Rolul Sfinților Împărați Constantin și Elena în viața Bisericii și a creștinilor

autorul: Petcu Alma Elena, clasa a VII-a C, categoria: Sfinții Împărați Constantin și
mama sa, Elena – modele ale cârmuirii creștine, coordonator : prof. Ciobanu Cătălin-
Cornel, Școala Gimnazială « Șerban Cioculescu » – Găești, jud. Dâmbovița

În anul școlar anterior una dintre lecțiile pe care le-am studiat a fost cea intitulată „Sfinții
Împărați Constantin și mama sa, Elena”. În cadrul acestei lecții am aflat și faptul că anul 2013 a
fost decretat de către Sf. Biserică „An omagial al Sf. Împărați”, mai ales că în acest an se
împlinesc un mileniu și șapte secole de când a fost emis Edictul de la Milan (313), în urma căruia
persecuțiile împotriva creștinilor au luat sfârșit. Deasemenea, în lecțiile anterioare am învățat
despre creștinii care au suferit atâtea chinuri și moarte mucenicească pentru credința și dragosta
lor pentru Hristos. De aceea mă gândeam cât timp ar mai fi trebuit să treacă și câți creștini ar mai
fi trebuit să-și verse sângele și să îndure chinurile groaznice din partea persecutorilor dacă
Dumnezeu nu avea grijă ca pe tronul imperiului să urce acest împărat, alături de mama sa.
Împăratul Constantin cel Mare este una dintre personalităţile de seamă din istoria
universală. Până la el, Biserica a îndurat grele persecuţii din partea împăraţilor romani.
Convertirea lui la creştinism a însemnat o mare cotitură în istoria acestuia,căci, prin publicarea
Edictului de toleranţă religioasă de la Milan, din ianuarie 313, Constantin a asigurat Bisericii
deplina libertate în tot Imperiul Roman.
Edictul de la Milan din anul 313 a fost dat pentru a-și arăta recunoștința față de
Dumnezeu, Cel care l-a ajutat în lupta împotriva rivalului său, Maxenţiu. Lupta de la Podul
Vulturului (312) a fost câştigată datorită ajutorului pe care primul împărat roman devenit creştin
l-a primit de la Dumnezeu. Oastea lui nu era prea numeroasă, dar avea nădejde în victorie, căci
ostaşii săi erau în cea mai mare parte creştini. Deşi armata rivalului său era mult mai numeroasă
decât a sa, soldaţii Sf. Împărat Constantin au fost ocrotiţi de Sf. Cruce pe care au pus-o ca semn
protector pe steagurile de luptă, pe scuturi şi coifuri şi astfel au ieşit biruitori. Aceat fapt m-a dus
cu gândul la David, cel care l-a biruit cu ajutor divin pe uriaşul Goliat. Tot astfel şi Sf. Împărat
Constantin, cu ajutorul lui Dumnezeu a reuşit să arată că acolo unde este El nimic nu este cu
neputinţă. Ca o mărturie a victoriei pe care a obţinut-o, am văzut în manual şi Arcul de triumf pe
care Sf. Constantin l-a ridicat la Roma şi pe frontispiciul căruia se află inscripţia „Prin inspiraţie
divină”, amintindu- ne astfel minunea care s-a întâmplat.
Aşadar, în urma acestei victorii a devenit singurul împărat al Imperiului Roman şi nu a
uitat că trebuie să-I arate lui Dumnezeu că trebuie să-I fie recunoscător. Aceasta a dovedit-o în
anul următor, prin Edictul de la Milan care a adus multă bucurie în inimilor tuturor creştinilor
care, până atunci au fost persecutaţi. Aşadar după o perioadă de îndelungate persecuţii începute
de Nero în anul 64, creştinii se puteau închina şi slujii fără nici o teamă lui Dumnezeu. Prin acest
edict a reuşit să facă o mare dreptate celor care, până atunci erau nevoiţi să îndure atâtea, să se
adune prin catacombe şi să-şi verse sângele de martiri pentru Hristos Domnul.
Odată cu acest edict, creştinismul a început să câştige teren. Mai mult decât atât, Sf.
Împărat a dat mai multe legi favorabile creştinilor şi a ajutat mult Biserica lui Hristos. A redat
creştinilor bisericile care, în anii persecuţiilor au fost transformate în temple păgâne, a ajuat
împreună cu mama sa la ridicarea altora noi, a decretat duminica zi de odihnă în tot imperiul, etc.
Alături de acest mare împărat şi sfânt i-a fost mama sa, Sf.Elena care i-a dat o educaţie
aleasă. I-a sădit în suflet dragostea pentru Dumnezeu, oameni şi Biserică. Multe din biserici au
fost împodotite prin dragostea acestei împărătese şi mame creştine. Deasemenea, dragostea ei
pentru Domnul Hristos a fost atât de mare încât a dorit atât de mult ca Sf. Cruce pe care a fost
răstignit să fie descoperită. În urma expediţiei pe care a organizat-o a reuşit să găsească în
apropierea Ierusalimului lemnul Sf. Cruci.
Pentru noi creştinii ei sunt pilde vii de urmat. Din sfintele icoane parcă ne privesc cu
bunătate şi ne îndeamnă să păstrăm cu sfinţenie, să urmăm şi să transmitem şi altora credinţa
pentru care atâţia sfinţi martiri au murit şi pe care, datorită lor, putem să o urmăm pentru a ne
mântui.

Bibliografie:
1. *** Proloagele, vol.II, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991;
2. *** Vieţile Sfinţilor pe luna Mai, Editura Sihăstria, 2005;
3. Muha Camelia, Religie creştin-ortodoxă: caiet pentru elevi – clasa a VI- a, Editura Sf.
Mina, Iaşi, 2009.
 FORMULAR DE ÎNSCRIERE

Simpozionul Naţional cu Participare Indirectă

“BĂRĂGANUL ROMÂNESC ÎNTRE SACRU ŞI PROFAN”

13 noiembrie 2013, Slobozia

COORDONATOR: CIOBANU CĂTĂLIN, profesor religie

e-mail: ciobanuc_i@yahoo.it

AUTOR LUCRARE:

Nr. Nume şi prenume Clasa Titlu lucrare Categorie

crt.

1. PETCU ALMA a VII-a Rolul Sfinților Împărați Sfinții Împărați

C Constantin și Elena în viața Constantin și mama sa,
Bisericii și a creștinilor Elena – modele ale
cârmuirii creștine

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Școala Gimnazială « Șerban Cioculescu »

str. Cuza - Vodă, nr. 4 A, localitate : Găești, Jud. Dâmboviţa

e-mail: scserbancioculescu @yahoo.com