1

SUGESTII DE REZOLVARE A EXERCIȚIILOR

EDITURA CD PRESS. MANUAL LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ.
CLASA A III-A
UNITATEA 2 – PRIETENII NOȘTRI NECUVÂNTĂTORI

LECȚIA 1
1. o povestire;
3. F, F, A, A, F;
4. „un vânt rece bătea”; „Frunzele copacilor începuseră să se îngălbenească și firele de iarbă nu
mai erau verzi.” Furnica își face provizii pentru iarnă. Bursucul, șopârla, broasca și vrăbiuța își
pregătesc adăpost pentru iarnă. Rândunicile pleacă în țările calde.
5. După plecarea rândunicii, vrăbiuța are grijă de cuibul acesteia, până la primăvară, când se va
întoarce. Astfel, vrăbiuța va avea adăpost în timpul iernii, iar rândunica îl va regăsi în bună stare
la revenirea ei din țările calde.
8. provizii = rezerve de alimente necesare cuiva sau undeva pentru o anumită perioadă de timp;
exemple: miezul de pâine adus de furnică în mușuroi, alune, nuci, ghinde adunate de veverițe
toamna; conservele, murăturile, zacusca pregătite în casă pentru iarnă; a deretica = a face ordine
și curățenie prin casă; exemple: așezarea cărților în bibliotecă, aranjarea hainelor în dulap,
ștergerea prafului de pe mobilă, aerisirea camerei etc.

LECȚIA 2
1. a) domestică; sociabilă; populată;
2. pasăre neîmblânzită; persoană singuratică; regiune nelocuită.
3 a) liliac; b) cățel.
4. boboc de floare; boboc de rață; (eu) car; un car cu lemne; (eu) vin; pahar cu vin.
5. a) viețuitoare – animal, migratoare – călătoare, prudent – grijuliu, harnic – vrednic; b) harnic –
leneș, timid – îndrăzneț, migratoare – sedentară, prudent – neatent.
6. a) plantă; b) tăcut; c) găsește; d) duc; e) floare; zglobiu.
7. căra, transporta; adunate, grupate; răsărise, urcase.

Editura CD PRESS. Manual Limba și literatura română. Clasa a III-a. Sugestii de rezolvare a exercițiilor
 2

LECȚIA 3
1. poezie;
2. a) Rândunelele se pregătesc pentru plecarea în țările calde.
3. 14 strofe; 2 versuri; 7-8 silabe.
4. Locul: sus, deasupra casei, pe sârma de telegraf, pe stâlpi, pe horn, țigle, tencuială, în
străinătate; timpul: cu noaptea-n cap (dis-de-dimineață, în zori).
5. CONCLÁV, conclave, s. n. 1. Sală în care matroanele romane își primeau musafirii
apropiați. 2. Adunare a cardinalilor întruniți pentru alegerea unui nou papă. ♦ Fig. Adunare
secretă. 3. Sala în care se întrunește conclavul (2). – Din fr. conclave. LÉGHE, leghe, s.
f. Unitate de măsură pentru distanțele terestre sau maritime, variind între 4 și 5,5 km. –
Din it. lega.
6. 1, 2, 3. 7. „cu noaptea-n cap” – dis-de-dimineață; „plin de avânt…se înscriu la cuvânt” – își
exprimă dorința de a vorbi în fața celorlalți; „să țină… un discurs” – să vorbească în fața altora;
„ordinea de zi” – lista cu subiectele care vor fi discutate.

LECȚIA 4
1. titlu, text, imagini, hartă cu legendă, cuvinte colorate, cuvinte accentuate, săgeți, pagini,
numerele paginilor, titlul revistei în care a fost publicat textul.
3. a) ... între 13 și 20 de centimetri; pene negre-albăstrui, pieptul alb și gușa roșcată.
c) Rândunelele își construiesc un cuib semicircular mai ales sub streșinile caselor, în poduri,
garaje, clădiri părăsite, folosind pietricele zidite cu mâl. În interior, ele căptușesc cuibul cu paie
și puf.
d) O familie de rândunele poate avea până la șase pui. Răspunsul se formulează folosind
informațiile din următorul fragment: Aceștia sunt hrăniți cu insecte, uneori chiar cu câte o
libelulă mai mare decât ei! Pentru hrănirea tuturor puilor, o rândunică ajunge să facă nu mai
puțin de 400 de zboruri pe zi! După ce puii au crescut, ei nu mai sunt hrăniți de părinți, pentru
a-i determina să iasă din cuib și să învețe să zboare.
e) Rândunica trăiește în locurile unde există insectele zburătoare cu care se hrănește. Cea mai
importantă condiție este să aibă spații largi, deschise, care să îi permită să prindă din zbor
insectele cu care se hrănește.
f) Rândunica se hrănește cu: musculițe, libelule, furnici zburătoare etc. Atunci când vânează,
zboară cu viteză foarte mare, de până la 70 de km/oră, și poate să își schimbe brusc direcția în
aer.

Editura CD PRESS. Manual Limba și literatura română. Clasa a III-a. Sugestii de rezolvare a exercițiilor
 3

4. Traseul parcurs de rândunele în timpul migrației pornește din Europa, traversează Marea
Mediterană, ajunge în nordul Africii, apoi traversează deșertul Sahara și ajunge în regiunea unde
este cald și se găsește hrană din belșug.
6. Văzută de la distanță, rândunica poate fi recunoscută după coada în formă de e „V”.
7. Principalul motiv pentru care pleacă rândunelele la venirea toamnei este lipsa insectelor care
le asigură hrana în timpul iernii.
8. De exemplu, ar putea să se odihnească pe un vapor sau pe o insulă.

LECȚIA 5
2. Numele personajelor din text sunt Lizuca și Patrocle. Le recunoaștem după scrierea cu literă
inițială mare. În recunoașterea personajelor ne ajută și imaginea alăturată textului.
3. Cuvinte care denumesc ființe: Lizuca, Patrocle, cățel, duduia, licuriciului, fetița, copilă;
obiecte: drumul, pădure, culcuș, căsuță, scorbură, saltea, pernuță, paltonașul, bereta, fereastră;
sentimente: teamă.
4. cățel-cățeii, umbră-umbrele, scorbură-scorburile.
5. bunici arici pleacă între dumbravă os minunată pot apoi pantofi rece ciuperci visează pitici sat
Emilia
6.
substantive alte cuvinte
Sorin, carte, Franța, soare, Frunze, ceață, Minunat, deschis, ușor, palid, uscate, pictat
tablou, Sadoveanu, leu

7. a) plimbările, bicicleta; b) fructe; c) Alexandru; d) frunzele, aer; e) legume, zi.

8.
substantive proprii substantive comune
Nadia, Hagi, Germania, Carpați, Paște, Azor, alergare, concurs, șah, gimnastică, fotbal,
Asia, Sinaia, Constanța, Dunărea volei, antrenament, sănătate

9. a) Patrocle, Lizucăi; b) Africa, Marea Mediterană, Sahara; c) Cip-Cirip

11. Doamna Mia Vasilian era mama vitregă a Lizucăi. Provenea dintr-o familie bogată, care avea
o moșie mare în Buzău, lângă Leontești. Tatăl fetiței, Jorj Vasilian, era un avocat renumit în târg.
12.
singular plural

Editura CD PRESS. Manual Limba și literatura română. Clasa a III-a. Sugestii de rezolvare a exercițiilor
 4

vrajă, sfială, basm, uimire, recunoaștere sălcii, oameni, dihănii, gângănii, impresii,
lacuri

13 a) substantivele comune: bursuc, dispreț, ac, cojocul, clipa, țipăt, umbra, dâră, raze, scorbură,
spaimă; b) bursuci, disprețuri, ace, cojoace, clipe, țipete, umbre, dâre, raze, scorburi, spaime

LECȚIA 6
1. a) b)
singular plural singular plural
un mesteacăn doi mesteceni un bătrânel doi bătrânei
o palmă două palme o bătrânică două bătrânele
un șirag două șiraguri un pătuț două pătuțuri

3. fumul: un fum, două fumuri – substantiv la genul neutru;

lumină: o lumină, două lumini - substantiv la genul feminin;
vis: un vis, două vise – substantiv la genul neutru;
duduia: o duduie, două dudui – substantiv la genul feminin;
farmecul: un farmec, două farmece – substantiv la genul neutru;
inima: o inimă, două inimi – substantiv la genul feminin;
ochii: un ochi, doi ochi – substantiv la genul masculin.
4. gen masculin: viezure, iepure, gândac, cățel; gen feminin: libelulă, insectă, pasăre, mierlă; gen
neutru: animal.
5.
Locul: dumbrava, pădure, pajiștea, stâncă, Gen feminin
lumina, flori, ușă, peșteră, carte
Perete, mesteceni, maci, mușchi, Gen masculin
Zgomot, cremene, pământ, Gen neutru
Timpul: somn, întuneric, Gen neutru
candele Gen feminin
Personajele: mama, Lizuca, arătare, fetița, Gen feminin
duduia, o bătrânică, o domniță
Patrocle, omușori, prichindei, licurici, un Gen Masculin
bătrânel, bunici

Editura CD PRESS. Manual Limba și literatura română. Clasa a III-a. Sugestii de rezolvare a exercițiilor
 5

6. pădure, povești, mama, candele, pajiștea, flori, stâncă, lumina, ușă, peșteră, arătare, barbă,
fețele, fetița;
7. un substantiv;
8. dumbravă (gen feminin) – pădure (gen feminin);
farmec (gen neutru) – mister (gen neutru);
pajiște (gen feminin) – pășune (gen feminin);
zgomot (gen neutru) – gălăgie (gen feminin);
fețe (gen feminin) – chipuri (gen neutru);
fetiță (gen feminin) – copilă (gen feminin);
voce (gen feminin) – glas (gen neutru);
fericire (gen feminin) – bucurie (gen feminin);
liniște (gen feminin) – tăcere (gen feminin);
9.
unchi mătușă
frate soră
țap capră
ginere noră
cal iapă

10. degetele, prichindeilor, semn, pârâu, locul, lemn, malurile, podișor, șopotul, cântec;
11. tigroaică, elevă, studentă, interpretă, poetă, doctoriță, solistă, balerină, româncă, sculptoriță,
iapă;
12. profesor, învățător, artist, scriitor, pisoi, leu, porumbel, vulpoi, berbec;
13. Duduia Lizuca își întoarse privirea spre bărbosul cel cărunt și-l văzu stând neclintit ca o
stană. În zvonul unicului glas (glasului) de cățel, se apropie o umbră viorie. Fetița văzu un
bătrâne care semăna cu cel din peșteră. Se miră, căci semăna și cu bunicuțul ei. Se simți purtată
pe braț. Ecoul lătrăturii căzu rotindu-se în văgăună.

RECAPITULARE
2. a) grădina de legume; b) legume; c) vara;
3. Usturoiul discută cu doi cartofi. B) Ardeiul iute se ceartă cu o gulie. C) Ardeiul iute este văr
primar cu ardeiul dulce. D) În ajutorul Guliei vin o ridiche și o varză. E) Vinetele stau de vorbă

Editura CD PRESS. Manual Limba și literatura română. Clasa a III-a. Sugestii de rezolvare a exercițiilor
 6

cu trei pătlăgele. F) Leușteanul este rudă cu mărarul și pătrunjelul. Fac parte din familia plantelor
aromatice.
8. a)
Din gră-di-na de le-gu-me, 8 silabe
Pe toa-te le știu pe nu-me. 8 silabe
Ui-te, co-lo, mu-șu-roi, 7 silabe
Că-pă-țâni de us-tu-roi 7 silabe
Dis-cu-tând cu doi car-tofi 7 silabe
Grași, în-fu-mu-rați și 7 silabe
fonfi.

b) Fiecare vers începe cu literă mare (majusculă).

9.

comune la singular vremea, problemă, pace, dreptate

comune la plural secrete, fete
comune masculine martor, vărul, băieții
comune feminine cămară, fustișoare, uluci, grădina, legume, răfuială, problemă
comune neutre secrete, mușuroi

10. Cuvântul sfat este folosit cu sensul de adunare, grupare în care participanții discută, se
sfătuiesc.
11.
sens opus sens asemănător
viguros, puternic sfrijit firav, slăbuț
curajos, îndrăzneț sfios timid, rușinos
modest înfumurat îngâmfat, încrezut

Editura CD PRESS. Manual Limba și literatura română. Clasa a III-a. Sugestii de rezolvare a exercițiilor