Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ordinea Duminicilor Explicație Bună
Ordinea Duminicilor Explicație Bună
( ziarul LUMINA ;
un articol de: Arhim. Asist. Dr. Chiril Lovin – 22 Sep, 2019)
Biserica ne îndeamnă să dăm zilnic sufletului hrană duhovnicească:
rugăciune și lectură biblică edificatoare. Acestea ne sunt oferite zilnic
și în sfintele locașuri, prin rugăciunile și citirile cuprinse în cultul divin.
Încă dintru începuturile Bisericii, nu exista sinaxă (adunare) liturgică
în care să nu se folosească texte scripturistice, întâi din Vechiul
Testament, până la apariția cărților Noului Testament, apoi și din
acesta. Răspunsul la scrisorile sosite la redacție, care cer lămurirea
ordinii duminicilor din cursul anului bisericesc și modul în care sunt
rânduite textele scripturistice, este articolul de față.
1
Încă din secolul al IV-lea, după libertatea dată creștinismului, formele
cultului divin public creștin s-au amplificat, dar s-a trecut și la
codificarea și uniformizarea unor rânduieli lăsate până atunci la
alegerea episcopului sau a preotului, cum se întâmpla cu alegerea
textelor ce vor fi citite în cadrul adunărilor de cult. Se cunosc
preocupări de a împărți textul noutestamentar în secțiuni, încă din
secolul al III-lea, de către Amoniu din Alexandria, apoi de către
diaconul Euthaliu din Alexandria, în secolul al V-lea. Un sistem
propriu de lecturi biblice a dezvoltat Ierusalimul, devenit încă de la
mijlocul secolului al IV-lea loc de pelerinaj pentru toată lumea
creștină, iar, mai târziu, Constantinopolul, noua capitală a Imperiului
roman.
2
următor pot fi mai multe sau mai puține săptămâni și duminici (între
46 și 56 de duminici). În funcție de sărbătoarea Paștilor s-au fixat atât
perioada pregătitoare, numită mai târziu a Triodului, care are
pericope fixe vreme de zece săptămâni, cât și cea următoare Paștilor,
numită a Penticostarului, care cuprinde opt săptămâni. Restul anului
bisericesc formează perioada Octoihului, a cărei lungime variază în
funcție de data Paștilor.
3
Anumite praznice suspendă parcursul scripturistic al anului bisericesc,
prin pericope speciale
4
începerea Evangheliei lui Luca era un fapt împământenit şi, prin
urmare, nu s-a deplasat odată cu schimbarea începutului de an la 1
septembrie.
5
plouat o ploaie neobişnuităşi străină, care pricinuia frica între cei
păcătoşi. Căci începând ploaie de cu seară, a ţinut până la miezul
nopţii. Iar ploaia ce cădea era o pulbere neagră şi ardea foarte,
asemenea cu cenuşa din cuptorul cel cu foc. Şi atât de multă a căzut,
încât s-a aflat pe deasupra pământului şi peste cărămizile caselor mai
groasă de o palmă bărbătească. Şi a ars şi a pârjolit toate ierburile
pământului şi sadurile şi copacii. Era încă şi foarte greu de spălat, căci
după aceea au căzut multe şi cumplite ploi în multe zile şi abia au
putut spăla pulberea aceea. Aceasta a fost o pildă, că, adică, păcatul
se află în noi ca o pulbere înfocată şi neagră, ce mănâncă ca focul
sadurile bunătăţilor. Pentru aceasta avem trebuinţă, ca de o ploaie,
de multe lacrimi izbucnite din adâncul inimii, cu suspin şi
amărăciunea sufletului, ca să spălăm, prin aceasta, cenuşa cea
arzătoare a răutăţiişi să adăpăm pământul cel bun al minţii noastre şi
să-l facem roditor de fapte bune. Şiaşa să scăpăm de chinul gheenei,
care arde sufletele şi trupurile noastre şi să dobândim Împărăţia
cerurilor.“ Evenimentul amintit a avut loc în anul 472, la 6 noiembrie,
în timpul împăratului Leon I (457-474). Este cunoscut astăzi motivul
căderii acelei neobişnuite pulberi: erupţia vulcanului Vezuviu.
Evenimentul a produs o impresie puternică tuturor, aşa încât s-a
instituit o zi de pocăinţă în amintirea lui. De aceea, pericopa Duminicii
a 22-a, în care se descrie starea sufletului păcătos al bogatului ajuns
în focul gheenei, a fost considerată potrivită a se citi în duminica ce
precede pomenirea evenimentului amintit.
6
deoarece ele vorbesc, indirect, despre pregătirea poporului ales în
vederea venirii lui Mesia: ce înseamnă descendența din Avraam
(Duminica a 27-a), respectiv responsabilitatea de a fi la înălțimea
chemării de popor ales și vestirea faptului că această chemare, de a fi
popor ales al lui Dumnezeu, va fi adresată către toate neamurile (a
28-a). Duminica penultimă înainte de Crăciun a primit, de altfel, și
pericopă specială la Apostol (cea din Duminica a 29-a), care subliniază
chemarea altor neamuri, alături de iudei, la mântuirea întru Hristos
(Coloseni 3: 4-11). O altă temă a acestei duminici, regăsită atât în
Apostolul, cât și în Evanghelia amintită, este pregătirea
duhovnicească pentru primirea Sfintei Împărtășanii (Cina Domnului),
pregătire la care suntem chemați pe acest final al Postului
Crăciunului.
7
În al cincilea rând, în anii în care luna decembrie are cinci duminici,
prima dintre ele va fi Duminica a 31-a după Rusalii (Vindecarea
orbului din Ierihon). Alegerea ei exclusivă, în acest caz, în vechile
evanghelistare se datorează faptului că Mântuitorul este numit, în
pericopa evanghelică, îFiul lui DavidÎ, adică este identificat cu Mesia.
Această mărturisire plină de credinţă a adus vindecare orbului din
Ierihon. De aceea acest text a fost considerat potrivit pentru perioada
pregătitoare a Naşterii Domnului, în care Biserica ne propune prin
toate mijloacele învăţătura despre credinţa în venirea lui Mesia şi
împlinirea prorocirilor din Vechiul Testament, în persoana lui Iisus
Hristos.
8
această perioadă, întrucât s-a încercat realizarea unui sistem fix de
lecturi în duminicile acestui interval, după modelul Postului Mare.
Astfel, ultimele trei duminici din luna noiembrie sunt întotdeauna a
25-a (Pilda Samarineanului milostiv), a 26-a (Pilda bogatului căruia i-a
rodit țarina) și a 30-a (Dregătorul bogat – păzirea poruncilor), iar
duminicile lunii decembrie sunt: (a 31-a, dacă decembrie are cinci
duminici), a 27-a (Tămăduirea femeii gârbove, numită de Mântuitorul
fiica lui Avraam), a 28-a (a Sfinților Strămoși ai Domnului, în care citim
Pilda celor poftiți la cină), Duminica dinaintea Nașterii Domnului (în
care se citește pericopa specială a genealogiei lui Iisus, după
Evanghelistul Matei) și Duminica după Nașterea Domnului (sau chiar
praznicul Nașterii Domnului, dacă acesta cade duminica, iar în acest
caz nu vom mai avea o Duminică după Naștere). Putem spune că s-a
creat, astfel, un sistem de pericope fixe în perioada Postului
Crăciunului, în care pericopele din prima jumătate a postului au
caracter moral (mila, dărnicia, iubirea aproapelui), iar cele din a doua
jumătate a postului au caracter preponderent teologic, prin care
suntem pregătiți pentru sărbătoarea Nașterii Domnului Hristos.
9
Triodului, Duminica Vameșului și Fariseului, prin tema pocăinței
vameșului).
Dacă mai sunt 3 duminici, acestea vor fi: a 29-a, a 32-a și a 17-a.
Dacă mai sunt 4 duminici, acestea vor fi: a 29-a, a 31-a, a 32-a și a 17-
a.
Dacă mai sunt 5 duminici, acestea vor fi: a 29-a, a 31-a, a 32-a, a 16-a
și a 17-a.
Dacă mai sunt 6 duminici, acestea vor fi: a 29-a, a 31-a, a 32-a, a 15-a,
a 16-a și a 17-a.
10
Având în vedere cele expuse, se înțelege că aparenta „dezordine” în
numerotarea duminicilor de la începutul și de la sfârșitul anului nu se
datorează unor „greșeli de tipar”, ci aplicării unor reguli tipiconale
complicate, dar instituite de Sfinții Părinți cu scopul de a ne oferi
hrană duhovnicească, potrivită cu perioadele și sărbătorile anului
bisericesc, și a ne introduce, astfel, în tainele cunoașterii de
Dumnezeu și ale dobândirii vieții veșnice.
11