PROCURATURA REPUBLICII MOLDOVA

______________________ PROCURATURA ANTICORUPȚIE _____________________

mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 198, MD-2004, Tel.: /373 22/ 257-401
www.procuratura.md/procuratura.md e-mail: proc-ant@procuratura.md

25.07.2023

nr. 10044 Dna. Veronica Mihailov-Moraru

Ministra Justiției
veronica.mihailov-moraru@justice.gov.md

nr. 10043 Dna. Olesea Stamate

Președinte Comisiei juridice numiri și
imunități
olesea.stamate@parlament.md

AVIZ
asupra amendamentului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte
normative (modificarea Codului de procedură penală și Codului contravențional)
(inițiativa legislativă nr.197 din 21.06.2023)

Procuratura Anticorupție a examinat proiectul amendamentului la proiectul de lege

pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului de procedură penală și
Codului contravențional) (inițiativa legislativă nr.197 din 21.06.2023), care propune
modificarea Legii pentru modificarea unor acte normative nr. 83 din 14.04.2023
(publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.154, art.240) (Legea
nr. 83).

I. Poziția Procuraturii Anticorupție referitor la Legea nr. 83/2023

Versiunea proiectului de lege expediat spre avizare către Procuratura Anticorupție

și alte instituții în februarie 2023, prevedea următoarea competență pentru cazurile
conduse de Procuratura Anticorupție (art. 269) și exercitate de Procuratura
Anticorupție (art. 2701):

„Articolul 269. Competența organului de urmărire penală al Centrului Național

Anticorupție
(1) Organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție efectuează
urmărirea penală în privința infracțiunilor prevăzute la art. 1811–182, 239–240,
324– 3351 și art. 3521 alin. (2) din Codul penal, a celor săvârșite în conexiune cu
acestea, precum și în cazul infracțiunilor comise cu folosirea situației de serviciu,
prevăzute la art. 190 și 191 din Codul penal,:
1
 1) dacă au fost săvârșite de:
a) persoane cu funcții de demnitate publică în sensul art. 123 alin. (3) din
Codul penal, cu excepția primarilor și viceprimarilor satelor și comunelor,
consilierilor locali ai satelor și comunelor;
b) funcționari publici de conducere de nivel superior;
c) ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigații;
d) avocați;
e) executori judecătorești;
f) administratori autorizați;
g) persoane ce reprezintă conducerea, membrii consiliului, membrii
organului executiv și ai comisiei de cenzori întreprinderilor de stat și a
societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat;
h) persoane ce reprezintă conducerea partidelor politice;
i) persoane publice străine și funcționari internaționali în sensul art. 1231
din Codul penal;
j) secretarul Consiliului Suprem de Securitate, șeful Marelui Stat Major
al Armatei Naționale, alte persoane cu funcții de răspundere din cadrul
Statului Major General al Forțelor Armate, precum și de persoane care dețin
gradul militar de general sau un grad special corespunzător acestuia;
2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea
bunurilor, serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă și altor foloase,
pretinse, promise, acceptate, oferite, date sau primite, depășesc 5000 de unități
convenționale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește
50000 de unități convenționale;
3) dacă valoarea finanțării, resurselor administrative, a donațiilor,
alocațiilor de la bugetul de stat și/sau mijloacelor din fondul electoral utilizate la
săvârșirea infracțiunii depășește 5000 de unități convenționale – în cazul
infracțiunilor prevăzute la art. 1812 din Codul penal.
(2) Centrul Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în privința
infracțiunilor prevăzute la art. 243 din Codul penal, dacă bunurile provin din
oricare din infracțiunile prevăzute la alin. (1) ori dacă infracțiunea a fost
descoperită de aceasta și nu se cunoaște infracțiunea principală.”

„Articolul 2701. Competența Procuraturii Anticorupție

(1) Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în cazul
infracțiunilor săvîrșite de angajații Centrului Național Anticorupție în legătură cu
exercitarea atribuțiilor de serviciu și a infracțiunilor date în competența Centrului

2
Național Anticorupție, săvîrșite de persoanele prevăzute art. 270 alin. (1) sbp. 1) lit.
a)-e).1
(2) Procuratura Anticorupție conduce urmărirea penală în cauzele în care
urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului
Național Anticorupție.”.

După cum am comunicat în avizul Procuraturii Anticorupție din 28.02.2023,

în vederea aprecierii obiective a situației privind cauzele penale aflate în gestiunea
Procuraturii Anticorupție, atât în exercitarea procurorului cât și conducerea urmăririi
penale în cauzele aflate în gestiunea organului de urmărire penală din cadrul CNA,
cât și prin prisma modificărilor care se propuneau a fi operate prin Legea nr. 83,
Procuratura Anticorupție a realizat la acea etapă o analiză orientativă:
La acel moment, Procuratura Anticorupție avea în gestiune aproximativ 1163
cauze penale (485 cauze care se află pe rolul instanțelor de judecată la examinarea
fondului, iar 678 cauze penale se află la faza de urmărire penală - 350 cauze care
întrunesc condițiile art. 269 (52%), 280 care întrunesc condițiile art. 2701 (41%), iar
în 48 cauze competența la efectuarea urmăririi penale a fost stabilită Procuraturii
Anticorupție sau CNA prin ordonanța Procurorului General (7%).
Respectiv, odată cu operarea modificărilor aferent competenței procesuale atât
după materie cât și după calitatea subiecților, la faza de urmărire penală, în gestiunea
Procuraturii Anticorupție urma să rămână aproximativ 406 cauze - 314 cauze în
conducere (în gestiune la CNA) și 92 cauze în exercitarea urmăririi penale de către
procuror. Aproximativ 272 cauze (40% din total) nu întrunesc definiția de
corupția mare și sistemică stabilită de prezentul proiect de lege (deci, nu implică
subiecți speciali identificați la art. 269 și 2701, mită de minimum 5000 u.c. (250.000
MDL, 12.500 EUR), sau prejudiciu de minimum 50000 u.c. (2.500.000 MDL,
125.000 EUR), pentru infracțiunile date în competența CNA conform art. 269
modificat).
Aceste aproximativ 272 cauze urmau să fie trimise după competență la alte
organe de urmărire penală conduse de alte procuraturi. Însă, în perioada de 3 luni de
tranziție, procurorii urmau să aprecieze care cauze penale ar trebui să rămână în
competența CNA sau Procuraturii Anticorupție pentru că se află la faza finală a
urmăririi penale (cu posibilitatea de a stabili competența prin ordinul Procurorului
General). Estimam că o bună parte din aceste 272 cauze vor fi soluționate de
procurorii în Procuratura Anticorupție, așa că sarcina de a primi aceste cauze din
partea altor organe de urmărire penală sau procuraturi municipale/teritoriale este
destul de modestă.

Versiunea aprobată de Parlament prin Legea nr. 83, prevedea următoarea

competență pentru cazurile conduse de Procuratura Anticorupție (art. 269) și
exercitate de Procuratura Anticorupție (art. 2701):

1
Art. 270 alin. (1) sbp. 1) lit. a)-e)1 sunt: a) Preşedintele ţării; b) deputaţi; c) membri ai Guvernului; d) judecători; e)
procurori.
3
„Articolul 269. Competența organului de urmărire penală al Centrului
Național Anticorupție
(1) Organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție
efectuează urmărirea penală în privința infracțiunilor prevăzute la art. 181 1–1813,
239–240, 324–335 și art. 3521 alin. (2) din Codul penal, a celor conexe cu acestea,
precum și în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 190 și 191 din Codul penal comise
cu folosirea situației de serviciu:
1) dacă au fost săvârșite de:
a) persoane cu funcții de demnitate publică în sensul art. 123 alin. (3)
din Codul penal, cu excepția primarilor și viceprimarilor satelor și
comunelor, consilierilor locali ai satelor și comunelor;
b) funcționari publici de conducere și funcționari publici de
conducere de nivel superior;
c) conducători ai instituțiilor publice;
d) ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigații;
e) avocați;
f) executori judecătorești;
g) administratori autorizați;
h) notari;
i) persoane ce reprezintă conducerea, membrii consiliului, membrii
organului executiv și ai comisiei de cenzori a întreprinderilor de stat și a
societăților pe acțiuni cu capital majoritar de stat;
j) persoane ce reprezintă conducerea partidelor politice;
k) persoane publice străine și funcționari internaționali în sensul art.
1231 din Codul penal;
l) secretarul Consiliului Suprem de Securitate, șeful Marelui Stat
Major al Armatei Naționale, alte persoane cu funcții de răspundere din
cadrul Statului Major General al Forțelor Armate, precum și de persoane
care dețin gradul militar de general sau un grad special corespunzător
acestuia;
2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor,
serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă și altor foloase, pretinse,
promise, acceptate, oferite, date sau primite, depășesc 4000 de unități
convenționale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune
depășește 40000 de unități convenționale, cu excepția infracțiunilor prevăzute
la art. 1811–1813 din Codul penal.
(2) Centrul Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în privința
infracțiunii prevăzute la art. 243 din Codul penal dacă bunurile provin din oricare
dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) din prezentul articol ori dacă infracțiunea
a fost descoperită de acesta și nu se cunoaște infracțiunea principală.

4
 (3) Centrul Național Anticorupție efectuează urmărirea penală în cazul
infracțiunilor prevăzute la art. 325 și 326 din Codul penal dacă acestea au fost
săvârșite în privința persoanelor prevăzute la alin. (1) pct. 1) din prezentul articol.”

„Articolul 2701. Competența Procuraturii Anticorupție

(1) Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în cazul
infracțiunilor date în competența Centrului Național Anticorupție săvârșite de
persoanele prevăzute la art. 270 alin. (1) pct. 1) lit. a)–e2) și i).2
(2) Procuratura Anticorupție conduce urmărirea penală în cauzele în care
urmărirea penală este efectuată de organul de urmărire penală al Centrului
Național Anticorupție.

După aprobarea Legii nr. 83, Procuratura Anticorupție a realizat o nouă

analiză orientativă pentru noua competență stabilită pentru cazurile în gestiunea
Procuraturii Anticorupție, inclusiv în conducere (CNA/art. 269) și în exercitare
(PA/art. 2701), cu următoarele rezultate:

Deci, din 693 dosare aflate la faza de urmărire penală (inclusiv în

conducere și în exercitare), 411 (59%) întrunesc condițiile art. 269 și 115 (17 %)
întrunesc condițiile art. 2701. Deoarece unele dosare se află la faza finală de
investigație, conform recomandările procurorilor de caz, Procuratura Anticorupție
recomanda transmiterea după competență 102 cazuri către Inspectoratele de
Poliție (MAI) și 38 cazuri către procuraturile specializate (Altele), care ar reduce
volumul de lucru pentru Procuratura Anticorupție cu 20%.
Proiectul de lege original trimis spre avizare avea ca rezultat o reducere mai
mare de volum de lucru pentru procurorii anticorupție, întrucât prevedea trimiterea
după competență a aproximativ 272 cazuri în loc de 140 cazuri. La acea fază,
Procuratura Anticorupție a îndemnat Parlamentul să revină la versiunea din
16.02.2023, inclusiv în comunicat de presă3, dar nu toate propunerile Procuraturii
Anticorupție au fost acceptate la acea etapă.

2
Art. 270 alin. (1) sbp. 1) lit. a)-e)2 și i) sunt: a) Preşedintele ţării; b) deputaţi; c) membri ai Guvernului; d) judecători;
e) procurori; e2) directorul, directorul adjunct al Serviciului de Informații și Securitate și ofițerii de informații și
securitate; i) angajații Centrului Național Anticorupție, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu excepția
celor prevăzute la art. 2701.
3
https://procuratura.md/anticoruptie/comunicate/noutati/pozitia-procuraturii-anticoruptie-cu-privire-la-proiectul-de-
lege-pentru
5
 Poziția Procuraturii Anticorupție a fost și rămâne aceeași. Procurorii în cadrul
procuraturii specializate pe corupție trebuie să rămână principalii actori responsabili
de investigarea și reprezentarea în instanțele de judecată a cazurilor de corupție. Ca
să fim mai eficienți în lupta împotriva corupției, resursele limitate a Procuraturii
Anticorupție trebuie concentrate la cazuri care implică subiecți speciali (cei
enumerați în art. 269 și 2701 în Legea nr. 83) sau o sumă materială care denotă
corupție mare și sistemică (10.000 EUR pentru mită și 100.000 EUR pentru
prejudiciu, după cum prevede Legea nr. 83).

II. Poziția Procuraturii Anticorupție referitor la amendamentul propus

Amendamentul propune modificarea substanțială a competenții Procuraturii

Anticorupție, ce ar lăsa această instituție cu aproximativ doar 100 cauze penale în
exercitare, datorită listei foarte îngustă de subiecți speciali și o sumă exagerat de
mare pentru valoarea mitei și a prejudiciului (7000 și 70000 u.c., respectiv).

„Articolul 2701. Competenţa Procuraturii Anticorupţie

(1) Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în privința
infracțiunilor prevăzute la art. 324–3351 din Codul penal:
1) dacă au fost săvârșite de:
a) Președintele țării;
b) deputați;
c) membri ai Guvernului;
d) judecători;
e) procurori;
f) directorul și directorul adjunct al Serviciului de Informații și
Securitate;
g) angajații Centrului Național Anticorupție;
h) conducători și membri ai organelor de conducere ai autorităților
și instituțiilor publice prevăzute de Constituția Republicii Moldova;
2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor,
serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă și altor foloase, pretinse,
promise, acceptate, oferite, date sau primite, depășesc 7000 de unități
convenționale sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește
70000 de unități convenționale.
(2) Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în cazul
infracțiunilor prevăzute la art. 325 și 326 din Codul penal dacă acestea au fost
săvârșite în privința persoanelor prevăzute la alin. (1) pct. 1) din prezentul
articol.”

După cum cunoașteți, la 14.07.2023, Procurorul General interimar, Ion Munteanu, a

trimis un aviz în scris referitor la amendamentul propus de Dna Olesea Stamate, care
conținea opinia Procuraturii, inclusiv din partea Procuraturii Generale, Procuraturii
Anticorupție și PCCOCS, aferent amendamentului. Am participat la ședințe pe acest
6
subiect la 14.07.2023 și la 20.07.2023 la Ministerul de Justiție, unde ne-am expus
poziția și verbal, care rămâne aceeași.

Prin amendamentul înaintat sunt propuse modificări substanțiale ce vizează în

special competența Procuraturii Anticorupție (în continuare PA) și a Centrului
Național Anticorupție (în continuare CNA) la investigarea anumitor categorii de
infracțiuni, propuneri în privința cărora ne manifestăm dezacordul de principiu, or,
asemenea modificări încalcă mai multe principii importante, inclusiv:

 potrivit amendamentului, se atestă propunerea unor modificări esențiale a

proiectului de Lege nr.197 din 21.06.2023, modificări care nu au fost supuse
nici consultărilor publice și nici procedurilor de avizare de către entitățile
vizate;
 prin acest amendament este răsturnat conceptul de delimitare a
competențelor PA și CNA la investigarea cauzelor de corupție care a stat la
baza redactării Legii nr. 83 pentru modificarea unor acte normative, unde PA
urma să combată corupția mare, CNA – corupția sistemică sub conducerea PA,
iar Ministerul Afacerilor Interne - corupția mică sub conducerea procuraturilor
teritoriale.
Reieșind din aceste raționamente, considerăm oportun ca competența PA și CNA la
investigarea infracțiunilor să rămână în redacția Legii nr. 83, cu intervenția doar sub
aspectul modificării Art. IV. alin.(3) lit.b) din lege, astfel încât urmărirea penală în
cauzele de corupție mică să fie efectuată de organele de urmărire penală ale
Inspectoratelor de Poliție teritoriale sub conducerea Procuraturilor teritoriale,
competența fiind determinată de locul comiterii infracțiunii. În acord cu cele expuse,
propunem modificarea Legii nr. 83/2023 pentru modificarea unor acte normative, în
particular a Art. IV. Alin.(3) lit.b) în următoare redacție:
,,b) Ministerul Afacerilor Interne va completa la necesitate statele de personal
în cadrul Inspectoratelor de Poliție teritoriale, pentru efectuarea urmăririi penale în
privința infracțiunilor de corupție.”

III. Poziția Procuraturii Anticorupție referitor la modificări după ce PA și CNA

sunt decuplate
În cazul în care se insistă pe o nouă reconfigurare a competențelor PA și CNA, prin
excluderea competenței PA de a conduce urmărirea penală în cauzele penale aflate în
gestiunea CNA, rezumându-se doar pe activitatea de exercitare a urmăriri penale,
propunem următoarea redacție al art. 2701 din Codul de procedură penală doar după
ce Procuratura Anticorupție este fortificată pentru exercitarea urmăririi penale în
mod independent și autonom (cu propria clădire, buget, organ de investigație, resurse
umane, specialiști, echipament, tehnică și prevederi legale de a efectua măsuri
speciale de investigație ș.a.):

7
 „Articolul 2701. Competenţa Procuraturii Anticorupţie
(1) Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în privința
infracțiunilor prevăzute la art. 324–3351 din Codul penal:
1) dacă au fost săvârșite de:
a) Președintele țării;
b) deputați;
c) membri ai Guvernului;
d) judecători;
e) procurori;
f) persoane cu funcții de demnitate publică în sensul art. 123 alin. (3) din
Codul penal, cu excepția primarilor, viceprimarilor și consilierilor
locali;
g) funcționari publici de conducere de nivel superior;
h) ofițeri de urmărire penală și ofițeri de investigații;
i) avocați;
j) angajații Serviciului de Informații și Securitate;
k) angajații Centrului Național Anticorupție;
l) conducători și membri ai organelor de conducere ai autorităților și
instituțiilor publice prevăzute de Constituția Republicii Moldova.
2) indiferent de calitatea persoanei, dacă suma de bani, valoarea bunurilor,
serviciilor, privilegiilor, avantajelor sub orice formă și altor foloase, pretinse,
promise, acceptate, oferite, date sau primite, depășesc 5000 de unități convenționale
sau dacă valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune depășește 50000 de unități
convenționale.
(2) Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în cazul
infracțiunilor prevăzute la art. 325 și 326 din Codul penal dacă acestea au fost
săvârșite în privința persoanelor prevăzute la alin. (1) pct. 1) din prezentul articol.
(3) Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în privința
infracțiunii prevăzute la art. 243 din Codul penal dacă există o bănuială rezonabilă
că bunurile provin din oricare dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) din
prezentul articol.
(4) Procurorul-Șef al Procuraturii Anticorupție poate dispune, prin
ordonanță motivată, retragerea din gestiunea organului de urmărire penală al
Centrului Național Anticorupție orice cauză penală, pentru exercitarea urmăririi
penale de către Procuraturii Anticorupție.”

În acest caz, competența CNA urmează a fi revizuită prin preluarea acelei

competențe materiale care nu este acoperită de competența Procuraturii
Anticorupție, dar care revenea în competența MAI. În această formulă, considerăm
viabilă propunerea de conducere a urmăririi penale în cauzele aflate în gestiunea
CNA, de către Procuraturile teritoriale în raza cărora sunt amplasate subdiviziunile
acestuia.
8
IV. Introducerea art. 2761 alin. (11) în amendament

După cum am explicat în avizul scris anterior și la ședințe pe această temă,

propunerea de completare a art. 2761 cu alineatul (11), potrivit căruia conducătorul
organului de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție ar propune
Procurorului General pornirea urmăririi penale împotriva procurorilor, este o
prevedere neconstituțională și contravine și atentează la independența
procurorului.

Nu există nici un raționament pentru a include această modificare în lege (în special
prin amendament fără consultări publice sau avize), când rezultatele demonstrează
că Procuratura Anticorupție a pornit și trimis în judecată multe cazuri de corupție în
privința procurorilor. La moment, dosare penale se află în judecată în privința
fostului Procuror șef al Procuraturii Anticorupție, a fost pornită o cauză penală în
privința unui alt Procuror șef al Procuraturii Anticorupție și sunt dosare penale
pendinte în privința procurorilor din multe alte procuraturi. În anul 2022, Procuratura
Anticorupție a pornit cauze penale împotriva 15 procurori. La moment, Procuratura
Anticorupție reprezintă acuzarea în instanță în privința 13 procurori. Comparativ,
Procuratura Anticorupție a pornit doar 2 cauze penale împotriva angajați CNA în
2022.

Conform art. 270, dosare penale împotriva procurorilor au fost date în competența
procurorilor în exercitare. Conform art. 2701, în redacția veche și cea nouă,
Procuratura Anticorupție are competența de a investiga infracțiuni de corupție
comise de procurori. CNA niciodată nu a avut așa competență. Suntem categoric
împotriva modificării prin amendament, în special fără consultări publice,
conceptului fundamental de pornire urmăririi penale împotriva procurorilor.

Considerând modul în care Directorul CNA a atacat și denigrat Procuratura

Anticorupție în plenul Parlamentului la 12 mai 2023 și a solicitat să fie modificată
legea să permită pornirea dosarelor penale împotriva procurorilor nu doar de
Procurorul General, plus faptul că Procurorii Anticorupție urmează să treacă prin
procedura de vetting, dar nu angajații CNA, plus faptul că Guvernul a majorat recent
salariile angajaților CNA (și a miniștrilor, judecătorilor ș.a.), dar nu a procurorilor,
unica concluzie la care putem ajunge referitor la această propunere în amendament
este că CNA continuă să fie fortificat ca instituție, totodată, cât Procuratura
Anticorupție în special, dar procurorii în general, sunt limitați în competență,
activitate, resurse și independență.

9
Considerăm foarte îngrijător aceste propuneri legislative din partea Misterului de
Justiție și Parlamentului și sperăm să nu fie înregistrat acest amendament cu
propuneri foarte problematice din multe puncte de vedere.

Procuror șef al
Procuraturii AnticorupțieDigitally signed by Dragalin Veronica
Date: 2023.07.25 13:39:56 EEST
Veronica Dragalin
Reason: MoldSign Signature
Location: Moldova

10