Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiiniţe(crocodil), lucruri(bec), fenomene
ale naturii(ploaie), stări sufleteşti(oboseală), acţiuni(citire), însuşiri(inteligenţă), abstracţiuni(cinste).
Felul substantivelor:
• comune: raton;
• proprii: Igor;
• simple: biserică;
• compuse: floarea-soarelui;
Categorii gramaticale ale substantivelor:
Genul : -masculin: câine;
-feminin: libelulă;
-neutru: birou;
-substantive care au la singular forme pentru două genuri: colind, colindă;
-substantive care au la plural forme pentru două genuri: elemenţi, elemente;
-substantive de gen comun: gură-cască, papă-lapte;
-substantive epicene (au o singură formă pentru ambele genuri):
………………………………………………elefant, girafă, zebră;
-substantive mobile (se formează cu ajutorul sufixelor moţionale): elev-elevă,
................................. gâscă-gâscan;
Obs: Pentru substantivele nume proprii, genul se stabilește cu ajutorul contextului. Ex: acest Criș- aceste
Crișuri (neutru); această Craiova (feminin); acest Jupiter (masculin și neutru).
Nominativ:
Acuzativ :
Genitiv :
Dativ:
Complement indirect: I-am dat nota lui Mihai.
Întrebări: cui?
Circumstanţial de loc: Stai locului !
Atribut substantival datival: Nepoată mamei îi era Felicia.
Obs: Determină un substantiv nearticulat.
Acordarea de burse studenţilor.
Obs: Determină un substantiv articulat provenit din
infinitivul lung al verbului.
Atribut substantival prepoziţional: Reușita grație profesorului a fost răsplătită.
Obs: Este precedat de prepoziţii ale cazului dativ.
Apoziţie: I-am dat florile Ancăi, prietenei tale.
Determinarea (articularea)
Articolul
Articolul – partea de vorbire flexibilă care însoţeşte un substantiv şi arată în ce măsură obiectul
denumit de acesta este cunoscut vorbitorului.
Articolul hotărât- arată că obiectul denumit de substantiv este bine cunoscut vorbitorului.
Articolul nehotărât- arată că obiectul denumit de substantiv este mai puţin cunoscut vorbitorului.
singular plural
Masculin al ai
Feminin a ale
Prepoziţia
Prepozitia este partea de vorbire neflexibilă care leagă atributul sau complementul de cuvântul
determinat;
este un instrument gramatical.
Stabilește cazul și funcția sintactică pentru cuvintele subliniate din enunțurile următoare.
1. Profesorul a propus elevilor să facă o excursie.
2. Profesorii îl caută pe Ion.
3. Profesorii aleg director.
4. Olimpicilor li s-au oferit premii.
5. El se bazează pe ajutorul familiei.
6. Reflectează asupra problemei.
7. Am mers la munte.
8. Locuiește deasupra apartamentului nostru.
9. Stai locului!
10. În copilărie, am citit multe povești.
11. Pe parcursul săptămânii, temperaturile vor fi ridicate.
12. Lucrează cu atenție.
13. L-a ajutat de milă.
14. De dragul vremurilor trecute am renunțat la răzbunare.
15. Am muncit mult pentru împlinirea dorinței tale.
16. Primăria a acordat o sumă de bani în vederea reabilitării locuințelor vechi.
17. Este lăudat de profesor.
18. În caz de boală, ceri sfatul medicului.
19. În locul profesorului, m-aș fi simțit altfel.
20. Cu toate eforturile, tot nu a terminat lucrarea.
21. În pofida neajunsurilor, sunt mulțumiți de viața lor.
22. Plecarea cocorilor ne întristează.
23. Am participat la acordarea de ajutoare sinistraților.
24. Orașul București e capitala țării.
25. Plimbarea de-a lungul parcului este lungă.
26. Reușita grație efortului e mulțumitoare.
27. Studiile de filosofie m-au ajutat foarte mult.
28. Vecinul meu de bloc, Andrei, avea talent la pictură.
29. Am vorbit cu Ana, cu prietena ta.
30. I-am dat flori fetei, iubitei mele.
31. Aceștia sunt colegii mei.
32. Mingea este de plastic.
33. Tematica filmelor este contra războiului.
34. Dă-i Cezarului ce-i al Cezarului.