Curs VI Forme speciale de argumentare silogistică

Uneori, pentru a justifica o teză (concluzie), nu este suficient un singur silogism, ci

trebuie să se recurgă la mai multe silogisme, caz în care concluziile preliminare formează,
împreună, o rațiune suficientă pentru a justifica concluzia.
Polisilogismul este format din mai multe silogisme care participă la întemeierea unei
propoziții (teze), caz în care concluzia primului silogism devine premisă în următorul silogism
ș.a.m.d. până la ultimul silogism. Ultima concluzie este numită concluzie finală, iar celelalte
concluzii sunt numite concluzii intermediare. Silogismul care precede se numește prosilogism,
iar cel care urmează se numește episilogism.
Există două forme de polisilogisme: progresive și regresive.
În polisilogismul progresiv, concluzia devine premisă majoră în silogismul următor, iar în
polisilogismul regresiv, concluzia devine premisă minoră în silogismul următor.

Polisilogismul progresiv:

Toate animalele acvatice respiră prin branhii AaB

Toți peștii sunt animale acvatice CaA
Toți peștii respiră prin branhii CaB
Unele animale sunt pești DiC
Unele animale respiră prin branhii DiB

Polisilogismul regresiv:

Toate animalele acvatice respiră prin branhii AaB

Toți peștii sunt animale acvatice CaA
Toți peștii respiră prin branhii CaB
Toate animalele care respiră prin branhii sunt ființe BaD
Toți peștii respiră prin branhii CaB
Toți peștii sunt ființe CaD
Soritul este un polisilogism eliptic (entimematic) în care concluziile intermediare sunt doar
subînțelese, fiind redată explicit doar concluzia finală:
Toate mamiferele nasc pui vii
Toate felinele sunt mamifere
Unele animale sunt feline
Unele animale nasc pui vii

a. Soritul aristotelic (analitic)

AaB Putem reface silogismele complete ale acestui sorit și obținem:

BaC AaB AaC AaD
CaD BaC CaD DaE
DaE AaC AaD AaE
AaE

Din primul silogism lipsește concluzia AaC, din al doilea premisa AaC, iar din al treilea
silogism lipsește premisa AaD. La fiecare silogism simplu, subiectul concluziei trebuie să fie A,
astfel obținem concluzia finală AaE.
Soritul regresiv aristotelic are două reguli:
1. Prima premisă poate să fie particulară, toate celelalte premise trebuie să fie universale
AiB
BaC
CaD
DaE
AiE
2. Ultima premisă poate să fie negativă, toate celelalte trebuie să fie afirmative
AaB Toate balenele sunt mamifere
BaC Toate mamiferele sunt vertebrate
CaD Toate vertebratele sunt animale
DeE Niciun animal nu este plantă
AeE Nicio balenă nu este plantă
b. Soritul goclenian (Rudolf Goclenius: 1547-1628) sau sintetic unește în concluzie
subiectul ultimei premise cu predicatul primeia.

AaB Există un lanț de moduri BARBARA la care omitem concluziile și introducem

CaA premisa minoră în raport cu premisa anterioară și obținem:
DaC
EaD AaB CaB DaB
EaB CaA DaC EaD
CaB DaB EaB

Soritul progresiv goclenian are două reguli:

1. Numai prima premisă poate să fie negativă
2. Numai ultima premisă poate să fie particulară
Demonstrație: soritul goclenian este alcătuit din silogisme de figura I, despre care știm că
trebuie să aibă premisa minoră afirmativă. Toate premisele soritului goclenian sunt minore, afară
de prima premisă, care este majoră, și deci singura care poate fi negativă. Prima premisă trebuie
să fie universală. Celelalte premise pot fi particulare, dar în acest caz ar rezulta concluzii
intermediare. Acestea însă, jucând rolul de premise majore, nu pot fi particulare. Numai ultima
premisă poate să fie particulară, fiindcă concluzia acesteia nu mai deține rolul de premisă majoră.

Entimema este silogismul simplu din care este omisă o propoziție, adică una dintre premise
sau chiar concluzia. Entimema poate fi de ordinul I (când lipsește premisa majoră), de ordinul II
(când lipsește premisa minoră) și de ordinul III (când nu este exprimată concluzia)
Aristotel numea entimemă silogismul probabilului și verosimilului, sprijinit pe credințe populare.
Premisa majoră fiind subînțeleasă, nu ca evidentă, ci ca obișnuită, Aristotel îi mai spunea
„silogismul oratorilor”.
Ex: Toți scriitorii sunt talentați pentru că unii poeți sunt talentați (entimemă de gradul II)
Epicherema este lanțul de silogisme eliptice formate din entimeme sau polisilogismul
prescurtat în care cel puțin o premisă este entimemă.
Toate balenele sunt mamifere AaB
Niciun mamifer nu este plantă BeC
Nicio plantă nu este balenă CeA
Toate florile sunt plante DaC
Nicio floare nu este balenă DeA
Trandafirul este o floare EaD
Trandafirul nu este o balenă EaA

Observație: pentru a verifica validitatea unui asemenea argument trebuie să refacem

polisilogismul în forma lui completă și apoi să verificăm validitatea fiecărui silogism.

Aplicație: Justificați propoziția Unele ființe nu sunt reptile cu ajutorul unui polisilogism.
Reduceți apoi polisilogismul la o formă entimematică a) de tipul unui sorit și b) de tipul unei
epichereme