MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI NEAMŢ

COLEGIUL TEHNIC “GHEORGHE CARTIANU” PIATRA NEAMŢ

OLIMPIADA DE LOGICĂ, ARGUMENTARE ŞI COMUNICARE

ETAPA NAŢIONALĂ
7-11 APRILIE 2010

Citiţi cu atenţie textul fiecărui subiect. În cazul utilizării de simboluri (litere) pentru a desemna termeni sau
propoziţii, se va specifica termenul, respectiv propoziţia corespunzătoare fiecărui simbol. Răspunsurile vor fi
redactate clar, citeţ şi fără ştersături, pe cât posibil în ordinea subiectelor, cu menţionarea numărului de ordine al
subiectului, fără a mai transcrie textul acestuia.

Subiectul I – 16 puncte
La construirea unui bloc au fost convocate mai multe echipe de meseriaşi. În primul rând, au fost convocaţi
betoniştii. Dintre aceştia, unii se pricep şi la zidărie, iar alţii şi la tâmplărie, însă există câţiva care se pricep la
ambele meserii. Faianţarii se pricep toţi la preparat betonul, dar numai câţiva au abilităţi la zidărie; nici unul, însă,
nu are cunoştinţe de tâmplărie. Au fost aduşi, de asemenea, instalatori, toţi ştiind să pună faianţă, iar câţiva se
pricep şi la zidărie. Au fost convocaţi şi câţiva parchetari, nici unul neştiind să toarne beton, dar toţi fiind în acelaşi
timp şi tâmplari, iar câţiva dintre ei ştiind şi să zidească. În sfârşit, decoratorii se pricep la instalaţii, ştiu să pună
faianţă şi, totodată, să toarne beton. Nu există niciun decorator care să nu cunoască meseria de zidar.
Cerinţe:
1) Identificaţi termenii care desemnează meserii în textul de mai sus;
2) Reprezentaţi cu ajutorul diagramelor Euler, în cadrul unei singure figuri grafice, raporturile dintre termenii
identificaţi;
3) În baza reprezentării realizate, precizaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:
E 1: Unii decoratori sunt parchetari.
E 2: O parte din zidari nu sunt decoratori.
E 3: Majoritatea zidarilor nu sunt parchetari.
E 4: Toţi tâmplarii sunt parchetari.
E 5: Unii tâmplari se pricep la decoraţiuni.
E 6: Există unii meseriaşi care se pricep la 5 meserii.
E 7: Există cel puţin un meseriaş care se pricepe la 6 meserii.

Subiectul II – 10 puncte
1) Fie termenul manual de logică.
(a) Explicaţi dacă şi în ce sens se modifică extensiunea şi intensiunea termenului dat mai sus prin
excluderea menţiunii „de logică“;
(b) Explicaţi dacă şi în ce sens se modifică extensiunea şi intensiunea termenului dat mai sus prin
adăugarea menţiunii „simbolică“;
(c) Caracterizaţi din punct de vedere extensional termenul manual;
(d) Construiţi o definiţie a termenului manual care să încalce, în acelaşi timp, trei reguli ale
definiţiei. Numiţi şi prezentaţi fiecare regulă încălcată.
2) Fie următoarea clasificare:
 obiectul clasificării: tipuri de definiţie;
 criteriul: procedura de definire;
 elementele clasificării: definiţii prin gen proxim şi diferenţă specifică, definiţii
operaţionale, definiţii nominale, definiţii corecte, definiţii constructive
(genetice), definiţii prin enumerare, definiţii lexicale, definiţii ostensive (prin
indicare).
Cerinţe:
(a) Numiţi şi definiţi regula încălcată/regulile încălcate;
(b) Păstrând obiectul şi criteriul clasificării, realizaţi o clasificare corectă din punct de vedere
logic.

Subiectul III – 20 puncte

Fie propoziţiile:
1
 (1) Orice silogism valid produce concluzii adevărate;
(2) Propoziţia care se obţine prin conversiunea obversei conversei supraalternei inversei parţiale a
propoziţiei „Orice silogism valid produce concluzii adevărate“;
(3) Propoziţia care se obţine prin inversiunea parţială a obversei contradictoriei inversei totale a
propoziţiei „Orice silogism valid produce concluzii adevărate“;
(4) Propoziţia care este contradictoria conversei inversei parţiale a obversei contrapusei totale a
propoziţiei „Orice silogism valid produce concluzii adevărate“.
Câţiva elevi discută despre valoarea de adevăr a celor patru propoziţii, fiecare susţinând câte un punct de vedere
exprimat printr-un enunţ:
Mihaela: „Propoziţia (1) este adevărată, propoziţia (2) este adevărată, propoziţia (3) este falsă, iar propoziţia (4)
este falsă”;
Călin: „Propoziţia (1) este falsă, propoziţia (2) este probabilă/nedeterminată, propoziţia (3) este adevărată, iar
propoziţia (4) este probabilă/nedeterminată“;
Ioana: „Propoziţia (1) este falsă, propoziţia (2) este adevărată, propoziţia (3) este adevărată, iar propoziţia (4) este
falsă“;
Vlad: „Propoziţia (1) este falsă, propoziţia (2) este falsă, propoziţia (3) este adevărată, iar propoziţia (4) este
adevărată“.
Cerinţe:
1) (a) Formalizând demersul vostru, scrieţi formulele propoziţiilor (1), (2), (3) şi (4);
(b) Scrieţi propoziţiile (2), (3) şi (4) în limbaj natural;
(c) Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei (1). Pornind de la valoarea de adevăr identificată, precizaţi şi
justificaţi care dintre cei patru elevi are dreptate.
2) Înlocuind în propoziţiile (1), (2), (3) şi (4) termenii ”silogism valid” cu ”S” şi ”silogism care produce concluzii
adevărate” cu ”P”, precizaţi şi justificaţi care dintre următoarele enunţuri, obţinute prin această înlocuire, sunt
corecte:
Mihaela: „Dacă propoziţia (1) este adevărată, atunci propoziţia (2) este adevărată, propoziţia (3) este falsă, iar
propoziţia (4) este falsă”;
Călin: „Dacă propoziţia (1) este falsă, atunci propoziţia (2) este probabilă/nedeterminată, propoziţia (3) este
adevărată, iar propoziţia (4) este probabilă/nedeterminată“;
Ioana: „Dacă propoziţia (1) este falsă, atunci propoziţia (2) este adevărată, propoziţia (3) este adevărată, iar
propoziţia (4) este falsă“;
Vlad: „Dacă propoziţia (1) este falsă, atunci propoziţia (2) este falsă, propoziţia (3) este adevărată, iar propoziţia
(4) este adevărată“.

Subiectul IV – 20 puncte
Fie următoarea condiţie: într-un silogism categoric valid, termenul mediu este distribuit de două ori.
Cerinţe:
1) pe baza legilor generale ale silogismului şi a legilor speciale ale figurilor silogistice, identificaţi toate
silogismele valide care îndeplinesc condiţia precizată mai sus;
2) identificaţi modul silogistic care se obţine dacă la condiţia de mai sus se adaugă condiţia: ” concluzia este
afirmativă”;
3) utilizând metoda reducerii indirecte (metoda reducerii la absurd), verificaţi validitatea modului silogistic
identificat la punctul 2).

Subiectul V – 24 puncte
După ora de economie, unde s-a dezbătut tema dezechilibrelor macroeconomice, are loc o dispută între câţiva elevi,
fiecare susţinând propriul argument:
Viorel: „Dezechilibrul unui sistem economic generează inflaţie şi şomaj. Prin urmare, o economie în care nu există
inflaţie şi şomaj, se află în stare de echilibru.“;
Mircea: „Dacă o economie este afectată atât de inflaţie cât şi de şomaj, atunci se află în dezechilibru. Dar nu este
adevărat că există inflaţie şi şomaj. Din toate cele spuse, conchidem că economia se află în echilibru“;
Adriana: „Dacă o economie este afectată de inflaţie, este în dezechilibru, iar dacă este afectată de şomaj, este, de
asemenea, în dezechilibru. Considerăm că sistemul economic este afectat de inflaţie sau de şomaj. De aici
rezultă că sistemul economic este în dezechilibru“.
Cerinţe:
1) Transcrieţi raţionamentele celor trei elevi în limbajul logicii propoziţiilor compuse;
2) Verificaţi, prin oricare metodă cunoscută, validitatea celor trei raţionamente;
3) Determinaţi şi numiţi, în fiecare caz, tipul de argument valid/eroare de argumentare.

2
 OLIMPIADA DE ŞTIINŢE SOCIO- UMANE, ETAPA NAŢIONALĂ
7 - 11 aprilie 2010

LOGICĂ, ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Subiectul I – 16 puncte
1) 3,5 puncte pentru identificarea termenilor din text (0,5 puncte pentru fiecare termen identificat: A =
betonişti, B = zidari, C = tâmplari, D = faianţari, E = instalatori, F = parchetari, G = decoratori);
2) 9 puncte pentru reprezentarea grafică corectă (se acordă punctaj numai pentru reprezentarea
grafică integral corectă):

D E G

3) 3,5 puncte (0,5 puncte pentru fiecare precizare corectă): E 1=F; E 2=A; E 3=A; E 4=F; E 5=F; E 6=A;
E 7=F.

Subiectul II – 10 puncte:
1) 6 puncte, din care:
(a) 1 punct - Extensiunea creşte, iar intensiunea scade;
(b) 1 punct - Extensiunea scade, iar intensiunea creşte;
(c) 1 punct – Caracterizare din punct de vedere extensional: termen nevid, general, distributiv,
precis.
(d) 3 puncte (1,5 puncte pentru construirea definiției – spre exemplu, Manual =df un manual şcolar
care nu cuprinde în întregime conţinutul unei ştiinţe experimentale; 0,5 puncte pentru fiecare
regulă numită și prezentată).
Se acordă punctajul pentru oricare alt exemplu care corespunde cerințelor.
2) 4 puncte, din care:
(a) 2 puncte pentru numirea și prezentarea corectă a regulilor încălcate;
(b) 2 puncte pentru realizarea clasificării corecte.

Subiectul III – 20 puncte:

1) (a) 7 puncte: (1) SaP–1 punct; (2) SiP–2 puncte; (3) SoP–2 puncte; (4) SeP–2 puncte;
(b) 3 puncte (1 punct pentru fiecare propoziţie exprimată în limbaj natural):
(2) „Unele silogisme valide produc concluzii adevărate“;
(3) „Unele silogisme valide nu produc concluzii adevărate“;
(4) „Niciun silogism valid nu produce concluzii adevărate“;
(c) 4 puncte (2 puncte pentru justificarea falsităţii propoziţiei (1); 2 puncte pentru precizarea Ioana
are dreptate);
3
2) 6 puncte (1 punct pentru precizarea Mihaela are dreptate, 2 puncte pentru justificare; 1 punct
pentru precizarea Călin are dreptate, 2 puncte pentru justificare).

Subiectul IV – 20 puncte:
1) 9 puncte: aai-3 - 3 puncte; eao-3 - 3 puncte; eao-4 - 3 puncte
2) 3 puncte: aai-3
3) 8 puncte: MaP ip.: MaP = 1 SeP
MaS MaS = 1 MaS
SiP S i P = 0 → SeP = 1 (3 puncte) MeP (2 puncte)
MeP=0 pentru că MaP=1 (prin ipoteză) (1 punct)
dar MaS=1 (prin ipoteză), deci SeP=0 (1 punct)
dacă SeP=0 → S i P=1 → modul aai-3 este valid(1 punct)

Subiectul V – 24 puncte:
1) 3 puncte - Viorel: [p → (q & r)] → [~(q & r) → ~p]
3 puncte - Mircea: {[(p & q) → r] & ~(p & q)} → ~r
3 puncte - Adriana: [(p → r) & (q → r) & (p V q)] → r
2) 2 puncte - argument valid
2 puncte - argument nevalid
2 puncte - argument valid
3) 3 puncte - Viorel raţionează corect pentru că recurge la o tautologie numită „contrapoziţia
(transpoziția) implicaţiei“;
3 puncte - Mircea nu raţionează corect pentru că recurge la un sofism formal numit „eroarea
negării antecedentului“;
3 puncte - Adriana raţionează corect pentru că recurge la un argument valid cu trei premise numit
„dilemă constructivă simplă”.

Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.