Capitolul 7

Conceptul GRAFCET
7.1 Introducere

In anul 1975 s-a constituit un grup de lucru numit AFCET, compus din cadre universitare, constructori din industrie si utilizatori de automatizari logice. Dupa 2 ani de reflectii, acest grup a pus bazele diagramei functionale numita si GRAFCET. Astfel, GRAFCET-ul (abreviere de la : GRAficul Functional de Comanda Etape-Tranzitii) este un limbaj functional grafic, destinat pentru a preciza ciclurile si conditiile de functionare a unei masini automatizate. Acesta permite redactarea caietului de sarcini a masinii, apoi ajuta la realizarea acesteia si in final constituie un ajutor important in exploatarea masinii, depanarea ei, precum si efectuarea eventualelor modificari care pot apare.

7.2 Simbolizarea si evolutia unui GRAFCET Functionarea automatului poate fi reprezentata grafic prin ansamblul : 1. Etape 2. Tranzitii 3. Legaturi orientate 7.2.1 Etape Procesul de lucru este descompus in etape care vor fi activate unele dupa altele intr-o ordine cronologica bine definita. Fiecare etapa poate fi asociata uneia sau mai multor actiuni. Aceste actiuni nu vor fi efective, decat atunci cand etapa este numita activa. O etapa nu poate fi activa atata timp cat etapa precedenta este ea insasi activa si conditia de trecere este verificata.

Verificarea conditiei de trecere antreneaza activarea etapei urmatoare si dezactivarea etapei anterioare. O etapa se reprezinta printr-un careu cu un reper numeric, reper situat in partea superioara. Etapa initial activat se reprezinta printr-un careu dublu si apare la debutul ciclului (Fig.7.1). O etapa activa se poate remarca printr-un punct plasat in partea inferioara a simbolului. Sensul de parcurs a informatiilor este de sus in jos.

Etap sau: S1

Etap activ

Etap initial

Stare iniial

S3

Stare intermediar

Fig.7.1 Simbolizarea etapelor.

7.2.2 Tranzitii Tranzitiile indica posibilitatea evolutiei intre etape. Asociem fiecarei tranzitii o conditie logic numit receptivitate, n funcie de valorile logice ale unor variabile de intrare sau n funcie de starea activ/inactiv a altor etape. Condiia de tranziie nu este validat dect dac etapa imediat precedent este activ. Inscrierea acesteia se va face, de preferinta, in partea dreapt, in dreptul unei liniute de cota. Receptivitatea va fi scrisa sub forma unei propozitii logice, fiind o functie care combina informatiile exterioare (ordinele operatorului, starea captorilor, a teporizatorului, etc.).

Simbolul tranziiei

Conditia logic de receptivitate

sau : Si Ti = condiie logic Si+1

Fig.7.2 Simbolul tranzitiei.

Receptivitatea este o functie logica combinatorie care ofera informatii despre (Fig.7.3) : starea captorilor ; actionarea butoanelor de apasare de catre operator ;

- actiunea unui temporizator, numarator, etc; - starea activa sau inactiva a unei etape.

Fig.7.3 Informatii oferite de receptivitate.

Atunci cand avem si o temporizare, este util sa se indice acest lucru (Fig.7.4).

5 seconde scurse de la ultima activare a etapei 8

Aciune

Fig.7.4 Actiunea temporizarii T.

O receptivitate totdeauna adevarata este simbolizata astfel (Fig.7.5) :

Fig.7.5 Receptivitate adevarata.

O tranzitie este validata sau nevalidata. Ea este validata atunci cand etapele imediat precedente sunt active. Ea este realizata (trecuta, efectuata) cand (Fig.7.6) : - etapele imediat precedente sunt active ; - si ca receptivitatea asociata tranzitiei este adevarata (=1) ; Timpul realizarii unei tranzitii nu poate fi niciodata nul, chiar daca teoretic se poate reduce cat de mult dorim. Este de aceeasi durata ca si durata activarii unei etape.

0 sau 1

Tranzitie nevalidata Tranzitie validata Tranzitie realizata Etapa 5 nefiind activa, tranzitia Etapa 5 este activa, tranzitia 5-6 Etapa 5 este activa 5-6 nu este validata. realizata pentru ca receptivitatea 1), deci etapa 6 este activa. este nula.
Fig.7.7 Etapele realizarii unei tranzitii.

si

este validata, dar nu poate fi receptivitatea este adevarata (=

Realizarea (confirmarea) unei tranzitii antreneaza activarea tuturor etapelor imediat urmatoare si dezactivarea tuturor etapelor precedente (Fig.7.8).

0 sau 1

0 sau 1

Tranzitie nevalidata Etapa 7 inactiva.

Tranzitie validata Etapele 7, 14 si 23 sunt active.

Tranzitie realizata Receptivitatea = 1, etapele 7, 14 si 23 inactive si etapele 15 si 16 active.

Fig.7.8 Realizarea tranzitiei la mai multe etape.

7.2.3 Legaturi orientate

Legaturile indica evolutia unui GRAFCET. Legaturile sunt orizontale sau, in cazuri izolate, verticale. Sosirea si plecarea de la o etapa sunt reprezentate vertical, sosirea fiind reprezentata in partea superioara. Legaturile de sus in jos nu necesita sageti (este implicit). Legaturile facute de jos in sus necesita sageti pentru o mai buna intelegere a schemei GRAFCET. Pentru evitarea tuturor ambiguitatilor, se recomanda evitarea reprezentarilor incrucisate continue (Fig.7.9) ; se vor utiliza numai linii drepte continue.

a)

b)

Fig.7.9 Reprezentarea legaturilor : a) de evitat ; b) recomandat.

O legatura orientata trebuie sa lege intotdeauna o etapa de o tranzitie sau o tranzitie de o etapa, dar niciodata doua tranzitii sau doua etape (Fig.7.10).

a) Fig.7.10 Legatura orientata intre etape.

b)

7.3 Actiuni asociate starilor

Se va preciza la fiecare etapa actiunile ce trebuie efectuate si inlantuirea lor atunci cand devin active. Actiunile sunt descrise in mod literal sau simbolic, in interiorul unuia sau mai multor dreptunghiuri in partea dreapta a etapelor respective. Actiunile pot fi de naturi diverse. Deoarece o stare poate fi activ/inactiv la un moment dat, exist aciuni asociate strilor, care se execut numai la activarea acestora. Pot exista i aciuni condiionate, ce se execut dac, suplimentar, mai este adevrat alt condiie logic (Fig.7.11).

Motor 3 536%Av

Mot0r M1 marche Moteur M1 in lucru Becul H4 Allume Voyant H4 aprins Cilindrul V6 activ Verin V6 Sorti Deschide robinetul Ouvrir la vanne V3 R3 Porneste numaratorul C2 Incrementer le compter C2
Fig.7.11 Actiuni asociate starilor.

n exemplu urmtor se poate vedea o succesiune stare aciune tranziie simpl (Fig.7.12)

Fig.7.12 Succesiune GRAFCET : stare-actiune-tranzitie.

7.4 Initializarea unui ciclu

Pentru ca un ciclu sa fie activ, este necesar a i se stabili starea initiala, de unde se va putea dezvolta. Exista cateva etape fundamentale : LIBER sau REPAUS, atunci cand nici o etapa nu este activa ; OCUPAT sau ACTIV, atunci cand etapa este activa ; TERMINAT, atunci cand tot ciclul se deruleaza normal; INHIBAT, atunci cand tranzitiile sunt blocate.

Etapele initial activate (reprezentate prin careu dublu) nu efectueaza nici o actiune particulara, dar corespunde unei situatii de asteptare a sistemului automat. In cazul automatizarii ciclului, etapa initiala va fi activata prin conditiile de tranzitie ale ultimei etape. Ciclul va debuta atunci cand : etapa initiala va fi ACTIVA ; conditiile initiale vor fi reunite ; ordinul de pornire ciclu va fi dat. 7.5 Configuratii particulare Ramificatii (divergente) - au loc ntre mai multe secvene posibile, atunci cnd condiiile de tranziie se exclud reciproc (Fig.7.13). Convergena diferitelor ramuri are loc atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de tranziie pe fiecare ramur; se pot stabili prioriti dac nu se exclud reciproc condiiile de tranziie.

Fig.7.13 Ramificatii.

Secvente simultane (paralelism) - mai multe secvene pot fi activate simultan, plecnd de la o condiie de tranziie. Evoluia, pe fiecare ramur, se efectueaz simultan. Paralelismul se consider terminat atunci cnd toate secvenele din paralelism s-au efectuat. Un ciclu poate cuprinde mai multe secvente executate simultan, dar a caror evolutii, pe fiecare ramura, raman independente pana la regrupare. La regrupare, ciclul nu poate continua pana cand toate ramurile nu sunt terminate. Pentru reprezentarea functionarii simultane, se vor trasa doua linii paralele, atat la debutul cat si la finalul secventelor simultane (Fig.7.14).

Fig.7.14 Secvente simultane.

7.6 Ecuatiile GRAFCET Activarea/dezactivarea unei stri ntr-o diagram Grafcet este guvernat, pentru o succesiune oarecare de stri (Fig. 7.15), de urmtoarea ecuaie:

Ecuaia Grafcet: Si = Si-1 * Ti + Si *

i+1

Activare: Si-1 * Ti. Automeninere: Si *

i+1.

Fig.6.15 Succesiune de stari in formalism GRAFCET.

Se evideniaz doi termeni: o condiie de activare i o condiie de automeninere. 9

Condiia de activare: Starea se activeaz (condiia de activare este fcut) dac este realizat starea precedent (Si-1) i condiia de tranziie (Ti). Condiia de automeninere: Starea se automenine dac nu este activat starea urmtoare. Transpunerea n Ladder a ecuaiei Grafcet:

Fig.7.16 Transpunerea n Ladder a ecuaiei Grafcet.

7.6.1 Cazuri GRAFCET Procesele secveniale mai complexe pot include ramnificaii de tipul:

Divergen SAU: atunci cnd dintr-o Stare i procesul poate evolua ntr-o Stare j sau Stare k, dup

cum este activ condiia Tj sau Tk (Fig.7.17).

Fig.7.17 Divergent SAU.

10

Pentru a evita situaia n care strile j i k ar putea fi activate simultan, ecuaiile Grafcet trebuie completate cu o condiie de excludere reciproc pentru cele dou condiii de tranziie: condiia Tj va fi validat numai dac nu este realizat condiia Tk, iar condiia Tk va fi validat doar dac nu este realizat condiia Tj. Ecuaiile Grafcet: Si = Si-1 * Ti + Si * Sj = Si * Tj * Sk= Sk * Tk *
k j

; ; ;

+ Sj * + Sk*

j+1

k+1

Divergena I: atunci cnd dintr-o Stare i, procesul evolueaz simultan n mai multe stri (de

exemplu n Strile j i k), iar Starea i se va menine pn cnd se vor activa simultan Strile j i k (Fig.7.18).

Fig. 7.18 Divergena I

Ecuaiile Grafcet: Si = Si-1 * Ti + Si * Sj = Si * Ti+1 + Sj * Sk= Sk * Ti+1 + Sk *

j

+ Si * ; ;

j+1

k+1

11

Convergena SAU: n Starea i se poate trece din oricare din Strile j sau k prin activarea

condiiei de tranziie corespunztoare strii active, Tk+1 pentru Starea k sau Tj+1 pentru Starea j (Fig.7.19).

Fig. 7.19 Convergena SAU.

Ecuaia Grafcet: Si = Sj * Tj+1 + Sk * Tk+1 + Si *

i+1;

Convergena I: activarea Strii i se face doar n momentul n care toate strile i condiiile de De exemplu dac s-a realizat Starea j i condiia Tj+1, Starea i nu va fi activat, pentru c se

tranziie precedente Strii i sunt activate. ateapt i activarea Strii k i a condiiei de tranziie corespunztoare Tk+1 (Fig.7.20).

12

Fig.7.20 Convergena I.

Ecuaiile Grafcet: Si = Sj*Tj+1*Sk*Tk+1 + Si* Sj = Sj-1*Tj + Sj* i; Sk= Sk-1*Tk + Sk* i;

i+1

13

6.7 Exemple de aplicaie secvenial Operaia de amestec.

Fig.7.21 Descriere aplicatie.

Fig.7.22 Diagrama Grafcet corespunzatoare aplicatiei.

14

Ecuaiile Grafcet corespunztoare diagramei sunt:

Stare1 = P_First_Cycle + Stare6 * Stop + Stare1 * Stare2 = Stare1 * Start + Stare2 * Stare3 = Stare1 * Start + Stare3 * Stare4 = Stare3 * Apa_b * Stare5 = Stare3 * Solutie_b * ; * + Stare4 * + Stare5 * ; ; ;

+ Stare1 *

Stare6 = Stare2 * Senzor_v * (Stare4 * Nivel_a+Stare5 * Nivel_s ) + Stare6 * Senzor_v * Stare4 * Nivel_a + Stare2 * Senzor_v * Stare5 * Nivel_s + Stare6 * ;

= Stare2 *

Maina de gurit. Pentru exemplificare considerm o acionare secvenial simpl a unei maini de gurit care efectueaz o curs de gurire i o curs de retragere.

Cursa de gurire se face cu dou viteze: o vitez mare pn ce burghiul atinge piesa i o vitez mic pentru avansul burghiului n material. Cursa de retragere se face cu vitez mare. Pentru pornirea acionrii exist butonul "Start".

Strile sistemului:

Pas 1. Poziie de start (ateptare) Pas 2. Pornire avans; Pas 3. Gurire; Pas 4. Retragere n poziia de start;

15

Starea 0

Starea 1

Starea 2

Starea 3

Fig.7.23 Aplicaie secvenial gurire automat la apasrea unui buton.

Diagrama Grafcet are urmtoarele stri:

Starea 0 Maina este n poziia de start; Starea 1 Comand vitez mare pn se ajunge n dreptul senzorului LVM; Starea 2 Comand vitez mic pn se ajunge n dreptul senzorului LJ; Starea 3 Comand retragerea pn se ajunge n dreptul senzorului LS;

16

P_First_Cycle Stare0 Start Stare1 LVM Stare2 LJ Stare3 LS

Fig.7.24 Diagrama Grafcet asociat procesului.

Asteptare

Comanda Viteza Mare

Comanda Viteza Mica

Comanda Retragere

Ecuaiile Grafcet corespunztoare schemei sunt:

Starea0 = P_First_Cycle + Starea3 * LS + Starea0 * Starea1 = Starea0 * Start + Starea1 * Starea2 = Starea1 * LVM + Starea2 * Starea3 = Starea2 * LJ + Starea3 * ; ; ;

Implementarea programului n Ladder presupune:

Identificarea variabilelor folosite n program:

17

Fig.7.25 Variabilele folosite n program.

Implementarea ecuaiilor Grafcet:

Fig.7.26 Implementarea ecuaiilor Grafcet.

18

 Implementarea comenzilor generate de stri:

Fig.7.27 Explicitarea comenziilor.

7.8 Alte aplicatii 7.8.1 Analiza unui ciclu pendular

Fig.7.28 Schema functionala si diagrama GRAFCET.

A+ actiunea de iesire a tijei cilindrului (realizata in cursul etapei 1) ;

A- actiunea de reintrare a tijei cilindrului (realizata in cursul etapei 2) ;

19

a1 a0

semnal iesire tija cilindru (tranzitie : captor a1 actionat) ; semnal intrare tija cilindru ; 7.8.2 Transfer de piese

Fig.7.29 Transfer de piese.

1. Cilindrul A se deplaseaza de la stanga la dreapta, iar piesa este impinsa in pozitia p2 ; 2. Cilindrul B se deplaseaza din partea inferioara in partea superioara; 3. Cilindrul A se retrage; 4. Cilindrul B se deplaseaza din partea superioara in partea inferioara, iar ciclul este astfel terminat.

20

Fig.7.30 Diagrama GRAFCET

7.8.3 Presa pentru comprimarea amestecului de formare Se propune studierea partii automate a unei prese destinata comprimarii amestecului de formare (Fig.7.31). Schematic, aceasta se compune din :

Un poanson inferior fix C; Un poanson superior A si o matrita B ; Un subansamblu de punere pe pozitie a amestecului ; Un subansamblu de evacuare a piesei comprimate.

21

Fig.7.31 Grafcet de nivelul 1.

22

Masina are urmatorul ciclu de lucru :

1. Matrita se afla in pozitia superioara a cursei ; poansonul inferior delimiteaza in partea lui
superioara un spatiu suficient pentru a putea primi amestecul ce trebuie presat. Poansonul superior este in aceasta situatie in pozitia sa cea mai inalta, degajand matrita in partea superioara.

2. Cand amestecul de formare pentru comprimat este adus la locul lui, poansonul superior
coboara, comprima materialul in matrita, apoi se ridica in pozitia cea mai inalta.

3. Matrita coboara pana cand poansonul inferior elibereaza piesa care s-a obtinut prin presare.
Astfel piesa poate fi evacuata.

4. Matrita revine apoi in pozitia initiala si un nou ciclu poate reincepe.

Toate aceste actiuni nu pot fi obtinute decat daca se emite un ordin la un moment dorit. Momentul dorit este determinat de informatiile provenite de la partea operativa. Studiul partii de comanda In faza initiala, consideram ca presa este oprita, fiind in asteptarea unei noi incarcari cu amestec de formare. Matrita si poansonul sunt imobilizate si vor cobor abia dupa ce vor primi comanda de la automat care are informatia ca : materia este la locul su . Daca aceasata informatie este schimbata, dintr-o eroare, in timpul ridicarii poansonului, ea nu va avea nici un efect asupra comportamentului partii de comanda. Putem spune astefel ca, automatul este receptiv la prima informatie, aceea ca materia este locul su si nu este receptiv la cea de-a doua informatie. Spunem ca partea de comanda ramane intr-o etapa atata timp cat comportamentul sau este constant. Partea de comanda va ramane in aceasta etapa pana cand apar informatiile pentru care ea este receptiva, provocand astfel o tranzitie care va conduce la o noua etapa, unde aceasta va adopta un nou comportament. Se poate reprezenta functionarea unei parti de comanda ca o succesiune alternativa de etape si tranzitii. 23

In consecinta :

Fiecare etapa este o actiune efectuata ; La fiecare tranzitie, informatiile permit apelarea receptivitatii, sub forma unei
conditii logice. Vom avea astfel : Etapa 1: actiune: punerea pe pozitie a amestecului de formare; ciclul ; Etapa 2: Etapa 3: Etapa 4: Etapa 5: Etapa 6: actiune: actiune: actiune: actiune: actiune: coborarea poansonului ; ridicarea poansonului ; coborarea matritei ; evacuarea piesei comprimate ; ridicarea matritei ; Tranzitia 2-3 :receptie : Tranzitia 3-4 :receptie : Tranzitia 4-5 :receptie : Tranzitia 5-6 :receptie : Tranzitia 6-1 :receptie : final de presare (compresie) ; poansonul este in pozitia ridicata ; matrita in pozitia de jos ; piesa evacuata ; matrita in pozitia sus.

Tranzitia 1-2 :receptie :

amestecul de formare este pe pozitie si porneste

Aceasta functionare se poate prezenta mult mai comod sub forma grafica GRAFCET. Actiunile prezentate mai sus, strict necesare functionarii piesei, pot fi nsotite si de alte actiuni, semnale, catre exterior, catre operator, de exemplu prin aprinderea unor semnale luminoase (exemplu : semnalizeaza operatorul pentru evacuarea piesei in etapa 5). In final trebuie subliniat rolul important al unei etape, si anume etapa initiala. Alegerea acestei etape este impusa de consideratii functionale date de partea operativa. GRAFCET de nivelul 1 : Apar aici :

Legaturile dintre etape si tranzitii si invers intre tranzitii si etape ;

24

 Etapele si actiunile lor asociate ; Tranzitiile si receptiile asociate lor.

GRAFCET de nivelul 2 : GRAFCET-ul de nivelul 1 nu prezinta nici un aspect functional, nici o implicatie tehnologica : de exemplu noi nu stim cum dam fizic ordinul de coborare al poansonului si nici cum ne asiguram ca piesa este evacuata. Convenim acum sa precizam modul in care se face actionarea si captarea informatiei (Fig.7.32) :

Punerea materialului pentru presat se face manual, de catre operator. Becul B este aprins pe

toata durata alimentartii cu material. Cand se incheie alimentarea, becul se va stinge iar operatorul va autoriza operatia urmatoare prin apasarea butonului d.

Miscarea poansonului superior si a matritei sunt efectuate cu ajutorul unui cilindru hidraulic

cu dublu efect. Pozitia de sus si de jos a poansonului si a matritei sunt controlate cu ajutorul captorilor de

final de cursa (a0, a1, b0, b1) Evacuarea piesei este obtinuta cu ajutorul unui jet de aer mentinut cateva secunde. Acest jet

de aer este comandat de electrovana E.

25

Fig.7.32 Schema functionala.

Este foarte comod in practica sa prezentam sub forma de tablou informatiile si actiunile de la partea de comanda. Astfel, se intocmeste GRAFCET-ul de nivel 2 (Fig.7.33).

26

Ordine : Ordin catre operator : B = bec pregatit ; Comanda actionarilor: a+ = coborare poanson; a- = ridicare poanson; b- = coborare matrita; b+ = ridicare matrita; E = evacuare piesa. LT1 = lansarea temporizarii de evacuare ; Informatii : - derulare ciclu : d = autorizare pornire ciclu ; - final de cursa al actionarilor : a1 = pozitie sus poanson ; a0 = pozitie jos poanson ; b0 = pozitie jos matrita ; b1 = pozitie sus matrita. - ft1 = final de temporizare evacuare piesa.
Fig.7.33 GRAFCET de nivelul 2.

7.8.4 Maina de tiat la lungime Aplicaie de tiere la lungime - main de format saci din folie sau rafie, tiere tabl etc. Dou role de friciune trag folie de pe un tambur. Rola tractoare este prevzut cu encoder pe ax. Dup role se afl un cuit care se acioneaz n momentul n care a fost tras lungimea de folie prescris. La

27

captul cuitului se afl un senzor care detecteaz poziia retras a acestuia. Automatul programabil comand motorul (M) cu dou viteze: vitez mare ct timp lungimea tras < Lfinal-100mm, vitez mic pn la atingerea cotei finale. Circumferina rolei tractoare msoar 100mm, iar encoderul d 100 impulsuri la o rotaie. Alte cerine ale aplicaiei: numrarea sacilor rezultai; s fie calculat cadena mainii (numrul de saci/minut); s fie msurat viteza la axul prevzut cu encoder; s fie afiat timpul total de lucru al mainii;

Fig.7.33 Descriere instalaie maina de tiat la lungime.

Elemente teoretice necesare sunt: numrtorul rapid integrat; funcia de ntrerupere STIM - pentru msurarea vitezei;

Diagrama Grafcet asociat procesului este:

28

AVARI E

B_stop P_First_Cycle Stare 0 Ateptare B_start & & Stare 1 Comand RUN Num2 & & Stare 2 RUN i setare vitez mic Num3 & & Stare 3 Jos cuit Temp1 & & Stare 4 Senz1 Eliberare cuit (Sus cuit)

Fig.7.34 Diagrama Grafcet corespunzatoare masinii de tiat la lungime.

Ecuaiile Grafcet corespunztoare diagramei sunt:

Stare0 = P_First_Cycle + B_stop + AVARIE + Stare0 * ; Stare1 = Stare0 * B_start * * + Stare4 * Senz1 + Stare1 * Stare2 = Stare1 * Num2 * * + Stare2 * ; Stare3 = Stare2 * Num3 * * + Stare3 * ; Stare4 = Stare3 * Temp1 * * + Stare4 * ; Programul cuprinde urmtoarele fiiere:

Grafcet

implementarea ecuaiilor Grafcet;

Comenzi implementarea comenziilor asociate strilor; Calcule End implementarea calculelor pentru temporizare i numrare; sfritul programului;

Identificarea variabilelor folosite n program:

29

Fig.7.35 Simbolurile folosite n program.

Implementarea ecuailor Grafcet:

30

Fig.7.36 Implementarea ecuaiilor Grafcet.

Implementarea comenzilor generate de stri:

Fig.7.37 Implementarea comenziilor asociate strilor.

31

Implementarea cerinelor aplicaiei:

Fig.7.38 Implementarea calculelor part 1.

32

Fig.7.39 Implementarea calculelor part 2.

33

Fig.7.40 Implementarea calculelor part 3.

34

Fig.7.41 Implementarea calculelor part 1.

35

Fig.7.42 Implementarea calculelor part 2.

36

Fig.7.43 Implementarea calculelor part 3.

37

Concluzii Asa cum s-a putut vedea, utilizarea GRAFCET-ului este relativ simpla, presupunand o reprezentare schematica a evolutiei masinii precum si o analiza relativ facila a sistemelor foarte complexe. Pe de alta parte, avantajele acestui tip de reprezentare sunt: intelegere rapida si usoara a functionarii masinii de catre tehnicieni, fara a cunoste in prealabil dosarul tehnic ; in cazul evolutiei procesului de fabricatie se pot face, relativ repede, modificarile necesare ; in cazul unui incident in functionare, localizarea anomaliei se poate face practic imediat.

38