engleză sau americană şi sub denumirea de diagrame Grafcet în literatura de
specialitate de provenienţă franceză ("Graphe de Commande Etape-Transition”). În continuare
vom utiliza denumirea de diagramă Grafcet (sau Grafcet).
Deşi o diagramă Grafcet redă în esenţă aceleaşi elemente ca şi o organigramă de stări, anumite
particularităţi de reprezentare oferă facilităţi atât proiectantului, cât şi utilizatorului, ceea ce a dus
la lărgirea ariei de utilizare şi penetrare a metodei într-un mare număr de aplicaţii.
GRAFCET este un mod de reprezentare şi de analiză a fluxului proceselor industriale. GRAFCET
prezintă mai multe avantaje în raport cu celelalte tehnici de reprezentare:
– este independent de tehnologia in care se implementează logica (algoritmul) secvenţial (cablată,
programată);
– caietul de sarcini se reprezintă clar şi precis;
– permite evoluţia simultană (paralelă) a mai multor secvenţe de stări;
– permite efectuarea selecţiei de secvenţe de stări;
– un număr mare de variabile de intrare ale automatului secvential nu ridică dificultăţi în
reprezentarea evoluţiei automatului.
• Această metodă este pretabilă pentru descrierea unor detalii ale sistemului condus precum şi ale
funcţionării acestuia. Utilizând o formă concentrată de descriere simbolică, această metodă
combină avantajele altor metode, prezentând clar şi concis secvenţele de control. De asemenea,
diagramele Grafcet ajută la testarea şi depanarea sistemului de control, la diagnosticarea defectelor
apărute în sistemul de control.
• Un Grafcet este un graf orientat, definit printr-un cvadruplet (S, T, E, M) unde:
• S = {S1, S2, ... , Sn} - mulţimea secvenţelor (în particular a stărilor)
• T = {T1, T2, ...,Tp} - mulţimea condiţiilor ce determină tranziţiile dintr-o secvenţă în alta
• E = {E1, E2, ... , Eq} - mulţimea ieşirilor generate în timpul evoluţiei
• M = {M1, M2, ... , Mm} - o mulţime de valori binare ce desemnează starea de activare a fiecărei
secvenţe.
Pentru Mi = 0, se consideră că secvenţa asociată este inactivă, iar pentru Mi = 1, secvenţa devine
activă. În mod normal, o singură secvenţă este activă, dar pot exista situaţii în care procese
concurente pot determina activarea simultană a mai multor secvenţe.
O secvenţă este reprezentată printr-un dreptunghi (sau un cerc) şi definită printr-un identificator
de secvenţă. Acesteia i se asociază o variabilă, de obicei o variabilă internă, ce reprezintă suportul
fizic al secvenţei.
Asociat identificatorului de secvenţă şi conectat direct la acesta, este blocul ieşirilor generate în
secvenţa respectivă. Activarea secvenţei înseamnă activarea tuturor ieşirilor conectate. În această
reprezentare se mai poate remarca prezenţa a două condiţii de tranziţie, prima desemnând
condiţiile pentru atingerea secvenţei, iar a doua reprezentând condiţiile pentru evoluţia în secvenţa
următoare. Aceste condiţii reprezintă fie simple variabile externe, fie funcţii logice complexe,
obţinute prin operatori logici specializaţi.
Conexiunile între blocurile unui Grafcet se obţin prin linii orizontale şi verticale. Liniile
verticale desemnează evoluţii, iar cele orizontale indică posibilităţi de ramificare condiţionată sau
nu.
2.1. Structura diagramelor Grafcet
Limbajul Grafcet reprezintă o modalitate de descriere grafică a unui sistem logic secvenţial,
fiindutil datorită generalităţii şi facilităţilor de care dispune, spre exemplu posibilitatea
descrieriisecvenţelor paralele. Elementele constitutive ale unei diagrame Grafcet sunt
următoarele:
Etape: corespund unei stări stabile a sistemului automat şi sunt identificate printr-un număr unic.
Etapele pot fi: iniţiale, adică active iniţial, normale, adică celelalte etape care nu sunt
active iniţial, dar se pot activa la un moment dat.
Tranziţii: o tranziţie indică posibilitatea evoluţiei dintr -o stare activă într-o nouă stare.
Fiecărei tranziții îi este asociată o condiţie logică numita functie de receptivitate Ri, care este
funcţie de valorile logice ale unor variabile de intrare sau de starea activă sau inactivă a altor
etape. Condiţia de tranziţie nu este validată decât dacă etapele imediat precedente sunt active.
Acţiuni asociate etapelor: deoarece o etapă poate fi activă sau inactivă la un moment dat, există
acţiuni asociate etapelor, care se execută numai la activarea acestora. Pot exista şi acţiuni
condiţionate, ce se execută dacă, suplimentar, mai este adevărată altă condiţie logică. Acţiunile pot
fi diverse: deschiderea unei vane, oprirea sau pornirea unui motor, incrementarea unui
contor, pornirea unei temporizări, etc.
Ramificaţii (divergenţe): au loc între mai multe secvenţe posibile, atunci când condiţiile de
tranziţie se exclud între ele. Convergenţa diferitelor ramuri are loc atunci când sunt îndeplinite
condiţiile de tranziţie pe fiecare ramură. Se pot stabili priorităţi dacă nu se exclud condiţiile
detranziţie.
Secvenţe simultane (paralelism): mai multe secvenţe pot fi activate simultan, plecând de la o
condiţie de tranziţie. Evoluţia, pe flecare ramură, se efectuează simultan. Joncţiunea nu se poate
efectua decât atunci când toate secvenţele sunt terminate.
Macro-etape: macro-etapa este o reprezentare unică a unui ansamblu de etape şi de tranziţii. Sunt
caracterizate de o etapă iniţială şi una finală.
Dinamica unei diagrame Grafcet este următoarea: dacă o etapă este activă şi una din condiţiile de
tranziţie ataşate este adevărată, etapa actuală se dezactivează şi se activează etapa următoare (sau
etapele următoare, în cazul unui paralelism).
GRAFCET este un instrument conceput special pentru descrierea in mod abstract a evolutiei
automatelor secventiale care se doresc a fi implementate cu ajutorul automatelor programabile;
aceasta tehnica permite descrierea clara si cu usurinta a evolutiei automatelor fara a se pune
problema minimizarii numarului de stari pe care trebuie sa le atinga acestea. Metoda permite
descrierea functionala a oricarui proces secvential cu ajutorul unor diagrame ce se bazeaza pe patru
elemente: etapa (starea), actiunea (comanda), tranzitia, arcul. Practic derularea in timp a
functionarii consta intr-o succesiune de etape in care sunt generate actiuni (comenzi), evolutia
intre doua etape succesive realizandu-se numai daca o conditie logica numita tranzitie devine
adevarata.
III. Modelarea schemei tehnologice de obținere a soluției hidroalcoolice
de Echinacea purpurea