1.

Apropierea de geamandura sau o alta ambarcatiune este mai usoara, daca conditiile permit:
Cu vantul/curentul din prova;
Cu vantul/curentul din pupa;
Cu vantul/curentul din travers.
2. Pentru executarea manevrei de lansare la apă a ambarcaţiunilor de salvare pe vreme rea este
necesar ca:
Ambarcatiunile din jur să fie informate de executarea manevrei;
Poziţia ambarcatiunii pe timpul lansării să fie pe cât posibil cu vântul în bordul opus lansării;
Manevra să fie începută de ofiţerul de cart şi apoi continuată de comandantul ambarcatiunii. 0
3. Esuarea voluntara se poate datora uneia din urmatoarele actiuni:
Necunoasterea zonei de navigatie;
Incercarea de a salva ambarcatiune si echipajul atunci cand ambarcatiune este avariata;
Cand ambarcatiune este incarcata prea mult, iar pentru descarcare acest lucru ar fi mai convenabil.
4 .Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
O sfera de culoare roşie;
Un con rosu cu varful in sus;
O sfera de culoare neagra.
5. In portul Mangalia sunt amplasate un numar de:
4 marcaje de tribord;
5 marcaje de tribord;
6 marcaje de tribord.
6. Lumina marcajului cardinal de Est poate avea ritmul:
Sclipiri rapide (2+1);
3 sclipiri rapide;
12 sclipiri rapide.
7. Efectele legaturilor – traversa pupa:
Apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Apropie pupa de cheu, departeaza prova;
Deplaseaza ambarcatiune spre inapoi, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
8. Daca vantul bate din travers acesta produce:
Cresterea vitezei si deriva de vant; 0
Doar cresterea vitezei;
Deriva de vant.
9. Pregatirile preliminare ale manevrei de remorcaj presupun:
Alegerea remorcherului, alegerea remorcii, alegerea zonei de remorcaj;
Alegerea remorcherului, pregatirea ambarcatiunii remorcate, pregatirea echipajului;
Alegerea remorcherului, alegerea remorcii, pregatirea ambarcatiunii remorcate, pregatirea
remorcherului.
10. In portul Constanta, digul de Nord este marcat cu:
6 balize laterale de tribord;
7 balize laterale de tribord;
8 balize laterale de tribord.
11. Ce este depresiunea?
O zona inconjurata de linii izobare inchise si caracterizata de un gradient baric orizontal cu
sensul de la periferie spre centru.
O zona de joasa presiune in care vantul circula de la periferie spre centru rotindu-se in sens
retrograd in emisfera N si in sens direct in emisfera S.
O zona de joasa presiune in care vantul circula de la centru spre periferie rotindu-se in sens ciclonic
atit in emisfera Nordica cat si in cea Sudica.
12. In portul Constanta sunt amplasate:
3 marcaje speciale;
2 marcaje speciale;
Nici un marcaj special.
13. Pistolul de aruncare a bandulei foloseste la:
Apropierea intre ambarcatiune si remorcher;
Baterea bandulei intre remorcher si ambarcatiune remorcata;
Aruncarea bandulei catre remorcher.
14. Mentionati varianta corecta – sensul legaturilor ambarcatiunii:
Parama prova-inainte; springul pupa-inapoi; traversa prova-spre prova;
Parama de etrava-inainte; parama de etambou-inainte; springul pupa-inainte;
Springul prova-inapoi; parama prova-inainte; parama pupa-inapoi.
15. Cum se determina viteza vantului aparent la bord?
Este egala si de sens contr cu viteza navei.
Prin calculul vectorial intre vantul real si indicatiile anemometrului.
Raportind indicatiile anemometrului la timpul inregistrarii rotatiilor.
16 .Lumina marcajului cardinal de Est este de culoare:
Rosie;
Alba;
Galbena.
17 .La acostarea cu tribordul la cheu, fara ancora, apropierea se face:
Sub un unghi cat mai mic (20-30 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mic (10-20 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mare, folosind efectul carmei si elicei.
18 .Ce este harta izobarica?
O harta pe care sunt reprezentate liniile ce unesc punctele de egala tendinta barometrica.
O harta avind configurata distributia presiunii in zona respectiva prin linii izobare.
19. Specificati care sunt factorii tehnici care influenteaza manevra ambarcatiunii:
Elicea ambarcatiunii, vantul, carma, dimensiunile ambarcatiunii, viteza ambarcatiunii;
Carma, elicea, depunerile de gheata, viteza ambarcatiunii, spatiul de manevra;
Carma, elicea, viteza ambarcatiunii, dimensiunile ambarcatiunii.
20 .Avem situatia de urgenta de defectiuni sistem de guvernare. Masurile ce vor fi urmarite de a fi
executate la punte sunt:
Se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, motorul principal se opreste, se
pregatesc guvernarea de avarie, instalatiile de ancorare si remorcaj, se informeaza autoritatea
cea mai apropiata si ambarcatiunile din vecinatate;
Se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, se reduce turatia la motorul principal, se
pregatesc guvernarea de avarie, instalatia de ancorare si remorcare, se informeaza autoritatea cea
mai apropiata si ambarcatiunile din vecinatate;
Se informeaza comandantul, se reduce turatia la motorul principal, se pregatesc guvernarea de
avarie, instalatia de ancorare si remorcaj, se informeaza autoritatea cea mai apropiata si
ambarcatiunile din vecinatate.
21. In portul Constanta simbolul KS semnifica:
O geamandura laterala;
Un marcaj cardinal de Sud;
Un marcaj piturat in doua culori.
22 .Lumina unui far in izofaza are urmatoarea semnificatie:
Durata de lumina este egala cu durata de intuneric;
Intensitatea luminii este constanta;
Lumina fixa este combinata cu o intensificare de lumina.
23. Ce este ciclonul tropical?
Este o formatiune depresionara mobila ce s-a format in zonele extratropicale in jumatatea estica a
oceanelor, s-a deplasat spre ecuator unde, alimentata de aerul cald s-a adincit, gradientul baric
orizontal a crescut, urmind apoi un traseu specific.
Este o formatiune depresionara mobila, cu izobarele foarte apropiate, lipsita de fronturi,
avind efect devastator si zone de formare si regiuni de actiune specifice.
Este una din cca. 40% din depresiunile formate in apropierea axei tolvegului ecuatorial care,
datorita alimentarii cu aer cald se adinceste formind cicloane.
24. Efecte combinate carma-elice – ambarcatiune merge cu viteza inainte, carma zero, masina
inainte:
Prova gireaza la stanga, pupa se abate la dreapta;
Prova gireaza la dreapta, pupa se abate la stanga;
Elicea nu are efect.
25. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:
Sclipiri rapide (2+1);
9 sclipiri rapide;
12 sclipiri rapide.
26. Daca vantul bate dinaintea traversului acesta produce:
Cresterea vitezei si deriva de vant;
Numai cresterea vitezei;
Micsorarea vitezei si deriva de vant.
27 .La acostarea cu babordul la cheu, fara ancora, apropierea se face:
Sub un unghi cat mai mic (20-30 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mic (10-20 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mare, folosind efectul carmei si elicei.
28. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se
deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
Zona adapostita de vant
Semicercul periculos.
Ochiul furtunii.
Semicercul manevrabil.
29. Marcajul lateral de tribord din regiunea A are ca semn de varf:
Un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in jos;
Un con verde (sau negru prin exceptie) cu varful in sus;
Un cilindru verde.
30. Manevra de remorcaj afecteaza calitatile manevriere ale ambarcatiunii, dupa cum urmeaza:
Manevrabilitatea, inertia si oscilatiile ambarcatiunii;
Viteza, inertia si giratia ambarcatiunii;
Comportarea ambarcatiunii fata de vant, inertia si viteza.

31.Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:

Numai derivă de vânt;
Micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
Micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
32.Schimbarile de drum pe timpul remorcajului trebuie sa se efectueze:
Lent, cu un numar mic de grade;
Brusc, spre bordul dorit, cu un numar mic de grade;
Lent, cu o schimbare considerabila de grade.
33. In portul Mangalia simbolul MA-G5 semnifica:
Marcajul galben cu numarul 5;
Marcajul de tribord cu numarul 5;
Marcajul cu numarul 5.
34 .Manevra de acostare cu pupa se poate face prin urmatoarele metode:
Cu sau fara ajutorul ancorei;
Cu sau fara ajutorul remorcherului;
35. Efectele legaturilor – traversa pupa:
Apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Apropie pupa de cheu, departeaza prova;
Deplaseaza ambarcatiune spre inapoi, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
36 .Lumina marcajului cardinal de Nord poate avea ritmul:
Sclipiri rapide (2+1);
Sclipiri rapide;
12 sclipiri rapide.
37 .In regiunea A, lumina marcajului lateral de tribord este de culoare:
Verde;
Rosie;
Galbena.
38 .Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se
refera la:
Umiditatea absoluta.
Punct de roua.
Punct de precipitatii.
Deficit de saturatie.
39. Efecte combinate carma-elice – ambarcatiune merge cu viteza inainte, carma dreapta, masina
inainte:
Prova gireaza la stanga, pupa se abate la dreapta;
Prova gireaza la dreapta, pupa se abate la stanga;
Elicea nu are efect.
40. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se
deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:
Zona adapostita de vant
Semicercul periculos.
Ochiul furtunii.
Semicercul manevrabil.
41. Pregatirile preliminare ale manevrei de remorcaj presupun:
Alegerea remorcherului, alegerea remorcii, alegerea zonei de remorcaj;
Alegerea remorcherului, pregatirea ambarcatiunii remorcate, pregatirea echipajului;
Alegerea remorcherului, alegerea remorcii, pregatirea ambarcatiunii remorcate, pregatirea
remorcherului.
42.Marcajul lateral de babord din regiunea A are ca semn de varf:
Un con cu varful in jos;
Un cilindru rosu;
Un cilindru verde.
43.Daca vantul bate din travers acesta produce:
Cresterea vitezei si deriva de vant; 0
Doar cresterea vitezei;
Deriva de vant.
44. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?
Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezei
Valuri lungi ce-si pastreaza directia.
Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mb.
Un cer acoperit cu ploi continui.
45. Efectul carmei la mars inapoi – ambarcatiune merge inapoi, carma in ax:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inapoi.
46. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:
Vreme frumoasa si uscata
Cer innorat si vanturi puternice.

47 .In portul Constanta marcajele laterale sunt numerotate astfel:

In ordine crescatoare de la coasta catre larg;
In ordine crescatoare de la larg catre coasta;
In sens retrograd.
48. Efectul carmei la mars inapoi – ambarcatiune merge inapoi, carma dreapta:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inapoi.
49. In portul Mangalia, simbolul MA-KS semnifica:
Un marcaj cardinal de Sud;
50. Litoralul romanesc al Marii Negre este asigurat cu un numar de:
5 faruri de aterizare;
7 faruri de aterizare;
10 faruri de aterizare.
51. Remorcajul in siaj cu prova inainte este mai:
Avantajos, deoarece se pot folosi la remorcaj si ambarcatiuni nespecializate.
52 .Care din regulile următoare privind marşul cu ambarcatiune la remorcă NU este corectă?
Se va evita pe cât posibil remorcajul pe lângă coastă, în special când vântul bate dinspre larg;
Dacă remorcherul trebuie să întoarcă, ambarcatiune remorcată trebuie să orienteze cârma în
bordul întoarcerii pentru a slăbi parâma de remorcaj şi astfel a înlesni întoarcerea;
Mărirea vitezei pe timpul marşului se va realiza din nod în nod;
53 . Calitatile manevriere ale ambarcatiunii sunt:
Manevrabilitatea, comportarea ambarcatiunii fata de vant, oscilatiile ambarcatiunii, viteza,
inertia, giratia;
Manevrabilitatea, stabilitatea, nescufundabilitatea, inertia, viteza, oscilatiile ambarcatiunii;
Manevrabilitatea, viteza, inertia, alura, comportarea fata de vant, oscilatiile ambarcatiunii.
54. Plecarea unei ambarcatiuni cu doua elice acostata cu babordul la cheu, pe timp bun:
Mola pupa, masina babord inainte, masina tribord inapoi;
Mola pupa, masina babord inapoi, masina tribord stop;
Mola pupa, masina babord inapoi, masina tribord inainte.
55. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?
O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiului.
Vant ce-si schimba rapid directia.
Nori Altocumulus dominant.
Presiune atmosferica extrem de joasa si calm.
56. Lumina marcajului cardinal de Vest este de culoare:
Rosie;
Galbena;
Alba.
57. Lungimea remorcii la remorcajul portuar fata de remorcajul maritim este:
Mai mare cu 25-30%;
Mai mica, aproximativ 25-30m;
Aceeasi.
58. Efectele legaturilor – traversa prova:
Deplaseaza ambarcatiune spre inainte, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Deplaseaza ambarcatiune spre inapoi, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
59. Efectele legaturilor combinate – parama pupa si spring prova - faciliteaza:
Acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul prova;
Acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe parama pupa;
Acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul pupa.
50. Ancorarea in barba este:
Mai sigura decat ancorarea cu o singura ancora;
Mai nesigura decat ancorarea cu o singura ancora;
La fel de sigura ca si ancorarea cu o singura ancora.

61. Ce vanturi isi schimba periodic directia?

Alizeele.
Musonii.
Sirocco.
62. Unghiul format intre lanturi la ancorarea in barba este de maximum:
30 grade;
60 grade;
180 grade.
63. Manevra de apropiere de ambarcatiune ce urmează a fi remorcată în siaj, trebuie să se facă:
Pe un drum paralel cu ambarcatiune remorcată şi la o distanţă de 5- 10 m;
Pe acelaşi drum cu ambarcatiune remorcată, la 10- 20 m, în prova acesteia;
Pe un drum paralel cu ambarcatiune remorcată la o distanţă de 20- 30 m, prin bordul din
vânt.
64 . Diferenta intre tipurile de remorchere o face:
Zona de navigatie, puterea motorului, dependenta fata de portul de baza;
Calitatile manevriere, calitatile nautice, dotarea cu echipamente de salvare;
Viteza de remorcare, vizibilitatea buna la manevra, lungimea remorcii.
65. Corpul balizei marcajului cardinal de Est este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in jos
astfel:
Negru-galben-negru;
Galben-negru-galben;
Negru-galben.
66. Efectul carmei la mars inapoi – ambarcatiune merge inapoi, carma in ax:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inapoi.
67 . In emisfera sudica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului in
drum constant, vantul:
Gireaza in sens retrograd.
Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
Gireaza spre prova.
68 . Lungimea remorcii la remorcajul portuar fata de remorcajul maritim este:
Mai mare cu 25-30%;
Mai mica, aproximativ 25-30m;
Aceeasi.
69. Vanturile dominante care bat intre 40 si 60 de grade latitudine nordica sunt:
Alizeele de Nord-Est
Vanturile de Vest.
Musonii.
Vanturile de Est.
70. Ancorarea in barba este:
Mai sigura decat ancorarea cu o singura ancora;
71 . Pe timpul remorcajului schimbările de drum:
Se fac progresiv pentru evitarea ruperii remorcii;
Nu trebuie să fie mai mari de 5 – 8 puncte la cârmă;
Se fac astfel încât remorca să aibă aceeaşi tensiune ca şi pe drum.
72. Ambosarea ambarcatiunii cu doua ancore (ancora si ancorot) se face:
Cu o ambarcatiune ancorata;
Cu o ambarcatiune ancorata sau cu o ambarcatiune care se deplasează;
Cu o ambarcatiune in mars.
73. Esuarea involuntara a unei ambarcatiuni se intampla datorita:
Cetii foarte dese;
Ploilor abundente;
Aparitiei bancurilor noi de corali.
74 . Marcajele laterale din porturile maritime romanesti semnalizeaza:
Limitele laterale ale unui pericol de navigatie;
Limitele laterale ale unei serii de pericole de navigatie;
Limitele laterale ale şenalului navigabil.
75. Alegerea remorcii se face functie de:
Material, rezistenta, lungime, grosime;
Lungimea convoiului, latimea ambarcatiunii, puterea remorcherului;
Rezistenta la inaintare, coeficientul bloc, dimensiunile ambarcatiunii remorcate.
76 . Acostarea reprezinta apropierea unei ambarcatiuni de:
Cheu, debarcader, mal, geamandura, loc neamenajat, alta ambarcatiune;
Cheu, platforma, canal, debarcader, ecluza, loc neamenajat, alta ambarcatiune;
Cheu, doc, platforma, debarcader, fluviu, geamandura, alta ambarcatiune.
77 . Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:
Perpendicular pe izobare.
Paralel cu linia frontului rece.
Nu bate vantul, este calm.
Perpendicular pe linia frontului cald.
78. La acostarea cu babordul la cheu, fara ancora, apropierea se face:
Sub un unghi cat mai mic (20-30 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mic (10-20 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mare, folosind efectul carmei si elicei.
79. Efectele legaturilor – traversa pupa:
Apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Apropie pupa de cheu, departeaza prova;
Deplaseaza ambarcatiune spre inapoi, apropie pupa de cheu, departeaza prova.

80. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:

Sclipiri rapide (2+1);
9 sclipiri rapide;
12 sclipiri rapide.
81. Farul de aterizare Constanta are o lumina de culoare:
Verde;
Alba;
Rosie.
82. Manevra de apropiere a ambarcatiunii de omul căzut în apă se execută:
Din inerţie, cu maşina stopată, astfel ca omul să fie lăsat în vântul ambarcatiunii;
Din inerţie, cu pupa astfel ca omul să poată fi recuperat mai uşor din apă;
Din inerţie, cu maşina stopată, astfel ca omul să fie lăsat sub vântul ambarcatiunii.
83. Apropierea de geamandura sau o alta ambarcatiune este mai usoara, daca conditiile permit:
Cu vantul/curentul din prova;
Cu vantul/curentul din pupa;
Cu vantul/curentul din travers.
84. Efectul carmei la mars inainte – ambarcatiune merge inainte, carma stanga:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inainte.
85. Ce intelegeti prin "directia vantului”?
Directia dinspre care bate vantul.
Spre deosebire de curent directia vantului este cea spre care se deplaseaza aerul.
Unghiul exprimat in grade sau carturi pe care-l face girueta sau mineca de vant cu axul longitudinal
al navei.
86 . Lumina marcajului de ape sigure poate avea ritmul:
Izofaza;
2 sclipiri rapide;
3 sclipiri rapide.
87. Efecte combinate carma-elice – ambarcatiune merge cu viteza inainte, carma stanga, masina
inainte:
Prova gireaza la stanga, pupa se abate la dreapta;
Prova gireaza la dreapta, pupa se abate la stanga;
Elicea nu are efect.
88. Acostarea cu pupa la cheu, prin intoarcere si fundarisirea ancorei la mars inapoi se face astfel:
Funda ancora, stop masina, darea paramei de etambou, foarte incet inainte, stop masina;
Funda ancora, foarte incet inapoi, darea mustatilor pupa, stop masina;
Funda ancora, foarte incet inainte, darea paramei de etambou, foarte incet inainte, stop.
89. Apropierea de geamandura sau o alta ambarcatiune este mai usoara, daca conditiile permit:
Cu vantul/curentul din prova;
Cu vantul/curentul din pupa;
Cu vantul/curentul din travers.
90. Pe timpul marşului în cadrul remorcajului cuplat, la manevra de întoarcere în bordul
remorcherului
Se va stopa maşina remorcherului concomitent cu orientarea cârmei în bordul întoarcerii,
inerţia ambarcatiunii ajutând la întoarcerea remorcherului;
Se va stopa maşina remorcherului aşteptându-se ca ambarcatiune remorcată să-şi piardă din inerţie,
apoi se va orienta cârma în bordul întoarcerii şi se va acţiona maşina treptat până la viteza de marş;
Se măreşte viteza punându-se şi cârma în bordul întoarcerii. 0

91. Efectele legaturilor – springul pupa:

Deplaseaza ambarcatiune spre inainte, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Deplaseaza ambarcatiune spre inapoi, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Deplaseaza ambarcatiune spre inainte, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
92 . Efectele legaturilor – traversa pupa:
Apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Apropie pupa de cheu, departeaza prova;
Deplaseaza ambarcatiune spre inapoi, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
93. Intinderea remorcii se va face astfel:
Brusc, pentru a realiza intinderea adecvata necesara remorcajului in siguranta;
Lent, progresiv, pentru a evita ruperea remorcii;
Numai in momentul cand ambarcatiune se afla la distanta suficienta de remorcher.
94. In regiunea A, lumina marcajului lateral de babord este de culoare:
Verde;
Rosie;
Galbena.
95. In portul Mangalia, simbolul MA-KS semnifica:
Un marcaj cardinal de Sud;
Un marcaj de bifurcatie;
Un marcaj de ape sigure.
96. Manevra de plecare de la cheu este mai rapida in cazul:
Unei ambarcatiuni acostate cu bordul la cheu;
Unei ambarcatiuni acostate cu pupa la cheu;
Unei ambarcatiuni acostate cu prova la cheu.

97. Curentul relativ rece acre curge de-alungul costei de Nord-Vest a Africii este:
Curentul Mozambicului.
Curentul Canarelor.
Curentul de nord..
Curentul de Sud.
98. Pe timpul remorcajului schimbările de drum:
Se fac progresiv pentru evitarea ruperii remorcii;
Nu trebuie să fie mai mari de 5 – 8 puncte la cârmă;
Se fac astfel încât remorca să aibă aceeaşi tensiune ca şi pe drum.
99. Pe unde va trece nava in raport cu o depresiune din emisfera nordica, daca elementele meteo
inregistreaza urmatoarele evolutii: vantul ia directia S sau SW girand spre W si forta lui creste in
timp, norii apar la orizont in W si plafonul lor coboara treptat?
Pe la nord in raport cu depresiunea.
Prin centrul depresiunii.
Pe la sud in raport cu depresiunea.
100. Efectul carmei la mars inapoi – ambarcatiune merge inapoi, carma stanga:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inapoi.
101. Manevra de ambosare reprezinta:
Mentinerea ambarcatiunii la adapost de vant/valuri/curenti;
Mentinerea ambarcatiunii intr-o pozitie voita, indiferent de vant/valuri/curenti;
Mentinerea ambarcatiunii in orice pozitie, cu ajutorul unei ancore si un spring.
102. Efectele legaturilor – parama prova:
Deplaseaza ambarcatiune in ax spre prova, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Deplaseaza ambarcatiune in ax spre prova, apropie pupa de cheu, departeaza prova;
Apropie prova de cheu, departeaza pupa.
103. Procedee de ancorare:
Cu o ancora, cu doua ancore;
Cu o ancora, cu doua ancore, cu trei ancore;
Cu o ancora, cu doua ancore, cu trei ancore, cu sase ancore.
104. Marcajul cardinal de Est are ca semn de varf:
Doua conuri negre cu varful in jos;
Doua conuri negre unite la baza;
Doua conuri negre unite la varf.
105. Efecte combinate carma-elice – ambarcatiune merge cu viteza inapoi, carma dreapta, masina
inapoi:
Prova gireaza la stanga, pupa se abate la dreapta;
106. Ancorare prin afurcare se poate face prin urmatoarele metode:
La mars inainte si la mars inapoi;
La mars inainte, stop si la mars inapoi;
La stop si la mars inapoi.
107 Care sunt procedeele de remorcaj?
În siaj, cuplat, mixt şi prin împingere;
În siaj la ureche şi prin tragere;
În siaj, la ureche, prin împingere, la edec şi mixt.
108. Algoritmul executării manevrei de om la apă folosind curba lui WILLIAMSON este
următorul:
După ce s-a executat o întoarcere de 60° cu cârma banda în bordul în care a căzut omul, se
orientează cârma banda în bordul opus pentru a se ajunge la drum iniţial inversat;
Se execută o întoarcere de 60° în oricare din cele două borduri, după care se orientează cârma banda
în bordul opus pentru a se ajunge la drumul iniţial inversat;
Se pune cârma banda în bordul în care s-a produs evenimentul şi după o întoarcere de 250° faţă de
drumul iniţial se aduce cârma la zero şi se stopează maşina.
109. Curentul Braziliei curge in directia generala:
NW.
SSW.
S.
NE.
110. Ce este teperatura punctului de roua?
Temperatura la care vaporii de apa sublimeaza.
Temperatura la care vaporii de apa condenseaza.
Temperatura la care trebuie incalzita apa intr-un recipient pentru a trece in stare gazoasa.
111. La trecerea din apa dulce in apa sarata pescajul ambarcatiunii:
Se mareste;
Se micsoreaza;
Ramane constant.
112 . Efectele legaturilor – parama pupa:
Deplaseaza ambarcatiune in ax spre pupa, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Deplaseaza ambarcatiune in ax spre prova, apropie pupa de cheu, departeaza prova;
Deplaseaza ambarcatiune in ax spre pupa, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
113. Remorcajul la ureche se foloseste:
Pentru ambarcatiuni mari, pe distanta scurte, in conditii meteo favorabile;
Pentru ambarcatiuni mici, pe distante scurte, pe mare calma, in zona portuara;
Pentru ambarcatiuni mici si mijlocii, in rada porturilor.
114. Ancorarea in barba este:
Mai sigura decat ancorarea cu o singura ancora;
115 . La acostarea cu tribordul la cheu, fara ancora, apropierea se face:
Sub un unghi cat mai mic (20-30 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mic (10-20 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mare, folosind efectul carmei si elicei.
116. La acostarea cu babordul la cheu, fara ancora, apropierea se face:
Sub un unghi cat mai mic (20-30 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mic (10-20 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mare, folosind efectul carmei si elicei.
117 . Ce sunt contraalizeele?
Sunt vanturi de inaltime care inlocuiesc masele de aer deplasate de alizee si au directia SW in
emisfera nordica respectiv NW in cea sudica.
Sunt vanturi periodice de directie foarte stabila ce bat in cele 2 emisfere, in centuri de cca. 1200
Mm, in perioadele de primavara si toamna respective, avind directia SW in emisfera nordica si NW
in cea sudica pentru ca sa fie inlocuite de alizee in rest.
Sunt vanturi in continuarea alizeelor spre N in emisfera nordica respectiv spre S in cea sudica batind
spre NW in emisfera nordica si SW in cea sudica.
118. Pe timpul marşului în cadrul remorcajului cuplat, la manevra de întoarcere în bordul
remorcherului
Se va stopa maşina remorcherului concomitent cu orientarea cârmei în bordul întoarcerii,
inerţia ambarcatiunii ajutând la întoarcerea remorcherului;
Se va stopa maşina remorcherului aşteptându-se ca ambarcatiune remorcată să-şi piardă din inerţie,
apoi se va orienta cârma în bordul întoarcerii şi se va acţiona maşina treptat până la viteza de marş;
Se măreşte viteza punându-se şi cârma în bordul întoarcerii. 0
119. Manevra de remorcaj afecteaza calitatile manevriere ale ambarcatiunii, dupa cum urmeaza:
Manevrabilitatea, inertia si oscilatiile ambarcatiunii;
Viteza, inertia si giratia ambarcatiunii;
Comportarea ambarcatiunii fata de vant, inertia si viteza.
120. In portul Constanta, digul de Nord este marcat cu:
6 balize laterale de tribord;
7 balize laterale de tribord;
8 balize laterale de tribord.
121. Lumina marcajului de ape sigure este de culoare:
Rosie;
Galbena;
Alba.
122. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica
este:
NW, W si S.
SW, S si SE.
123 . Efectul carmei la mars inainte – ambarcatiune merge inainte, carma stanga:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inainte.
124. In portul Mangalia simbolul MA-R2 semnifica:
Marcajul galben cu numarul 5;
Marcajul de babord cu numarul 2;
Marcajul cu numarul 2.
125. Efectele legaturilor combinate – parama pupa si spring prova - faciliteaza:
Acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul prova;
Acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe parama pupa;
Acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul pupa.
126. Pe timpul marşului în cadrul remorcajului cuplat, la manevra de întoarcere în bordul
remorcherului
Se va stopa maşina remorcherului concomitent cu orientarea cârmei în bordul întoarcerii,
inerţia ambarcatiunii ajutând la întoarcerea remorcherului;
Se va stopa maşina remorcherului aşteptându-se ca ambarcatiune remorcată să-şi piardă din inerţie,
apoi se va orienta cârma în bordul întoarcerii şi se va acţiona maşina treptat până la viteza de marş;
Se măreşte viteza punându-se şi cârma în bordul întoarcerii. 0
127. Algoritmul executării manevrei de om la apă folosind curba lui WILLIAMSON este următorul:
După ce s-a executat o întoarcere de 60° cu cârma banda în bordul în care a căzut omul, se
orientează cârma banda în bordul opus pentru a se ajunge la drum iniţial inversat;
Se execută o întoarcere de 60° în oricare din cele două borduri, după care se orientează cârma banda
în bordul opus pentru a se ajunge la drumul iniţial inversat;
Se pune cârma banda în bordul în care s-a produs evenimentul şi după o întoarcere de 250° faţă de
drumul iniţial se aduce cârma la zero şi se stopează maşina.
128 . Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici
din emisfera nordica este ADEVARATA?
Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentii
Depinde de declinatia Lunii.
Forta Coriolis este mai mare la latitudini mici.
Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initiala.
129, Remorcajul in siaj cu prova inainte este mai:
Avantajos, deoarece rezistenta ambarcatiunii la inaintare este mai mica;
Dezavantajos, deoarece necesita spatii mai largi;
Avantajos, deoarece se pot folosi la remorcaj si ambarcatiuni nespecializate.
130. Care este viteza medie de deplasare a ciclonilor tropicali pe traiectoria variabila?
10 la 12 Nd.
4 la 6 Nd.
131. La trecerea din apa dulce in apa sarata pescajul ambarcatiunii:
Se mareste;
Se micsoreaza;
Ramane constant.
132 . .Corespunzator sensului conventional de balizaj de la larg la uscat, in regiunea B, marcajele
laterale au urmatoarele lumini:
Tribord-verde, babord-rosu;
Tribord-alba fixa; babord-alba cu sclipiri;
Tribord-rosu, babord-verde.
133 .In portul Constanta sunt amplasate:
3 marcaje speciale;
2 marcaje speciale;
Nici un marcaj special.
134. Procedee de remorcaj:
In siaj, la ureche, in barba, mixt;
In siaj, la ureche, prin impingere, la edec, mixt;
In siaj, la ureche, la edec, mixt.
135. Intinderea remorcii se va face astfel:
Brusc, pentru a realiza intinderea adecvata necesara remorcajului in siguranta;
Lent, progresiv, pentru a evita ruperea remorcii;
Numai in momentul cand ambarcatiune se afla la distanta suficienta de remorcher.
136 .Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre
uscat si mare se numeste:
Muson.
Alizeu de NE.
Fohn.
Briza de mare.
137. In portul Constanta se gasesc amplasate un numar de:
5 marcaje cardinale de Est;
4 marcaje cardinale de Est;
3 marcaje cardinale de Est.
138. Lumina marcajului cardinal de Vest poate avea ritmul:
Sclipiri rapide (2+1);
9 sclipiri rapide;
12 sclipiri rapide.
139. La intrarea in portul Constanta, la larg de extremitatea digului de Nord se afla:
Un marcaj cardinal de Est, un marcaj cardinal de Vest, un marcaj cardinal de Sud;
Un marcaj cardinal de Est, un marcaj cardinal de Vest;
140 . Remorcherele oceanice au zona de navigatie:
Costiera;
Oceanica;
Nelimitata.
141 .Efecte combinate carma-elice – ambarcatiune merge cu viteza inapoi, carma stanga, masina
inapoi:
Prova gireaza la stanga, pupa se abate la dreapta;
Prova gireaza la dreapta, pupa se abate la stanga;
Elicea nu are efect.
142. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
Numai derivă de vânt;
Micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
Micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
143. Efectul carmei la mars inapoi – ambarcatiune merge inapoi, carma stanga:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inapoi.
144. Remorcajul la ureche se foloseste:
Pentru ambarcatiuni mari, pe distanta scurte, in conditii meteo favorabile;
Pentru ambarcatiuni mici, pe distante scurte, pe mare calma, in zona portuara;
Pentru ambarcatiuni mici si mijlocii, in rada porturilor.
145. Esuarea involuntara a unei ambarcatiuni se intampla datorita:
Cetii foarte dese;
Ploilor abundente;
Aparitiei bancurilor noi de corali.
146. Efectul carmei la mars inapoi – ambarcatiune merge inapoi, carma dreapta:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inapoi.
147 . La ambosarea prin legarea unui spring la ancora fundarisita, gasa springului se aduce:
De la pupa, pe puntea principala;
De la pupa, prin exteriorul bordajului;
De la pupa, prin bordul opus ancorarii.
148 .Manevra de apropiere de ambarcatiune ce urmează a fi remorcată în siaj, trebuie să se facă:
Pe un drum paralel cu ambarcatiune remorcată şi la o distanţă de 5- 10 m;
Pe acelaşi drum cu ambarcatiune remorcată, la 10- 20 m, în prova acesteia;
Pe un drum paralel cu ambarcatiune remorcată la o distanţă de 20- 30 m, prin bordul din
vânt.
149 . Care sunt procedeele de remorcaj?
În siaj, cuplat, mixt şi prin împingere;
În siaj la ureche şi prin tragere;
În siaj, la ureche, prin împingere, la edec şi mixt.
150. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte
aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?
Averse de ploaie.
Ceata.
Lapovita.
Vreme secetoasa.

151. Pe timpul remorcajului schimbările de drum:

Se fac progresiv pentru evitarea ruperii remorcii;
Nu trebuie să fie mai mari de 5 – 8 puncte la cârmă;
Se fac astfel încât remorca să aibă aceeaşi tensiune ca şi pe drum.
152. Efecte combinate carma-elice – ambarcatiune merge cu viteza inapoi, carma zero, masina
inapoi:
Prova gireaza la stanga, pupa se abate la dreapta;
Prova gireaza la dreapta, pupa se abate la stanga;
Elicea nu are efect.
153. Ce este treapta barica?
Treapta barica este distanta pe verticala, in metri sau in alta unitate de lungime pentru care
presiunea atmosferica inregistreaza o crestere sau o descrestere de 1 mbar.
Treapta barica este diferenta de presiune dintre doua puncte situate pe verticala la o diferenta de
nivel de 10 m sau 30 picioare
Treapta barica este viteza de scadere a presiunii atmosferice in cazul unei miscari ascendente a
aerului atmosferic de la nivelul marii si pina la inaltimea de 100 m si se foloseste pentru reducerea
presiunii la nivelul marii.
154 . Efectele legaturilor – springul pupa:
Deplaseaza ambarcatiune spre inainte, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Deplaseaza ambarcatiune spre inapoi, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Deplaseaza ambarcatiune spre inainte, apropie pupa de cheu, departeaza prova.
155 . Avem situatia de urgenta de defectiuni sistem de guvernare. Masurile ce vor fi urmarite de a fi
executate la punte sunt:
Se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, motorul principal se opreste, se
pregatesc guvernarea de avarie, instalatiile de ancorare si remorcaj, se informeaza autoritatea
cea mai apropiata si ambarcatiunile din vecinatate;
Se informeaza comandantul, se semnalizeaza situatia, se reduce turatia la motorul principal, se
pregatesc guvernarea de avarie, instalatia de ancorare si remorcare, se informeaza autoritatea cea
mai apropiata si ambarcatiunile din vecinatate;
156. Corpul balizei marcajului cardinal de Nord este piturat in dungi orizontale dispuse de sus in
jos astfel:
Negru-negru-galben;
Negru-galben;
Galben-negru-galben.
157. Pentru executarea manevrei de om la apă prin giraţie simplă se va proceda astfel:
Se pune cârma bandă în bordul în care a căzut omul şi după o întoarcere de 250° faţă de
drumul iniţial, se aduce cârma la zero şi se stopează maşina;

158. Manevra de legare/plecare la/de la geamandura consta in urmatoarele operatiuni:

Pregatirea ambarcatiunii, prezentarea la geamandura, legarea, plecarea;
Prezenta, pregatirea echipajului, legarea, voltarea, plecarea;
Pregatirea legaturilor, apropierea de geamandura, legarea, voltarea, plecarea, largarea.
159. Marcajul de pericol izolat are ca semn de varf:
O sfera de culoare roşie;
Un con rosu cu varful in sus;
O sfera de culoare neagra.
160. Mentionati varianta corecta – sensul legaturilor ambarcatiunii:
Parama prova-inapoi; springul pupa-inainte; traversa pupa-travers;
Parama de etambou-inapoi; parama de etrava-inainte; springul pupa-inainte;
Springul prova-inapoi; parama prova-inainte; parama pupa-inainte.
161. Efectele legaturilor combinate – parama pupa si spring prova - faciliteaza:
Acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe springul prova;
Acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe parama pupa;
Acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul pupa.
162. Identificati varietatea de ceata dupa urmatoarele caracteristici: apare la contactul a doua mase
de aer cu temperaturi diferite si umezeli relative ridicate, se prezinta sub forma unor centuri cu
latimea de circa 50 Mm.
Ceata de contact.
Ceata de advectie.
Ceata frontala.
163 . In emisfera nordica, daca nava, in semicercul periculos, se indreapta spre periferia ciclonului,
in drum constant vantul:
Gireaza in sens invers acelor de ceasornic.
Se mentine constant.
Gireaza in sens retrograd.
164 . Remorcajul la ureche se foloseste:
Pentru ambarcatiuni mici, pe distante scurte, pe mare calma, in zona portuara;
165. Remorcajul in siaj cu prova inainte este mai:
Avantajos, deoarece rezistenta ambarcatiunii la inaintare este mai mica;
Dezavantajos, deoarece necesita spatii mai largi;
Avantajos, deoarece se pot folosi la remorcaj si ambarcatiuni nespecializate.
166 . In portul Constanta se gasesc amplasate:
2 marcaje de pericol izolat;
3 marcaje de pericol izolat;
Nici un marcaj de pericol izolat.
167. Vanturile dominante care bat intre 40 si 60 de grade latitudine nordica sunt:
Alizeele de Nord-Est
Vanturile de Vest.
Musonii.
Vanturile de Est.
168. Efectul carmei la mars inapoi – ambarcatiune merge inapoi, carma in ax:
Prova gireaza la stanga, iar pupa se abate spre dreapta;
Prova gireaza la dreapta, iar pupa se abate spre stanga;
Deplasare rectilinie inapoi.
169. Efectele legaturilor – parama prova:
Deplaseaza ambarcatiune in ax spre prova, apropie prova de cheu, departeaza pupa;
Deplaseaza ambarcatiune in ax spre prova, apropie pupa de cheu, departeaza prova;
Apropie prova de cheu, departeaza pupa.
170. Efecte combinate carma-elice – ambarcatiune merge cu viteza inainte, carma zero, masina
inainte:
Prova gireaza la stanga, pupa se abate la dreapta;
Prova gireaza la dreapta, pupa se abate la stanga;
Elicea nu are efect.
171. Efectele legaturilor combinate – parama pupa si spring prova - faciliteaza:
Acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul prova;
Acostarea cu bordul, plecarea cu pupa inainte pe parama pupa;
Acostarea cu bordul, plecarea cu prova inainte pe springul pupa.
172 . Cum variaza temperatura aerului in apropierea solului in timpul unei zile?
Valorile extreme de temperatura din cursul unei zile se inregistreaza la orele culminatiilor inferioare
si superioare ale soarelui la meridianul locului.
Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, dupa care
incepe sa creasca pina la o ora dupa culminatie cind atinge valoarea maxima.
Temperatura minima se inregistreaza cu putin timp inainte de rasaritul soarelui, iar cea maxima la
miezul zilei dupa care temperatura incepe sa scada, desi bilantul caloric continua sa fie pozitiv,
datorita turbulentei care apare in straturile inferioare .
173. In portul Constanta, farul de intrare cu lumina alba este situat fata de luminile de intrare verde
si rosie astfel:
La interior;
La exterior;
Intre aceste lumini.
174. In portul Mangalia simbolul MA-G5 semnifica:
Marcajul galben cu numarul 5;
Marcajul de tribord cu numarul 5;
Marcajul cu numarul 5.
175. Efectele legaturilor combinate – parama prova si spring pupa - faciliteaza:
Apropierea ambarcatiunii de cheu cu deplasare spre inainte;
Apropierea ambarcatiunii de cheu cu deplasare spre inapoi;
Apropierea ambarcatiunii de cheu fara deplasare spre inainte/inapoi.
176. La acostarea cu babordul la cheu, fara ancora, apropierea se face:
Sub un unghi cat mai mic (20-30 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mic (10-20 grade), pentru o ambarcatiune cu elice pas dreapta;
Sub un unghi cat mai mare, folosind efectul carmei si elicei.
177. Daca vantul bate din prova tribord acesta produce:
Numai derivă de vânt;
Micsorarea vitezei si deriva de vant la tribord;
Micsorarea vitezei si deriva de vant la babord.
178 . In rada portului Mangalia, geamandura MA-KS este amplasata:
Pe capul digului de larg;
La 50 m fata de capul digului de larg, in continuarea acestuia;
La 500 m fata de capul digului de larg, in continuarea acestuia.
179 . Efecte combinate carma-elice – ambarcatiune merge cu viteza inapoi, carma stanga, masina
inapoi:
Prova gireaza la stanga, pupa se abate la dreapta;
Prova gireaza la dreapta, pupa se abate la stanga;
Elicea nu are efect.
180. Diferenta intre tipurile de remorchere o face:
Zona de navigatie, puterea motorului, dependenta fata de portul de baza;
Calitatile manevriere, calitatile nautice, dotarea cu echipamente de salvare;
Viteza de remorcare, vizibilitatea buna la manevra, lungimea remorcii.