1< \ ; .

' ' - ·, ,
. .
'

CONTRIBUŢIA BRAŞOYULtJI L� SP.i U.JINIREA R!:ţ;BqiULUI PENTRU

INDEPENDENŢA DE STAT A ROMÂNIEI

de ŞTEFAN SUCRJ

Ca Şi in alte m omente ci:uciale din istoria poporului nostru, solidari­

tatea naţională s-a manifestat activ şi iri tiinpril evenimentelor care a u dus
la prochimarea şi apoi la consfătuirea independenţei de stat a României
TreCind peste nenumărate oprelişti, românii transilvăneni au acordat u n
sprijin substanţial fraţilor lor d e peste munţi atit prin ajutoarele materiale tri­
mise, cit şi prin participarea: directă, ca voluntari, pe cimpul de luptă. A ceastă
solidaritate a romanilor de pe ambele versarite ale Carpaţilor işi are rădă­
cinile in legăturile economice, politice şi culturale ce au existat neîntrerupt
intre cele trei ţări i:omăne.
In imprejurimile istorice cind românii au fost nevoiţi, ca şi alte popoare
e uropene, să vieţuiască iri state separate, Braşovul, veche vatră strămo­
şească ; a constituit centrul principal in menţinerea şi dezvoltarea legăturilor
economice, politice şi cultunil-spirituale ale Transiivaniei cu Ţara R omâ­
nească şi Moldova 1 •
In mijlocul secolului al X IX-lea, datorită dezvoltării comerciale şi ind us­
triale, s-a dezvoltat la Braşov o numeroasă brirghezie românească care domina
întreaga viaţă economică a oraşului şi imprejurimile. Mulţi dintre negus­
torii braşoveni cu situaţie materială bună erau, in limitele concepţiei şi inte­
reselor burgheze, luptători pentru emanciparea poporului român şi susţină­
tori ai progresului cultural 2 •
Alături de aceştia îşi desfăşurau activitatea în Braşov mai mulţi intelec­
tuali militanţi români in frunte cu George Bariţiu, Iacob Mureşianu, Iosif
Barac, A ron Densuşianu şi alţii. Patriotismul înflăcărat a unit această intelec­
tualitate cu burghezia progresistă braşoveană într-o luptă comună pentru
emanciparea socială şi naţională a românilor aflaţi sub dominaţia Imperiului
austro-ungar. Această unitate s-a manifestat din plin şi in timpul războiului
de independenţă.
Un mijloc şi totodată un exemplu de solidaritate românească pentru
ajutorarea armatei române 1-a constituit şi acele acţiuni patriotice cu carac-
1 Ş t e f a n P a s c u, A1area Adunare Naţională de la Alba Iulia, Universitatea "Babeş­
Bolyai", Cluj, 1968, p. 111.
2 V a s i 1 e N c t c a, George Bariţiu, viu/a şi aclirlilaleu sa, Bucureşti, 1966, p. 5 11 .

www.cimec.ro
 74 ŞTEFAN SUCI ! '

ter d e masă prin care românii transilvăneni a u oferit nu meroase ofrande

în bani, obiecte de îmbrăcăminte, alimente, medicamente, şi altele . I n acesl
scop se creează comitete de sprijin a lupttei pentru independenţă.
După constituirea, la 5 mai 1 877, a Comitetului femeilor române din
Sibi u , marele cărturar şi patriot George Bariţiu, în "Epistola respectuoasă
către femeile noastre" din 7 / 1 9 mai 1 877 3 elogiază actiunile întreprinse
de către " naţiunea întreagă , bărbaţi şi femei, juni şi junc" pentru ajutorarea
armatei române, lansînd în acelaşi timp un apel călduros pentru î nfiinţarea
altQr comitete urbane şi rurale, venindu-se astfel în sprijinul ostaşilor români
deoare ce sînt " fraţi ai noştri care se bat şi-şi nrsă sîngele pentru ' existenţa
· · ·

patriei şi a naţ.iunii, pentru libertate" .

Odată c u apelul lui George Bariţiu , Sevastiana l\1ureşian u , soţia lui
Iacob MureŞianu, p ublică o scrisoare prin care anunţă că " pentru a veni
în a jutorul fra tilor de un sînge care .st află în suferinţe şi cu atît mai virtos
în tru a jutorul Noilor români care sîngerează în lupta pentru apărarea exis­
ten ţei naţionale române" oferă 30 kg de scame şi bandaje, invitînd toate
"surorile române" să-i u rmeze ex_emplul 4 • . .. .
In urma publicării a cestor apeluri, în ziua de 1 0/22 mai 1 877 5 a re Joc '
în localul Casinei române (str. P oarta Scheilor nr.3) a d u narea românilor
din: Btaşov , convocată din iniţiativa lui Diamandi J. Man ole cu scopul de a ,
se organiza acţiuni d e sprijinire a războiului . de independenţă. Pentru . coordo­
n a rea acestor acţiuni se alege, la propunerea lui Iulian Filipescu , ., C omitetul .
românilor din Braşov pentru ajutorarea soldaţilor ră niţi din R omânia'' ,
format din 1 5 membri şi anume : Dimitrie Enciovici, Ioan Petric, Nicolae
Th. Cim:cu , Aron Densuşean u , Constantin Sterie, Ioan Stinghe, Ioan M. Dur­
bea,< George Persianu , Diamandi Manole, Dr. Ioan Neagoe, · Bartolomeu
· Baiulescu , Ioan Lengher, George B. Pop, Iulian Filipescu şi I Lapedat .
Preşedinte este ales Diamandi Manole, secretar Ioan Lapedat, iar casier
Nicolae Th. Ciurcu.
I n cadrul şedinţej de constituire a comitetului s-au p u rtat discuţii refe­
ri toare la sfera de acţi u ne, hotărîndu-se în final : comitetul să-şi reglementeze
activitatea sa şi să publice în ziarele româneşti de dincoace de Carpaţi rezul­
tatul şedinţei de faţă , provocind şi pe alţi români de inimă să imite exemplul
braşovenilor" o .
Acest îndemn va fi cuprins şi în " Apelul filantropic" elaborat de comi­
tet dupft alegerea sa şi în care se arăta : "Fraţii noştri de dincolo, p uşi în dura
necesi tate de aşi apăra cu arma averea şi existenţa , vocea carităţii vine a
reclama de la umanitate a j•1tor şi alinare" 7•

" .Gazeta Transilva n iei" nr, 35 din 20/8 mai 1877

• Ibidem.
• Arhivell' Statului Braşov, f.nd Primăria Braşov, Acte prezidiale, 1 877, nr. 232, fila 7 :
.Gazeta Transilvanil'i ", nr. 37 din 15/27 mai 1877 ; cf. : V a l e r i u L. B o 1 o g a, Ajutorul
românilor ardeleni pentru răniţii războiului independenţei, Sibiu 194 1 ; P a u 1 A b r u d a n,
-

Contribuţia materială şi financiară a românilor transilvăneni In sprijinul războiului pentn1

independentă din 1877 - 1878, a ct ivi ta tea centrului de colectare din Braşov, In Transilvania"
•

nr . \'Jj l976, p. 45 - 46.

• Arhive Statului Braşov , fond Primăria Braşov acte prezidiale, 1 877, nr. 232. fila 8
; .Gazeta Transilvaniei" nr. 37, din 15/27 mai 1877

www.cimec.ro
CONTRIBUŢIA BRAŞOVULUI LA SPRIJINIREA RAZBOIULUI DE INDEPENDENŢA 75

Aceeaşi dorinţă de a veni in sprijinul fra ţilor de peste mu nţi in l u p ta

pen tru nea tîrnare a u manifestat-o şi făgărăşenii. A doua zi d up ă constituirea
comitetului din . Braşov , la 1 1 /23 mai 1 877 femeile române din Făgăraş a u
format un comitet în vederea aju torării soldaţilor români răniţi " pe cîmpul
bit tăliei pen tru liberta te" . Comitetul era forma t din 12 membre aYînd ca
preşedintă pe Anastasia Popoescu 8 .
Form a l din cele mai de seamă personalită �i ale vieţii economice şi eul- .
lurale, comitetul din Braşov a desfăşurat chiar din prima zi a existenţei
sale o vastă activitate - p rin presă, conferinţe, manifes tări culturale - de .
m obilizare a tu turor categoriilor sociale pen tru participarea lor la acţiunile .
de ajutorare a solda ţilor români care l uptau eroic pen lru apărarea indepen­
denţei României. Spre B raşov se îndreptau contribuţii băneşti şi în alte forme
din toate colţurile T ransilva niei. Demn de remarcat este faptul că paralel
eu acest comitet îşi desfăşura a ctivitatea de colectare a ofrandelor în arti­

cole de îmbrăcăminte, bandaje, scame, etc. un comitet alcătuit din femei

în frunte cu Hareti Stănescu, membră în Comitetul Reuniu nii femeilor române
din Braşov în perioada 1 873 - 1 882 9 •
Primele donaţii bă neşti ale braşovenilor s-au făcut în ziua de 1 0/22 ma i
1 877 în adunarea de înfiinţare a comitetului de ajutorare a soldaţilor răniţi.
On n umăr de 78 de persoane, prezente la adunare , au subscris 7 232,75 franci
a u r şi 1 57 florini 10 • Din a ceastă sumă, la data de 1 3/25 mai s-au trimis la
'
Crucea roşie din Bucureşti 7 1 25 franci . I n scrisoarea de mulţumire, datată
1 7 mai 1 877, Dimitrie Ghica şi Ioan Boboc, preşedinte şi, respectiv, secretar ,
se arată : " vă rugă m , domnule p reşedinte, sft exprima ţi fraţilor din Braşov
recunoşlinţa vie a comitetului " Crucea Roşie" şi in special ce a subsemnaţilor
pen tru aceasU1 donaţitine nu numai suma însemnată a donaţi unii, ci în special
iuţeala faptului arată dovada clară a simpatiei şi a dragostei" u .
I n zilele de 1 4 - 1 5 mai 1 877 românii din Sebei mai contribuie cu 4 32
t"ranci aur şi 56 florini, la care se mai adaugă canti tăţi înse m nate de scame
şi făşii 12• Aceste contrib u ţii, împreună cu diferenţa de 1 1 5 franci aur din
prima donaţie, au fost trimise , de asemenea, la Bucureşti Ia.
Deşi abia infiinţate , activitatea comitetelor de . sprijinire a război ului
de neatirnare a provocat o puternică reacţie din partea guvernului de la
Budapesta, prezidat de contele Kâlmân Tisza, care, din teama ca românii
din Transilvania să nu-şi intensifice l upta de eliberare naţ.ională ,a dezlăn­
t.uit prin ziarele " Hon" , " Magyar Polgar" , Hirnok" , Kelet" şi altele o cam­
panie împotriva comitetelor româneşti şi în primul rînd împotriva femeilor,
eonsiderate ca instigatoare împotriva statului maghiar, războiul României

8 Ibidem, nr, 38 din 19/31 mai 1 877

9 Rt•tmimu·a feml'ilor române din Braşov, raport despre festivilăt ile j ubileului ei scm i ­

centenar, Braşov, 1902, Tipografia A. Mureşianu, p. 87 -88

1 Arhivele Statului Braşov, fond Primăria Braşov, 1877, nr. 232, fila 4 ; i\luzcul primei
ş<·oli româneşti din Sebei - Braşov, dosar 1877, lista 1 ; . Gazeln Transilvaniei" nr. 39, din
22 mai /3 iunie 1877.
11 "Gazeta Transilvaniei" nr . 4 1 din 29 mai/10 iunie 1877
12 Muzeul primei şcoli româneşti din Sebei - Braşov, dosar 1 877, lista 2 .

13 Arhlveh· Statului Braşov, fond Primăria Braşov, acte prezidial(', 1 1!77, nr. 232, filcll'
10 - 1 1.

www.cimec.ro
76 ŞTEFAN SUCIU

fiind considerat ca un act de ., felonie" şi .,rebeliune" 14 • La inceputul lunii

iunie ziarul ., Kelet" . scria, referindu-se la ajutorarea soldaţilor români răniţi,
� : "nu se poate tolera ajutorare � unei .armate care poate aduce. in primej­
die chiar e xistenţa Ungariei, a unor soldaţi care, vindecaţi, ar putea să ridice
armata impotriva ei"16.
Concomitent cu aceste atacuri şovine, o fensatoare, se iau măsuri de
supraveghere şi urmărire . a acţiunilor întreprinse de r!lmâni. I ntr-o scrisoare
adresată dir�ctorului ., G azetei Transilvaniei" mai mulţi români din Făgăraş
se . pling că . scrisorile pe care le prime�c sint t!late cenzurate 18. La fel sint
s upuşi urmăririi şi călătorii străini aflaţi cu paşaport in judeţ. Cu ordinul
349 di ri 14 26 mai 1 877 , prefectul comitatului Braşov cere tuturor prima­
i"ilor, notarilor şi juzilor, ., ca urmare a izbq.cnirii războiul ui rpso-tu rc in inve­
ciriattil pri�cipat R omânia" să supravegheze cu cea maj mare atenţie persoa­
nele care sosesc cu paşaport, urmind ca indivizii suspecţi să fie arestaţi 17 •

. Autorităţile guveri:iarrientale nu s-au mulţumit însă numai cu aceste

manifestaţi i de intimidare, ci, temindu-se de noi acţiuni politice ale româ­
nilor transilvăneni de solidaritate cu R omânia, ati trecut a interzicere a
funcţi on ă rii comitetelor româneşti de ajutorare a soldaţilor româlli răniţi.
La da ta de 28 mai 1 877 18 prefectul comitetului Braşov, Szelltivany
Gyula, cu nr. 325 prezidial, referindu-se la ordinul 425 din 24 mai 1 877 al
ministrului de ipterne de la a udapesta, cere primarului din Br�şov să dizolve
neintirziat comitetul românilor din Braşov pentru ajutorarea soldaţilor
răniţi din Româ nia . . Toto dată se interzice inte meierea de rioi coinitett< de
ajutora re, specificindu-se că particularii pot stri nge pentru răniţii oricl re i
părţi beligerante ajutoare in îmbrăcăminte, articole sanitare şi bani.
C ă utînd să motiveze desfii n ţarea comitetelor româneşti de aju torare ,
ministrul de interrie de la Budapesta, in ordinul dat, arăta că .. treb uie să se
aibă deplină si guranţă că ajutorul pentru răniţi să nu poată fi folosit .ca
pretext pentru demonstraţii politice, care nu ar fi compatibile cu principiu l
adoptat al neutralităţii" . Nici un om de bună credi n ţă nu poate da crezare
acestor motivări, pentru că în timp ce comitelete românilor erau dizolvate,
in Ungaria se intensifica , chiar prin organele de stat, strîngerea de colecte
pentru susţinerea armatei otomane. Este clar că reprezentanţii puterii opri­
matoare a dualismului austro-ungar se temeau de intensificarea luptelor
naţionale ale românilor din Transilvania.
Ca urmare a ordinului mai sus menţionat, Diamandi Manole şi Nicolae
Th. Ciurcu sînt invitaţi şi apoi anchetaţi la sediul Primăriei Braşov de către
lohann Gott, primar, Siteken, vicecăpitan al oraşului şi Alexander Szabo,
vice-notar 19• Răspu nzînd acuzaţiei că s-a constituit comitetul fără aprobarea
primăriei, Diamandi 1. Manole a arătat că ., deoarece în Ungaria s-au înfiinţat
comitete pentru ajutorarea răniţilor turci, am gîndit că ne va fi îngăduit

14 V a s i 1 e N e t e a, Lupta romdnilor din Transilvania pentru libertate na(ională

( 1 8 4 8 - - 1 8 8 1 ) , Edilura ştiinţifică, Bucureşti, 1974, p. 405.
1 5 V a 1 e r i u L. B o 1 o g a, op. cii. p. 9
1 ' Arhivele Statului Braşov, fond Redacţia . Gazetei Transilvaniei" l!l77, nr. 1
17 Arhivele Statului Braşov, fond Primăria Braşov, acte prezidiale, 1 8 77, nr. 22/l
1B Ibidem, nr. 232, filele 1 2 - 14
•• Ibidem, filele 2 - 4

www.cimec.ro
CONTRIBUŢIA BRAŞOVULUI LA SPRIJINIREA RAZBOIULUI DE INDEPENDENŢA 77

şi nouă a ne consulta şi a î nfiinţa un comitet pentru a aduna ajutoare în

favoarea românilor răniţi în război. De altfel, n u ne este cunoscută nici o
lege care ar opri adunări publice şi înfiinţarea de comitete pentru colecte
în favoarea răniţilor" .
La sfîrşitul anchetei se aduce la cunoştinţa lui D i amandi 1 . Manole,
şi Nicolae T h . Ciu rcu că, p otrivit ordinului prefectului comitatului Braşov,
comitetul se dizolvă , menţionîndu-se că este la discreţia u nor persoane
particulare să întreprindă acţiuni de strîngere de bani pentru soldaţii români
răniţi, acestea însă trebuie anunţate la acest oficiu" . A doua zi după anchetă,
la 1 8/30 mai 1 877 20 , primarul raportează despre îndeplinirea ordinului 325
al prefectului comitatului Braşov privind desfiinţarea comitetului. La
raport se anexează copii după listele de donaţii şi o recipisă despre trimi­
terea la Crucea R oşie din Bucureşti a sumei de 7 540 franci aur. Cu toate
acestea, abia la 22 mai/3 iunie 1 877 21 primarul comunică în scris tuturor
celor 1 5 membri ai comitetulu i de ajutorare din Braşov ordinul de dizolvare,
în care, printre altele se arată : declar acest comitet ca fiind dizolvat, iar
activitatea sa ulterioară drept oprită, încheiată" .
I mpotriva măsurilor represive luate de a utorităţile de la Budapesta
faţă de comitet, D ia mandi 1. Manole face u n amplu şi documentat recurs 22 •
El consideră ca a nticonstituţional ordinul de dizolvare pentru că "după
noţiunile cele mai elementare, neutralitatea n u se poate v ătăma prin prac­
ticarea simţămîntului de u manitate. Dacă în numele neutralităţii s-a u desfi­
inţat comitetele româneşti, de ce - se întreabă D i a ma ndi Manole - n-au
fost dizolvate şi comitetele maghiare de ajutorare a soldaţilor turci. Mai
mult, în Austro-U ngaria au loc o serie de manifestaţii pentru sprijinirea tur­
cilor, în timp ce comitetele româneşti s-a u dizolvat c u " repeziciunea elec­
tricităţii" . Consideră că acest act poliţienesc n u are alt scop decit de " a înă­
buşi la români expresia sentimentelor de umanitate" .
Protestul energic înaintat de Diamandi Manole a provocat iritare in
rîndul ,autorităţilor guvernamentale şi judeţene. La 12 septembrie 1 877 23
comitete supre m al comitatului Braşov restituie primăriei Braşov recursul
cu precizarea că ministrul de interne, prin ordinul 8 1 8 din 17 august men­
ţine în vigoare ordinul 425 din 24 mai 1 877 referitor la interzicerea comite­
telor româneşti de a jutorare. Totodată cere primarului să-i atragă atenţia
recurentului ca în cererile adresate guvernului să întrebuinţeze "exprimări
cuviincioase" .
I n articolul " Spre folosul românilor răniţi" 24 George Bariţiu dă u n răs­
p uns energic atacurilor lansate de reprezentanţii guvernului de la Budapesta
la adresa acţiilhilor p atriotice ale femeilor române. I n articol se arăta că
'
" judecata imparţială şi dreaptă a Europei creştine şi civilizate, care pe noi,
românii din acest i mperi u , ne-ar infiera c u stigma de trădători ai sîngelui
nostru dacă nu am sări în ajutorul fraţilor noştri de aceeaşi origine, naţiune,
limbă, religiune, nici măcar c u cîte trei coţi de pînză, care se p u n pe faţa mor-
ao Ibidem, filele 10 - 1 1
Z1 Ibidem, fila 1
13 Ibidem, nr. 280 ; "Gazeta Transilvaniei" nr. 47 din 19 iunie/1 iulie 1877
23 Arhivele S tatului Braşov, fond Primăria Braşov, acte prezidialc, 1877, nr. 280, anexa 511
s t " Gazeta Transilvaniei" nr. 39 din 22 mai/3 iunie 1877

www.cimec.ro
78 ŞTEFAN sucn;

ţilor, cînd îi aşeaza m sicriu" . Exprimînd hotărîrea fermă de a se continua

strîngerea ajutoarelor pentru armata română , articolul conchide : " Aşa dari"t
femeile noastre vor merge cu paşi siguri pe calea ce le arată inima lor, voi n ţ a
naţională şi exemplul E u ropei luminate" .
A ceeaşi dorinţă a românilor din TransilYania de a contribui la v ictoriile
armatei române o exprima şi un corespondent al .. Gazetei" din Craiova :
"Cred ei oare că prin acea dizolvare vor opri simpatiile românilor de dincolo
de Carpaţi spre a zbura spre fraţii lor de dincoace ; lacrimile lor de bucurie
de a curge pentru victoriile drapelului rom â n ? N u , aceasta nu se poate , fiindcft
nu există nici o autori tate omeneasdt care să poată reglementa b ătaia
ini mii" 25•
Dizolvarea comitetului a produs o a dîncă nemulţumire în rîndul româ­
nilor braşoveni. La 9 iunie 1 877 26 mai mulţi fruntaşi ai mişcării naţionale
din B raşov redactează " Apelul către români" în care îşi exprimă convingerea
că dacă comitetul a putut fi dizolvat, "sentimentul u manităţii, iubirea şi
legătura de sînge nu se dizolvă decît o d a tă cu viaţa" . I n continuare , docu­
mentul arată că este necesar să se continue ajutorarea ostaşilor răniţi , ap�
lîndu-se " la toţi aceia în al căror piep l bate o fierbinte inimă de român , la
toţi aceia î n al căror nobil sîn arde focul sacru al u manităţii, în fine la t oţ i
aceia care pentru onoarea secolului în care lrăim, doresc triumful civiliza­
ţiunii asupra b arbarism ului ( . . . ) . S-ar p utea acum, Români, ca noi cei mai
aproape a i lor, noi asupra cărora încă s-au răsfrînt razele' binefăcătoare ale
Yictoriei lor, noi să rămînem nepăsători faţă de aceia care vin a conti nua
opera începută de glorioşii lor strămoşi ?"
La sfîrşitul apelului se ara tă că ofrandele în bani se \' Or primi î n c on­
tinuare de Diamandi 1. Manole, luptă tor neînfricat pentru apărarea cauzei
româneşti ,26G care imediat după desfiinţarea comitetului a declarat că " pe ntru
2& Ibidem, nr. 44 din 9/21 iunie 11!77
2e I bidem, nr. 45 din 12/24 iunie 11!77
26 a. Dimandi Manole ( 11!33- 1899) era fiul nl'gustorului Ioan Manole, unul dintre anima­
torii şi sprijinitorii şcolilor şi instituţiilor româneşti rlin Braşov. După terminarea studiilor,
Diamandi Manole lşi Incepe cariera comercială la Bucureşti, fiind a sociat la o casă de schimb.
După revenirea la Braşov, In anul 1864 continuă să menţină legături comerciale cu negustorii
din Homânia. Este ales ml•mbru al Casinci române, preşedinte al gre mi ului de comerţ româ­
nesc 1\>vanlin şi apoi al Camerei de comerţ şi industrie din Braşov. Urmind exemplul t a tălui
său, l"ontribuie la dl·zvollarea lm·ăţămlntului mediu românesc din Braşov, fiind şi preşedinte al
Comite tului pentru ajutorarea devilor săraci de la şcolile cen trale române din localitate. Dato­
rită dl'votaml·ntului său faţă de şcolile româneşti, se spunea despre t'l că .muritor nu a fost
să o iubească atit de mult ca dinsul". Pe plan polilic, Diamandi Manoh· se distinge ca un lup tă­
tor hotărlt pentru apărarea dn·pturilor naţionale ale românilor din monarhia austro-ungară.
La confl'rinţa na ţionulă a românilor din Transilvania, ţinută la Sibiu Intre 12 şi 14 mai 1881.
este ales in comisia pentru elaborarea propunerilor ce trebuiau să fie prezentate adunării gene­
rale şi In comitetul cen t ral al Partidului Naţional Român. Arc un rol hotărltor la Infiintarea
.ziarului .Tribuna", fiind preşedinte al comitetului de direcţie instituit pentru editarea acestui
ziar. !\lai tirziu, In anul 1896 contribuie la apariţia altui ziar românesc "Tribuna poporului"
din Arad . l'cnlru activitatea sa pusă In slujba emancipării poporului român, In tre anii HIX t ­
-- 189 7 <'stc pus sub urmărin• poliţienească, fiind considerat .pl'fsoană periculoasă" pentru
J\lonarhia auslro-ungară.
S-a stim; din viaţă In ziua de 7 11c tombrie 11l9!J In locuinţa sa din Braşov, Str. Poarta Schl•i
nr. l H . Exprim.lndu-şi durerea pl·ntru această pierdere, Vasile Goldiş scria : .o c i tă iubire de neam
s-a stins cu suflan•a din urmă a acestui bărbat . . cită milă şi Indurare s-a dus". Cf. V a s i l e
N c l c a , Un negustor Dimandi J!fanole, In .Dc la Petru Muior Ia Octavian Goga", Bucureşli,

www.cimec.ro
CONTRIBUŢIA BRAŞOVULUI LA SPRIJINIREA RAZBOIULUI DE INDEPENDENŢA 79

ca scopul u man să nu sufere, mă declar gata ca persoană privaUt să-mi ţin

sfînta datorie de a primi şi de aici înainte ofrande mărinimoase pentru sco­
pul n umit" . Cu colectarea ofrandelor în scame şi bandaje se va ocupa H a reti
Stănescu, a utoarea unui alt document intitulat " Apel către române" prin
care cheam ă femeile române " din orice parte a locului" pen tru a veni în aju­
torul " acelora care s-au dus să-şi verse sîngele pentru înălţarea naţiunii n oas­
tre româneşti"27.
Măsurile represive luate de guvernul maghiar s- au dovedit cu totul
ineficace . Foştii conducători ai comitetului s-au transformat în persoane
particulare şi au continuat acţi unea de strîngere a ofrandelor. 28 •
Documentele aflate la Arhivele Statului Braşov create de fostele i nsti­
t u ţii administrative ale timpului, precum şi consemnările zilnice în presa
vremii , vin să confirme faptul că întreaga populaţie românească din judeţul
Braşov, ca şi din celelalte p ărţi ale T ransilvaniei, a înfruntat cu cura j , în
deplină u nitate , adversitatea cercurilor guvernante turcofile. Impresio­
nantele cantităţi de materiale şi sumele m ari de bani sînt mărturii ale amploa­
rei acţiunilor de solidaritate cu cei care luptau pentru apărarea independcn­
ţrie R o mâniei .
Pentru o m ai bună desfăşurare a a ctivităţii de colectarra ofrandelor,
oraşul Braşov a fost împărţit in mai m ulte sectoare de care rftspundeau
foştii membri ai comitetului dizolvat, precum şi alţi patrioţi,29 iar în locali­
tăţile judeţului in fruntea acţiunilor se aflau primari, notari , învăţători,
preoţi, p recum şi soţiile acestora. Potrivit ordinului de dizolvare a "Comi­
tetului românilor din Braşov pentru ajutorarea soldaţilor răniţi din R omâ­
nia" copii după listele originale cu donatorii, însoţite de recipise de expedi<'n'
la Crucea R oşie din Bucureşti a contribuţiilor băneşti trebuiau prezen ta te
autorităţilor locale, apoi erau înaintate Ministerului de interne de la Buda­
pesta de către prefectul comitatului Braşov.
î ncercăm să consemnăm, pe baza informaţiilor cuprinse în documentele
aflate la Arhivele Statului Braşov şi în p resa locală donaţiile locuitorilor
din satele şi oraşele judeţului Braşov. Trebuie să menţionă m de la incepu t
că, avînd în vedere condiţiile specifice î n care s-au desfăşurat acţiunile pentru
sprijinirea războiului popular al independenţei de cfttre românii ardeleni,
este greu să se stabilească adevărata valoare a acestor donaţii, precum şi
numărul total al persoanelor care le-au făcut. Presa românească din Transil­
vania , fie că n-a p utut cuprinde în paginile sale toate contribuţiile anunţa te,
fie că redacţiile publica t iilor respecli,·e nu erau informate despre unele a j u­
toare. Nici informaţiile cuprinse în documentele create de fostele insti tu ţii
adminis trative ale timpului unde trebuiau p rezentate , aşa cum s-a mai a ră-

1944, p. 1 33 - 14 1 ; Ion B o z ct o c, Statul poli/isi, Braşov, 1944, p. 1 0 1 - 1 02 : Cllrlurari hra­

şoueni, Ghid biobibliogrnfic, Braşov, 1972, p. 1 33 - 134
27 "Gazcla Transilvaniei" nr. 48 din 23 iunic/5 iulie 1877
2 8 V 1 a d i m i r D i c u 1 e s c u, Hă:boiul pentru rurerirca indcpcnden (ci Jlomân i c i
prilej d e man ifestare a unităţii de conşliin(ă n aţională l a romdnii d i n TransilrJtmia ş i JJanal,
In Studii şi articole de istoric, X I I, Bucureşti, 1968, p. 21>
2u Muzeul primei şcoli româncşli din Schri - BraşoY, dosar 1 877, listele 4 şi 9 ; V a s i 1 e

O 1 t e a n u, Conlrlbu (il b raşoven e la războiul de independen (b, In "Astra� nr. I l, 103, 1\!76,
p.5

www.cimec.ro
80 ŞTEFAN SUCIU

tat, listele cu contribuabilii şi cu indicarea sumelor donate, nu sint complete.

Multe ofrande în bani erau trimise direct la Bucureşti, fără a mai fi î nregis­
trate la autorităţile locale, după cum nu s-au luat in evidenţa acestora
imensele cantităţi de materiale destinate ajutorării soldaţilor răniţi.
Despre donaţiile b ăneşti ale românilor din oraşul şi celelalte localităţi
ale fostului comitat Braşov făcute după dizolvarea comitetului de a jutorare,
in registrele primăriei Braşov 30 există 14 referiri. La rubrica ., obiectul" sint
indicate persoanele care p rezintă listele, localitatea şi sumele trimise la Socie­
tatea de Cruce Roşie din R o mânia. l n 1 3 cazuri figurează numele aceluiaşi
luptător patriot care a fost Diamandi 1. Manole. Prima menţiune o găsim
la 1 7/29 iunie 1 877 : Diamandi 1. Manole prezintă două liste despre contri­
buţiile benevole strînse pentru soldaţii români răniţi, reprezentind 226 florini,
15 cr. şi 1 103 franci aur 31• Două zile mai tirziu, .. Gazeta Transilvaniei"
publică scrisoarea lui Diamandi 1. Manole prin care, referindu-se la a ce­
leaşi donaţii anunţă că : ., in urma dizolvării comitetului a mai primit de la
românii braşoveni ofrande pentru ajutorarea soldaţilor români, in valoare
de 1 538 franci"32• Pînă la sfîrşitul lunii următoare se mai înregistrează alte
7 valoroase colecte, insumind 781 franci aur şi 637,90 florini 33. '
L a 3 1 august/1 2 septembrie 1 877 Ioan Lengheru, preşedintele Reuniunii
române de gimnastică şi cîntări din B raşov, comunică primăriei din B raşov
că a expediat pe adresa lui Dimitrie Ghica din Bucureşti suma de 240 florini 3',
sumă ce reprezintă încasările de la spectacolul muzical organizat in ziua de
4/1 6 iunie cu scopul ajutorării ostaşilor români de pe front 35 • I n raportul
de activitate pe anul 1 877 al comitetului reuniunii se arăta că spectacolul
spre lauda dirigintelui şi a membrilor activi a ieşit spre mulţumirea deplină
a participanţilor" , iar .. prin jertfele binevoitoare ale membrilor reuniunii
şi ale altor oameni de inimă s-a p utut obţine in favoarea celor răniţi suma de
240 florini" 36• I n program, printre altele, au figurat : ., Balcanul şi Carpatul" ,
.. Vivandiera" şi " Bălcescu murind" de Vasile Alecsandri, "Două inimi n u-mi
dau p ace" de George Dima, etc.," care au stors publicului aplauzele cele mai
entuziaste" 37•
I n semn de recunoştinţă pentru a jutoarele trimise de românii ardeleni,
Societatea de Cruce Roşie din R o mânia a scris pe una din ambulanţele sale
"Doa mnele din Transilvania" . Despre atmosfera de entuziasm ce a cuprins
populaţia capitalei la plecarea pe front a primelor ambulanţe " Gazeta Tran­
silvaniei" scria : " Inimile românilor băteau de bucurie văzînd că in faţa nenu­
măratelor obstacole ce intimpin ă ai noştri, ei totuşi n-au incetat de a alerga
10 A
rhivele Statului Braşov, fond Primăria
. Braşov, acte prezidiale registre IV. M. 26
- 1877 şi nr. IV. M. 27 - 1878
3 1 Ibidem, registre nr. IV. M 26 - 1877
11 " G
azeta Transilvaniei" nr. 47 din 19 iunie/1 iulie 1877
33 Arhivele Statului Braşov, fond Primăria Braşov, acte prezidiale, registre nr. IV. :'oi
26 - 1877
a. Ibidem
1 11 Arhivele Statului Braşov, fond Reuniunea română de gimnastică şi clntări din Braşov,
dosar 80, anexa 4
•• Ibidem, anexa 15
17 Ibidem, registru 6, anexa 13 ; T e o d o r V l r g o 1 i c 1, Ecourile literare ale cuceririi
independenţei naţionale, Editura Eminescu, Bucureşti, 1976, p. 156

www.cimec.ro
Diamandi Manole (1833-1899), preşedintele "Comite­ N. Th. Ciurcu, casierul comitetului braşovean.
tului românilor din Braşov, pentru ajutorarea soldaţi­
lor români răniţi".
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 .A.•t6.Z1 1n --.la. b.6�lul'UJ. ·,..:N"-x-. l.'"

P r o d u e t l u u·e n• u s .l e a l l\
In f.wurul
"' anrru.oR 081'.llll aolll-.r m11 aoxuu.

P J: O g" ::r a. u:a. ...

· J. Vhudl•r .. w --� do .r. l1"h """"""·
J. l' l'i•• t i de p r i JUiU.t'l:
. • a) �� a. ]!lllmrs; lt 1;) VioriR. <) Sti- .,n....
r'lt\, ţ<�t ...-.!<col .Jo 1'. K..,.l,.IN•· Ilartl>"ld).
&. � h • p u st i • f••o, dott ptJJlna 2 JiO(IWJt ik Jt Cara�.
4. IJ:'·t�U'·•· •u $ & • 4 l t t, tor "IJil""t�\ · de J. ll.,.

�. �:o•l ti Cup•lol, P"""l• •l> V. !�.

(llo<!u"'ÎÎ... )
6. o�.�. t'a i a t . . . . . ... . pa�f. \t<Jrt .-w ţii('

..,,.t<col <k G. Uiooa. . . r: .S..

7. lht \ P"'"' Luu ti b u dia P� "J.ktb•
c. :UOO tMUi. '"�7�·
a O r • • u a a u h ţ i J U . I Xf tţr.l\Jh u 1
•

• ptmtn ettr tu�tm\ ea )l(t\Q dt

bil4 diu. .tratu.ţ ��

... *· w. 0"''·
9. J h t l c:lAUttl r o. m & .a &t &i :
,
l) Bat�· UIUtiUJ de 1"• .Mtlllt\\l, ,
b) UoA- ���<l'>'ri.a•1»i 4f' Jţ'. \�it>"'• ·
�l.
�lihU wr imM4'tlf ""ulţi-.t,ţ �· L. }tnnk.

CÎaritul ;."ţe �l.n dit�;ul l)()tnţlphrl 1. Hedwil. t�tr: i•,..,i)l-.tt·

�uit •'1 llfl'ri _pi>k\ru ��tt>pul J'r•.Jd\K;U!W'i .� r a •

Locuinţa lui Diamandi I. Manole, unde

.. lnc�putnt ta W oare ""�uu.
a funcţionat Comitetul românilor din
Braşov (astăzi str. Poarta Scheilor
nr. 18).

Dr. Josef Wilhelm Fabrici us (1830-

Dr. Iohan Altstădter (1830-1880) din
Braşov, care, în timpul războiului de
independenţă a fost medic şef al ambu-
lanţelor "Crucii Roşii" din Bucureşti.
1888) din Braşov, căruia guvernul ro­
mân u încredin ţează, în perioada răz­
boiulu i de Indepe ndenţă , direcţia spi-
talelor militare.

www.cimec.ro
www.cimec.ro
 n TUISILVANIEI

i 4, j
iltl ·ce o
Subscris' a,
are fiacare
invitat!!. de
autletu romanu,
u nti a ni 'a obl e gati ontli ,
de a sari i ntru
de ! sj utoriu frati loru de unu iatige, cari 11e afla in
lre ' !!oferintie, s i cu ata tu mai vertosu i n tru ajutori ulu
ro, l; eroiloru romani, cari ungara. ori-ai-unde in l u pta
lUI , 1 pent r u apararea. ex:isten\iei national e romane, offt�ru
cu pe sam'a braviloru ostasi rani\i din Romani'a
.tra ;30
Ohilogra.me de scame si banda.gl', inv it.andu pe ·
'e- o :t6te eororile romane la a seme ne olferiri, eu cari
Sevastia Mureşianu (1824----18 7 9), soţia oau ·de tori mu consangen iloru nostri ostasi raniti in
lui Iacob Mureşianu. ua- oat.alill. - .Brasiovu, 7/ 1 9 Maiu 1 87 7.
e l · 1. Sev�stiana 1. Muresianu m. p .
www.cimec.ro
www.cimec.ro
 - (� ( c tu n il � tj t i c t i 11 � r o n ft a b t.) ,8u �qrm
bet <!illllll�tn e 1)011 �{el!ltt.1 llHn:teu 't i en fta g �oenbG ureubett• \
f<f1iiffe unb mntdcn bon ten �i)qeu llltt· Sf ro nfta b t {o�ge&ran n t .
�u<fl n>.n, n>ie t>ie ".®a3. i:riwtlf." e r ;a {?rt, bie. gan3c oberc
58otftÎlbt auf ben .!B ei n c n unb in feierUd]em 3ubd ou eer
.�affeucrfofge ber r .o man i f�en >Btiiber jenfdt� bcr Sfarpatl)en ;·
ef rourbe bafetbft aucf1 iC!uminitt. IDlit �ofutiten unb li bc•
gcijtertem stoaftitcn feiede dne S}tope ·in&a�( bet romalf cf)en ; fr
3nteC!igcn J ba� frcnbige �re i gnifi in bem fogenannten ".\)aupt; 1
�
q uartier l)on ®til)i�··, n>d�c8 l)Ot tuqem, b�ntid} bem !lon
ben �acf)fen im 3a�re 1871 gegt il n be tc n "f)nu�tquartier uon
·

&faiUcG'', gcgril� btt m_�rbc. . .

j

Spital de campanie, 1877.

www.cimec.ro
www.cimec.ro
CONTR[B UŢIA BRAŞOVULUI LA SPRI.TINIREA RAZBOIULUI DE INDEPENDENŢA 81

cn obolul lor, de a se alipi cu inima şi sufletul lor lîngă surorile lor , lîngă
fra ţii lor din România i n dependentă spre a alina durerile ostaşilor români
răniţi" 38• La primirea a cestei veşti, D i mandi 1. Ma n ole îi scria u rmătoarele
l u i Dimitrie Ghica : ., Această distinsă onoare ce aţi făcut-o mamelor, soţiilor
şi fiirrlor n oastre e sublimă, e încu rajatoare, ea va rămîne cu pietate adînc
înrădăcinaUt în inimile românilor din Transilvania" 39•
Spiritul de profundă solidari tate cu c a re românii braşoveni au răspu ns
apel uri lo r de a se alătura efortului u riaş al în tregii naţiuni române de spri­
j i ni rc a războiului pentru independenţă s-a manifestat cu aceeaşi d ăruire
şi în l u nile u rmătoare. La reî ntoarcerea sa de la Bucureşti u n de a stat m ai
bine de patru luni, Diamandi I . Manole centralizează donaţiile băneşti
sosi te între timp pe adresa sa şi le a n u n ţă global la primărie. Din cei 526,23
florini, 1 1 ·1 franci aur şi 1 2 duca �i 40 90 ,42 florini şi 43 franci reprezentau
contribuţii din Braşov, T i miş , Sînpe tru şi R upea 41• Şi î n anul 1 878 conti­
nu[t s[t fie înregistrate la autori tăţile locale noi ofrande in bani pentru sol­
d a ţ ii români răniţi. De la 2 februarie şi pînă la 8 mai 1 878
. cîn d se consem­
-

nează in registrele primăriei ultima colectă se mai expediază la Bucureşti

-

con tribuţii băneşti de 721 florini 42

La apelul Mariei Rosetti adresat negustorilor din Transilvania 43, Dia­
mandi Manole trimite 500 franci aur, însoţiţi de o emoţionantă scrisoare,
din care reproducem următoarele :
., Femeile române din întreaga R omânie, părăsind u-şi căminul şi familiile
lor şi alergind să aline durerile bravilor soldaţi răniţi in lupta pentru i ndepen­
denţa patriei şi pentru onoarea şi reinălţarea numelui românesc au dat ase­
menea lumii dovada că românii au mame, fiice şi surori cu inimi nobile şi
sim ţă minte patriotice" 44•
Cu aceeaşi insufleţire s-a u angajat in colectarea ofrandelor şi Anasta­
sia Popescu şi Zinca Roman din Făgăraş. Printre documentele create de fosta
prefectură a judeţului Făgăraş există şi şapte chitanţe despre contri buţiile
băneşti ale locuitorilor din localităţile fostului judeţ Făgăraş. La 8 august
1 877 46 Comitetul central al Societăţii de Cruce Roşie din România confirmă
primirea sumei de 558 lei " cu care fraţii noştri vin in ajutorul soldaţilor care
luptă pentru drepturile şi i ndependen ta României". Două luni mai tirziu,
la 1 2 septembrie, cu nr. 1 334 48 se confirmă primirea sumei de 1 08 lei şi 4 2
b a n i p recum şi a altor obiecte trimise de A nastasia Popescu şi Zinca R oman.
Î n ziua de 14 septembrie 47 se expediază la Bucureşti prin poşta locală
224 ,2 1 florini.

3 8 "Gazeta Transihanici" nr. 46 din 1 6 /21:1 iunie lll77

3 8 " Gazeta Transilvan iei" nr. 52 din 6/Hl iulie 187i
49 Arhivele Statului Braşov, fond Primăria Braşov, acte prczidiale, registru nr. IV.
1\1 26 -- 11:177
41 " Gazeta Transilvaniei" nr. 98 din 1 5 /27 decembrie 1877
42 Arhivele Statului Braşov, fond Primăria Braşov, acte prezidlale, registru nr. IV.
M 27 - 1871:1
43 " Gazeta Transilvaniei" nr. 46, <lin 16/28 iunie 1877
44 ibidem, nr. 96, din l:l /20 decembrie 1877
48 Arhivele Statului Braşov, fond Prefectura judeţului FăgAraş, 1878, dos. 49 anexa 1
48 Arhivele Statului Braşov, fond Prefectura j udeţului Făgăraş, Hl78, dos. 49, anexa 2
47 Arhivele Statului Braşov, fond Prefectura j udeţului Făgăraş, 1878, nr. 109, chitan-
ţele nr. 59 - 60

6 - CUMIDAVA
www.cimec.ro
 82 ŞTEFAN St?CI I '

Vrednicele militante pe tărîm social ş i naţional d i n Făgăraş, Anas lasia

Popescu şi Zinca Roman, lansează prin presă în 21 noiembrie 1 877 48 un
nou apel pentru ajutor " căci fraţii noştri sîngerează pentru cauza românis­
mului, prin urmare a noastră, a fiecărui român" . l n urma acestui apel, pîn[l
la sfîrşitul lunii noiembrie se prezinH1 subprefectului din Făgăraş patru
recipise privind trimiterea la Bucureşti a sumei de 321 florini 49: l n ultimele
două luni ale anului 1 877 se mai înregistrează drept colecte băneşti pen tru
ajutorarea soldaţilor români răniţi alţi 245 franci aur şi 1 32 florini 50 . Preo tul
Ioan Comşa din Zărneşti trimite direct la Bucureşti 1 28 ,80 lei 51 •
f n anul 1 878 docu mentele consemnează noi mărturii ale solidari lf1 ţ.ii
româneşti. L a 14 febru arie 1 878 52 Zinca Roman anunţă autorităţile despre
colectarea a 1 90 franci aur şi 276 florini, iar la 1 3 martie 53 este rîndul Anas­
tasiei Popescu sf1 justifice expedierea la Crucea Roşie d i n Bucureşti ajutoa­
re în valoare de 1 85 florini, N o larul comunei Vlădeni înaintează subpre­
fectului Daniel Gremoiu "lista despre ofrandele benevole colectate în comuni­
ta tea Vlădeni pentru soldaţii români răniţi în rezbel" 54, la care anexeazfi
o recipisă despre 31 florini şi 70 cr. trimişi " Gazetei T ransilvaniei" . To taliza­
rea donaţiilor băneşti , făcută pe baza izvoarelor sem n alate pînă acum, ne
arată că locuitorii din judeţul Braşov au contribuit pentru susţinerea răz­
boiului pentru independenţa României cu valoroasa sumă de 1 7 304 ,73 franci
aur.
Femeile române au depus o muncă neobosită pentru confecţionarea
şi colectarea materialelor necesare ostaşilor de pe front. Referindu-se la aceas tă
activitate, scriitoarea Maria Baiulescu scria : Mama mea . . . lucra cu toată
casa la .,scame" ce se desfăceau din pînză veche de Olanda ; de asemenea ,
făceau făşii. l n scopul acesta cutreiera toate casele româneşti să le îndemne
şi să le adu ne" 66 • Iar Catinca Birseanu , soţia profesorului şi publicistului
Andrei Bîrseanu, in a m i ntirile sale arăta : "Mătuşa mea , Sevastia Mureşianu ,
a trimis 30 kg de şarpie - pe atunci n u era vată - pentru răniţi. Lucram
toţi copiii de ne d ureau degetele, pînă ce s-a terminat acea cantitate colo­
sală. Trebuia să fie tot din olandă veche. Biata leliţa Sevastia a primit deco­
r aţia cind era în agonie" 56 .
Din Braşov s-au colectat 62,748 kg scame, 14 kg v ată , 1 76 bucăţi fe.şi,
352 bucăţi bandaje, 258 bucăţi comprese, 399 tri a ngule, 97 ,20 m pînză,
27 cămăşi şi alte materiale 57 , la care se mai adaugă cele 30 kg de scame şi

4 8 "Gazeta Transilvaniei� nr. 90 din 1 7 /29 noil'mbric 1877

49 Arhivele Statului Braşov, fond Prcfl·ctura judeţului Făgăraş, 1 878, nr. 10!1, l'hi lan-
ţele 180, 188, 189 şi 193
6o Ibidem, 1877, registru 215
til Ibidem, 1878 nr. 50

62 Ibidem, rţgistru nr. 232

i:J Ibidem

64 Arhivele Statului Braşov, fond Prcfedura j u d!'ţului Făgăraş, 1878, nr. 1 15 ; " Gazrla
Transilvaniei" nr. 25 din 30 m artie/ 1 1 aprilie 1878
66 S e x t i 1 P u ş c a r i u, Răsunetul războiului pentru independenţă in Ardeal, In
Războiul ncatlmăril 1 877 - 1878, Bucureşti, 1927, p .204
6& Ib idem, p. 204 - 205
67 "Gazeta Transilvaniei" nr. 47 din 9 iunie/1 iulie, nr. 51 din 23 iunief5 iulie, nr. 57 din
24 iulic/5 august şi nr. 69 din 4 / 1 6 s!'ptembrie 1 877

www.cimec.ro
CONTRIBUŢIA BRAŞOVULUI LA SPRIJINIREA RAZBOIULUI DE INDEPENDENŢA 8J

bandaje oferite de Sevsatia Mureşianu 68• Femeile din Făgăraş donează

30,310 kg scame, 80 triangule, 94 comprese, 50 feşi 69, cele din R upea 37 ,45 m
pînză nouă, 1 ,90 kg sca me, 1 5 feşi, 1 G triangule, 83 comprese , 6 cămăşi 60 •
Din Voivodenii Mari se adună 22 kg scame , 69 comprese şi 1 0 feşi 61 , din
Poiana Mărului 83 co \ i de pînză 62, iar din Şercăiţa 61 coţi de pînză 63 • Centra­
lizate acl'ste ofrande se ridică la 146,148 kg scame, 1 4 kg vată, 251 feşi,
352 bandaj«.' , 504 comprese , 4 % triangule, 278,65 m pînză şi m ulte alte
articole de î mbrăcăminte. Fraţii S tănescu, Diamandi 1. Manole şi alţii pe
lîngă importantele donaţii băneşti , au mai oferit pentru soldaţii răniţi 2 5 1 4
bucăţi scîndurele 64 .
I n privinţa nominalizării persoanelor din Braşov care, p rin ofrandele
men ţ.ionatc , au dat dovadă şi în această împrejurare de a dînci sentimente
de solida rilate na ţională, se păstrează 1 2 liste originale cu ., colectele pentru
soldaţii răniţi din România de la românii din Braşov" 65 • Prima listă cuprinde
cele 78 de persoane care au făcut donaţii în şedinţa de constituire a comite­
tului de aju torare, iar a doua este doar u n extras din prima. Listele 3 - 1 2
sînt în tocmite după d izolvarea comite tului. Chiar dacă î n aceste liste n u se
indică şi valoarea contrib u ţiilor băneşti făcute, reţin l atenţia faptul că în
listele 1 şi 9 sin L men ţ.ionate 32 de ,. comite te" prin care se colectau ajutoa­
rele în bani, ceea ce deno tă că in ciuda desfiinţării comite telor româneşti
din Transilvania de către autorităţile de la Budapesta , acţiunile pentru
sus ţinerea războiului pop ular al independentei s-au desfăşu ra t în mod orga­
nizat, cu aceeaşi intensitate.
Pe listele de contribuabili, care însumeazf• un număr de 865 persoane,
unele făcînd mai multe donaţ.ii, figureazf• nu mele u nor cunoscuţi fruntaşi
ai vieţii economice şi culturale din Braşov ca : George Bariţi u , Aron Densu­
şeanu , Ioan Lapedat, Ioan şi Dia mandi Manole , Ion Meşotă, George Dima,
Iacob Teclu, Iosif Barac, Constantin Popasu, Ioan Petric fraţii Orghidan,
fraţii Stănescu, Bartolomeu Baiulescu , George Lacea, Nicolae T h . Ciurcu ,
Ioan Neagoe, Ştefan Iosif, Ioan Lengheru, Ioan B. Pop, Vasile Saftu , Ioan
Moroianu, Teodor Nicola u , Radu Ioan, Nicolae şi Sterie Stinghe. Dar marea
majoritate a donaţ.iil o r pentru alinarea suferinţelor răniţilor şi ajutorarea
familiilor rămase fără sprijin ., provin de la acea clasă a societăţii noas tre
care este avizată a-şi hrăni familia cu două braţe ", după c u m sublinia ziarul
., Telegraful român" la 23 iunie 1 877 66• l n fruntea celor 83 femei române din
Braş,ov găsim pe Sevastia Mureşia nu, Hare ti Stănescu , Maria Bariţi u , Maria
Diamandi Manole , Maria N.Ciurcu, Elena Baiuleseu , Zoe şi Maria Dima 67.
oe Ib idem, nr. din ll /20 mai H!77
69 Ibidem, nr. 59 d i n :ll i u l i u f 1 2 au gust 1877
eo I b idem, nr. 69 din 4 / 1 6 s!'plem brit• 1877

6 1 I b idem, n r . 91 d i n 20 noiembrie/2 drcembric 1877

62 I bidem, n r . 93 d i n 27 noiembrie J9 drl·embrit· 1 H 7 7
6 3 I bidem, n r . 7 2 din 1 5 /2 7 srplembric H ! 7 7
84 Ibidem, n r . 5 1 d i n 3 / 1 5 i u l i e 1 87 7
e& :'\luzeul priml'i ş c o l i româneşti d i n Schr i - Braşov, dosar 1 8 7 7
66 N . A d ă n i 1 o a i e, Cucerirea independw (ei de .<lat a României, 1 8 7 7 - 1 8 78, E d i ­
tura pol i t ică, Bucurl'şti, 1973, p.59 - 60
67 . Gazeta Tr:msil\·anici" nr. 47 din 19 iuni r / 1 i u lit• 1877

www.cimec.ro
64 ŞTEFAN SUCHJ

In Făgăraş, A nastasia Popescu şi Zinca Homan, alături de Maria E treş,

Ioan Roman, Alexandru Micu , Maria şi George Aiser, J . D urlea se află p rin­
tre cei foarte mulţi patrioţ.i care au făcut importante ofrande în bani şi
ma leriale 68 .
Animaţi de nobile sentimente pa lriolice , locui torii satelor judeţului
Braşov s-au încadrat de Ia început mişcării de soli darita te cu România. Cu
toată sărăcia în care erau nevoiţi să trăiascf1 , un n umăr de 1 1 58 săteni din
următoarele localităţi a u contribuit cu sume de bani, î mbrăcăminte şi cereale
la susţinerea armatei neatîrnării : Vad - 30 , Veneţia de jos - 1 3 , B reaza
- 1 1 , 89 Galaţi - 62, Şinca veche - 35, Şercăiţa - 4 1 , Drăguş 1 8, Beclean -

- 4 70 , Lisa - 94 , Voivodenii Mari - 20 7 1 , Grid - 9, Toderiţa 1 9, Şinca �

nouă - 94 , Poiana M ărului - 44 7 2 , R upea - 72 73, Sînpetru - 28 74, Vaida

Hecea - 44 75, Stupini - 70 78 , Dîrste-BraşoY 52 77, Turcheş- Săcele - 1 778 ,
-

Ohaba - 1 62 79, Ghimbav - 61 80 , Vlădeni - 58 8 1 , Simon-Bran - 93 82 • Au

mai făcut ofran de locuitorii din Caţa, Zărneşti, Rîşnov, TRrlungeni, Rîuşor,
Bran, Ticuş, Cuciulata, Dăişoara, Sîmbăta de Jos, Tohanul Vechi.
Valoroasele ofrande şi numărul mare de locuitori care le-au făcut d ove­
desc încă o d ată că războiul pentru cucerirea independenţei depline a Româ­
niei a avut un caracter de masă, devenind o preocupare a întregii societăţi
româneşti.
Ajutoarele menţionate n-au constituit singurul mijloc prin care românii
din A ustro-Ungaria au sprijinit războiul de independenţă. Mulţi tineri din
Transilvania, u nii aflaţi deja în România, alţii care au trecut ulterior, fie
cu paşapoarte, fie în mod clandestin, s-au inrolat ca voluntari în armata română
pentru a p articipa direct Ia obţinerea victoriilor pe cîmpul de luptă.
Din j u deţul B raşov sînt cunoscute numele tinerilor făgărăşeni care a u
luptat p e frontul independenţei : Vicenţiu G rama, Nicolae Grancea, Gheorghe
Borzea, Ioan Dejean, Ioan Popovici, Corneliu Aiser, Alexandru Blaiu şi
6 8 Ibidem, nr. 59 din iulief12 august 1877
68 Ibidem, nr. 60 din 4 / 1 6 august 1877
70 Ibidem, nr. 72 din 15/27 septembrie 1877
71 Ibidem, nr. 9 1 din 20 noicmbricf2 decembrie 1877
72 Ibidem, nr. 92 din 24 noil'mbrie/6 decembr ie şi nr 93 din 27 noiembric/9 decembrie
1877
73 Ibidem, nr. 69 din 4/16 septembrie 1877 şi nr. 9 din 2/14 februarie 1878
7• " Gazeta Transilvaniei" ur. 13 din 1 6/28 februarie 1871!
71i Ibidem, nr. 15 din 23 fcbruarief7 martie şi nr. 18 din 5 /17 marite 1878
78 Ibidem, nr. 1 6 din 26 februarie/10 martie 1878
77 Ibidem, nr. 17 din 2 / 1 4 martie 1878
7& Ibidem,nr. 20 din 12/24 martie 1878
78 Ibidem, nr.20
din 1 2 /24 martie, nr. 21 din 1 6 /28 martie şi nr. 22 din 19/31 martie 1878
&o ldem, nr. 22 din 1 9 /31 martie 1878
81 Arhivele Statului Braşov, fond Prefectura j udeţului Făgăraş, 1878, dos. 115 ; " Gazeta

Transilvaniei" nr. 25 din 30 martie/ 1 1 aprilie 1878

8a " Gazeta Transilvaniei" nr. 36 din 4 / 1 6 mai 1878 ; I n afara localităţilor indicate,
Diamandi Manole şi Hareti Stănescu au primit ofrande din aproape toate părţile Transilvaniei,
precum şi unele din localităţi din Ungaria. cf. Paul Abrudan, op. cit. p. 46

www.cimec.ro
CONTRIBUŢIA BRAŞOVULUI LA SPRIJINIREA RAZBOIULUI DE INDEPENDENŢA 85

Damaschin Popa Radu 83• T oţi aceştia au fost p uşi sub urmă rire de către
procuratura din Braşov 84 , iar Damaschin Popa R a d u şi Ioan Popovici, func­
ţionari judeţeni, prin hotărîrea comisiei administrative a judeţului Făgăraş
sînt pedepsiţi cu piţrderea serviciului şi restituirea salariilor pe luna iunie 86 •
Tinerilor voluntari făgărăşeni li se mai adaugă sublocotenentul Stanciu
din Viştea, rănit în luptele de la Plevna 86 şi Berceanu din Zărneşti 87• L a
1 0 octombrie 1 877 Teofil Frîncu d i n B ucureşti informa redacţia " Gazetei
Transilvaniei" că într- u n timp foarte scurt i-a u dispărut cinci scrisori , dintre
care patru erau adresate "G azetei" , iar a cincea " unei familii persecutată
de soartă, al cărei fecior se află ca sergent-major într- u n regiment de linie"88•
Dar numărul tinerilor transilvăneni care au îmbrăţişat cauza fraţilor lor
din România trebuia să fi fost mult mai mare din moment ce aceste acţiuni
au produs îngrijorarea autorităţilor de la Viena şi B u dapesta , nevoite să
recurgă la demersuri diplomatice pe lîngă guvernul român pentru extrădarea
voluntarilor români din Transih"ania . Refuzînd extrădarea , Mihail Kogăl­
nicean u , ministrul de externe , în scrisoarea adresată lui Bălăceanu, agen tul
diplomatic al României la Viena , arăta că ministrul Andrassy "va judeca
şi va înţelege că ceea ce n- a făcut în 1 860 cînd a fost vorba de maghiar:ii
persecutati, n-am să fac mai ales astăzi , cînd e vorba de R omâni" 89•
f n 1 1 iunie 1 877 90 , primul minis tru Tisza Kâlmân îi cere lui Zwiedinek,
consulul general ct-zaro-crăiesc la Bucureşti , să-I informeze despre ştirile
în legătură cu tinerii rt-eruţi din Făgăraş şi Sibiu care au fugit în România
pen tru a se înrola în armata română şi " care au fost primiţi la Ploieşti cu
demonstraţii şi manift>sUtri de buem ie entuziastă" . l n raportul său din 1 2
iunie 1 877 9 1 , Zwiedint'k, ara tă că " într-adevăr mulţ.i tineri români, in cea
mai mare parte s tudt'n ţi, venind din Transilvania prin Timişul de sus şi
trecînd pe dincolo vin aici , ca în Bucureşti să se înroleze în arma la română " .
Documentele vremii vorbesc p e larg despre exodul peste munţi al t ine­
rilor din T ransilvania , în special al celor supuşi la recrutare . l n raportul vice­
consulului cezaro-crăiesc din Ploieşti din 9 iulie 1 877 către agenţ.ii diplomatici
cezaro-crăieşti şi consulul general din Bucureşti 92 se menţiona că în armata
română se înrolează ca voluntari " mulţi tineri români transilvăneni . ca re
aici servesc în mod v oluntar şi în provincia natală sîn t obligaţi să-şi satisfacă
83 • C f . Scxtil l ' u ş car i u , op. cii . ; Documente privind isto ri a Homânici. Hăzboiul p1· n l ru
indcp�ndenţă, voi . I l 1, Bu c u rl' ş L i 1 !).� 3, p . 313, dot· . 6 1 [> ; Vasile Nl't!'a, Transilrm n ia .� i r<i:­
boiul de i n dependenţă, In 1\lagazin istoric, 1 967, nr. 1, p . 1 2 - 14 ; idem, L u pt a românilor tlin
Transihania . . , p . 408 ; Paul Abrudan, A specie ale sprij inului acorda/ de românii din Tra n s il­
rJania ră:boiul pentru cucerirea indcpcndcn {l'i de sia/ a României, In H t•Y is l a rk i s torii'. n r . 4,
aprilie HJ76, p . 5 8 7 - 5!JO
114 .,Gazeta T ransil v aniei" nr. 34 di n [> / 1 7 mai 1 1l 7 7
86 L i v i u M a i or, Contribu ţii documentare l a ecoul războiului d e i ndeperrderr (<i i n 'l 'ran-
si[rJania, I n S t u d i a Universitalis Babeş-Bolya i , srrics historia, fuscit' u lus, 1 , 1 !J73, p . l'i6, a nn : a x
8& P a u l Abrudan, op. ci/ . p. 58!J
"7 Ibidem, p . :i!JO ;
88 " G azeta TransilYanit• i " nr. 7X din 6 / H l octombrie 1 1l 77
80 D ocumente . . Războiul pentru independenţă, v o i . I I I, p. 70\J - 7 10, !loc. 1 320 ; ;\; . l o q�a
Core spondence diplonratique roumaine sous le roi Cllarles 1-er, P ar i s, 1923, p. 277 ·- 271-i . ·

9 0 Arhivele S ta t u l u i B u c u reş t i , microfilme A ustria,

roia 175, cadru 25!J
•1 Liviu M a ior, op. c i i . p .anexa V
83,
92 ArhiYI'k Statului Bucureşti, microfilm!' A u s t r i a , roia 1 75, cadrclt· 8 --- \1

www.cimec.ro
86 ŞTEFAN SUCIU
------- �------

serviciul militar" . f n m ulte cazuri soldaţ.i de origine română din armata austro­
ungară îşi lepădau haina militară şi treceau Carpaţii în România. La 1 5
iulie 1 877 93 , postul d e grăniceri din B reaza, jude\.ul Braşov, cerea .Ju decă­
toriei de ocol din Făgăraş să condamne pe cioba nul Du mitru Milia, la ca re
s-au găsit mai multe obiecte militare lăsa te acolo de un soldat " dezertor" .
Nesupunerile la incorporare luaseră proporţ ii îngrijorătoare , fap t ce
determină Ministerul de in terne de la B udapesta să ceară prefecţilor din
judeţele Braşov, Sibiu , Tîrnava Mare, M u reş- Turda, Făgăraş, Trei Scaune,
Ciuc şi Bistriţa să facă propuneri' a m ă n unţite " î n ce chip ar putea fi î mpie­
dicată sigur această dezertare masivă" 9 4 • Ca răspuns, prefectul comitatului
Braşov, la 5 iulie 1 877 95, raporta că din judeţele Braşov şi Făgăraş sint
peste 1 000 de dezertori, obligaţi la serviciul militar, care in cea mai m a re
parte se află probabil in ţara valahă şi care rar se reîntorc aici în timpul obli­
ga ţi unii la serviciul militar" . Pentru a se pune capăt trecerii peste rrontieră
a celor obligaţi la serviciul militar, prefectul, printre al tele , propu ne să fie
traşi la răspundere pări nţii, sau a mendaţi. Dacă nu-şi prezintă fi ul, sau dacă
nu indică locul unde se găseşte agenţiile cesaro regeşti din România să fie
obligate să ceară extrădarea celor obligaţ i la serviciul militar, să fi�7 restrînsă
eliberarea permiselor de trecere a frontierei şi s[l se elibereze nu mai locuitorilor
din i mediata apropiere a frontierei .
l ncă din 29 iunie 1 877 96 Ministerul de i n terne impune reslricţ.ii la eli­
berarea paşapoartelor pentru cei obliga lj la serviciul militar, rezervişti şi
honvezi . Acestora li se pot elibera paşapoarte numai de către ministerul
de i nterne, la recomandarea au torită ţilor locale. Iar prin ordinul din 25 i ulie
1 877 97 acelaşi minister cere ca pentru trecerea in România să se elibereze
paşapoarte , " cu cea mai mare severitate" şi cu respectarea oridnelor speciale
ce s-au dat anterior pentru sec torul de graniţă cu Homânia , întrucît, u nii
care trec această grani ţă fără paşapoarte se expun la mari neplăceri, inclusiv
la aceea de a fi excortaţi. Mai tîrziu, la 7 octombrie 1 877 98 tot Ministerul
de interne anunţă comitatele că dezertorii vor fi urmări ţi de d1trc Ministerul
de externe prin consulatele austro-u ngare din ţările respective. T otodată
se cere acestora să se adreseze ministerului a tunci cînd iau măsuri de găsire
a dezertorilor fugiţi peste hotare şi să nu se mai adreseze direct consulatelor.
N ici de data aceasta măsurile l u a te de autori tă ţi n-au putut î mpiedica
pc tinerii români să plece la fraţii lor de dincolo de mun�i. In ziua de 30 sep­
tembrie 1 877 99 subprefectul judeţului Severin trimite la organul similar
din Făgăraş lista celor 1 1 6 persoane care în anul 1 877 nu s-au prezentat la
incorporare. Prefectura din Cluj, la 24 noiembrie 1 877 100 • făcea acelaşi l u cru,
indicînd n u mele celor 5 1 de tineri sustraşi de la satisfacerea serviciului m ili­
tar. La fel, din oraşul Făgăraş şi comuna Beclean in ultimele luni ale a nului

9 3 Arhinle S tatului Braşov, font Tribunalul Braşov, llli i , dos . 59

94 Liviu 1\laior, op. cit . p. 84, anexa V I I
os Ibidem, p . 84 - 85, anexa V I I I
9 6 Arhivele S tatului Braşov, fond Primăria Braşov, acte prezidiale, 1877, n r . 315
97 Ioan Plcşa, Octavian Rotaru, Războ iul de independenţă al României de la 1 8 7 7 - 1 8 7S
re(/eclal în documentele păstrate de Arhivele Statului Alba, ms. p. 19
9 8 Ib idem
99 Arhivck Statului Braşov, fond Prefectura j n dcţului Făgăraş, 1877, nr. 5010
1 oo Ibidem, n r . 5504

www.cimec.ro
CONTRIBUŢIA BRAŞOVULUI LA SPRIJINIREA R AZBOIULUI DE INDEPENDENŢA 87

1 877 un număr de 176 tineri nu s-au supus ordinului de recrutare 10 1 , iar

din comunele Veneţia şi Şercaia altelf' 1 38 de persoane 1 02 •
De teama de a nu fi persecuta ti membrii familiilor celor plecaţi ca volun­
tari şi dr a păstra rrlaţiile de bunft vecinătatf' cu Austro-Ungaria, p resa
româ nească a nemii a păstrat totală discre ţie în privinţa acestora. Totuşi,
la Arhivele Sta tului Braşov, se păstrează u nele din dosarele penale ale tine­
rilo r care în timpul războiului de independenţ.ă s-au sustras serviciului mili­
tar. Unii au fost puşi sub urmărire penală în timpul cît au fost plecaţi, iar
alţii au fost deferiţi justi ţ.iei după reîntoarcerea lor din România.
Astfel , în anul 1 877 primăria oraşului Braşov cere poliţiei din localitate
să cercetl'ze urgent unde se află Lînărul Gămulea Vasile, salahor, care nu
s-a prezen tat la incorporare. Abia în anul 1 878 103 , căpitănia oraşului rapor­
teaz[t că cel urmărit se află la Ploieşti. La 16 mai 1 878 104 Judecătoria de
ocol din Zărneşti e mite mandat de arestare pen tru George Niţu, născut în
Simon- B ran, df' 22 de ani, şi pentru Nicolae Cîmpeanu din comuna Vlădeni
în da le de 23 de ani, ambii acuzaţi de refuzul serviciului militar obligatoriu
şi care se aflau probabil in România. Pentru aceeaşi faptrt este urmărit şi
Radu Măciucă 105 .
I n a nul 1 878 peste 1 50 de tineri au fost acţionaţi în judecată pentru
sustragerea de la incorporare. A mintim aici pe cei care s-au aflat, sau care
au pleca t în România în anul cuceririi independenţei : Mamina Nistor din
Dumbră v i ţa 106 , Bucur Stinghe din Şirnea 10 7 , Gheorghe Pavel din Cuciu­
lata 108 , Ioan Silea din Ucea 109 , Zaharia D u mitru 1 10 , Gheorghe Crăciun 111 ,
Radu Mu nteanu 112 , Gheorghe Şecan n a , Ioan Saşu ll4 , Radu Olteanu 116 ,
Tomoşoiu Nicolae şi Ioan M unteanu 118 , toţi din Să cele, George Rinea din
Făgăraş l l ? , D umitru N egulici din Stupi ni n s , Alexe Orz a din Şinca 1 111 ,
Iacob Rinea din Herseni 120 , Nicolae Urzică şi Gheorghe Munteanu din Bra­
şov 1 21 , C u excepţia lui Mamina Nistor, care a fost achitat, toţi cei m enţio­
naţ.i au fost condamnaţi la închisoare.
f n rîndul voluntarilor transilvăneni care s-au aflat in slujba armatei
române se numără şi medicul G heorghe D iamandi. Născut la Braşov in anul
1 o1 Ibidem, 1 8 78, nr. 2252
1 02 Ibidem, nr. 2404
1 03 Ibidem, 1 878, dos . l :lll
1 0 4 Ib idem, dos. 237
1 06 Ib idem, dos. 1 3!l
1 08 Ibidem, 1878, dos. 25
1 07 Ibidem, dos. 2!1
1 08 3!1
1 09
Ibidem, dos.

1 1o
Ibidem, d o s . 68
Ibidem, dos . 77
111 Ibidem, dos. !JO
1 1 2 I bşdem, dos. !lH
113 Illidcm, dos. \19
1 14 Ibidem, dos. 100
1 1 5 Ib idem, dos. 1 02
118 Ibidem, ctos. 10 3
1 17 Ibidem, dos. 1 35
1 1 s I bidem, dos. 1 58
1 1 9 Ibidem, dos. 2 1 5
1zo Ibidem, do s 337.
121 Ibidem, I H 78, dos . 272, :189

www.cimec.ro
88 ŞTEFAN S l J CI U

1 847, urmează studiile la Viena unde îşi ia licenţa în medicină. Odată cu izbuc­
nirea ostilităţilor militare intră în serviciul sani tar al armatei, remarcînd u-se
în timpul luptelor de la Plevna. După terminarea războilului, lucrează ca mt•dic
la Giurgiu , Viena şi B răila 1 2 2 •
De n umele făgărăşenilor Nicolae Garcea se leagă numeroase fap le de
vitejie săvîrşite pe cîmpul de luptă. Ca student al facultăţii de medicinii
din B ucureşti, pleacă voluntar cu ambulanţa Crucii R oşii române în Serbia.
I n timpul războiului pentru independenţă este repartiza t ca subchirurg la
vestitul batalion II vînători, pe care-I însoţeşte pînă în tranşele redutei
Griviţa. Aici este rănit la mină şi abdomen, dar a rămas neclintit, după c u m
relata corespondentul ziarului ,. Die Presse" , p e linia întîi cît a m a i putut
fi d� folos. S-a stins din Yiaţă la B u c u reşti, in vîrstă de numai 40 de ani, fiind
în ultimii ani medic militar activ 1 2 3 •
Un alt medic braşovean care a lucra l în spitalele din R omânia în timpul
evenimentelor din anii 1 877 - 1 878 a fost Constantin Gh. Nica. A s tudiat
medicina la Viena, devenind medic pediatru. Aflat pentru scurt timp în
R usia, doctorul Constantin Nica a fonda l şi condus un spital dl' lîngă Odesa .
Apoi s-a stabilit la Bucureşti , unde s-a remarcat ca un bun specialist 1 24 •
Dînd dovadă de profundă solidaritate umană, mai m ulţi medici saşi
din Ţara Bîrsei au trec u t în România unde au desfăşurat o valoroasf1 a cti­
vitate pen tru vindecarea celor răn i ţi pe fron t. Este vorba de Johann Alt­
stădter, n umit medic şef al spi talelor de ambulanţă din Bucurt>şti, E duard
Kopony , Karl Beldi şi J osef Wilhelm Fabricius 125•
I n anul cuceririi independenţei doi braşoveni au ocupat funcţii de răs­
p u n dere în administraţia din D obrogea. Din raportul cezaro regesc din Sulina
către ambasadorul la Constantinopol, contele Zichy , din 23 august 1 877 126 ,
aflăm că Kostaki Dimitri u , născut la Braşov, a fost n u mit şef politic al cir­
cumscripţiei Mahmudia , iar Nicolae Circa din Satulung- Săcele a o c u p a t
a ceeaşi funcţie în Hîrşova.
. A cesta din urmă s-a stabilit în Dobrogea mai
bine de 10 ani şi exe rcita o mare influenţă asupra oierilor veniţi de p l•stc
munţi.
Acordînd tot sprijinul material şi l u p tînd cu arma în mînf1 pen tru obţi­
nerea victoriilor nemuritoare ale arma tei neatîrnării, românii din m ona rhia
austro-u ngară considerau că în acest fel îşi apără propria lor cauz ă , iar o H o m â­
nie independentă şi suverană es te cea mai sigură chezăşie pentru realiza n•a
scopului final, pe care .. Gazeta Transilvaniei" îl înfăţişa ca n ăzuin ! a poporului
român de a putea serba şi ., marea sărbătoare a unitlt ţii sale" 1 27 .
122 V a s i 1e :\1 a n o 1i u, Conlribu(iu Transilvaniei .� i a Banalului la a/inart'a ., 11/crin­
ţelor rănitilor din războiul penlm independcn (li, I n Con tribuţii la is t o ria medici nei i n H . l ' . H . .
sub redacţia p rof. Dr. V . Bologa, Editura medicală, Bucureşti, 1955, p. 280 .
1
12 3 V a 1 c r i u ! . . B o o g a, op. cii. p. 3 ; V a s i 1 c �1 a n o 1 i u, op. cii. p. :!IlO
12a . V a l e r i u L. B o l o g a, op . cii. p . 3 ; V a s i l e M a n o l i u , op. cit. p. 2!l0 - -
28 1 ; V a l e r i u B o l o g a ş i T c o d o r G h i ţ a u, Faple de iiredn icie ale medic ilur s i sa n i ­
tarilor român i î n războiul din 1 8 7 7 -- 1 8 78, I n Con tri b u ţ i i l a istoria medicinii i n H . J >. H . , p. 2li!l
lU V a s i l e M a n o l i u , op . c i t . , p . 27\J --280
2
1 6 Cf . Dr. ::\1 i c h a c 1 K r o n e r , l'o:ifia saşilor braşovcn i {a (<i de r<l:boiu/ f'<'nlru
cucerirea independenţei de slat a Român iei, în volumul de fa ţă.
12 6 L v i u :'\1 a i o r, o p . , c i i . p. 86 ·-· 87, anexa X I
1 27 � t l'
i
f a n P a s c u , op. cii., p . 1 4 4

www.cimec.ro