INDUCȚIA

Ștefan Ioana Corina

Logica inductivă se ocupă cu studiul raționamentelor de la particular la general, adică se
ocupă cu studiul argumentelor bazate pe generalizare.
Într-un argument inductiv concluzia spune mai mult decât premisele din care a fost obținută.
Ex: Porcul mistreț este omnivor.
Ursul este omnivor.
Omul este omnivor.
Porcul mistreț, ursul și omul sunt mamifere.
Toate mamiferele sunt omnivore.
Proprietățile argumentelor inductive

1. Caracterul amplificator al concluziei în raport cu premisele din care a fost obținută.

- fiecare premisă vorbește despre un anumit mamifer cu proprietatea de a fi omnivor, iar concluzia
este mai generală decât fiecare dintre premisele din care a fost obținută, afirmând că toate mamiferele sunt
omnivore.
2. Caracterul probabil al concluziei în raport cu premisele din care a fost obținută.
-deși premisele sunt adevărate nu putem fi siguri de adevărul concluziei; premisele nu constituie
un temei suficient pentru concluizie, ea rămânâd probabilă.

Principalele tipuri de argumente inductive sunt:

a) Inducția completă
b) Inducția incompletă (amplificatoare)
c) Inducția prin simplă enumerare
d) Inducția științifică
 Ex: Rechinul albastru are scheletul cartilaginos.
Rechinul ciocan are scheletul cartilaginos.
a) Inducția completă Câinele de mare are scheletul cartilaginos.
Vulpea de mare are scheletul cartilaginos.
Torpila are scheletul cartilaginos.
-Este o argumentare deductivă care presupune că: Rechinul albastru, rechinul ciocan, câinele de
mare, vulpea de mare și torpila sunt vertebrate
1. Există o clasă de obiecte al cărei număr de elemente nu este mare (clasă finită). acvatice din clasa chondrichthyes.
2. Fiecare obiect/element al clasei poate să fie examinat individual.
Toate vertebratele din clasa chondrichtyes au
3. Fiecare obiect/element al clasei are o anumită proprietate. scheletul cartilaginos.
4. Se conchide ca întreaga clasă de obiecte are respectiva proprietate.

A1 este P
A2 este P Toți S sunt p. (A1 – A5) au prop. P.
(fiindcă)
A3 este P
A4 este P
A5 este P
A1, A2, A3, A4, A5 sunt toți S

Toți S sunt P.
(deoarece)

(A1 – A5) și numai ei constituie membrii clasei S.

b) Inducția incompletă (amplificatoare)
- Spre deosebire de inducția completă, clasa de obiecte este infinită sau prea mare pentru a fi cercetată element cu element.
Presupunem că numărul elementelor dintr-o clasă depășește posibilitățile noastre de cercetare așa că vom examina un număr
finit de cazuri și vom conchide că întreaga clasă are proprietatea P.
- Aceasta este o modalitate de raționament ipotetic, deoarece, deși premisele sunt adevărate, concluzia rămâne totuși probabilă.
Ea nu poate satisface în întregime principiul rațiunii suficiente.
Schema de inferență:

A1 este P
A2 este P (probabil) Toți S sunt P. (A1 – A5) au prop. P.
.
.
.
An este P
A1, A2, ..., An sunt unii s.
(A1 – A5) constituie uni din membrii clasei S.

(probabil)Toți S sunt P.
 c) Inducția prin simplă enumerare

Este cea mai simplă formă de inducție. Ea se bazează pe simpla trecere în revistă a unui număr cât mai mare de
cazuri din care nici unul nu contrazice rezultatul spre tindem. Aceasta se bazează pe simpla repetare a unor constatări și pe
absența oricărui contra-exemplu. Gradul de probabilitate e redus căci există cazuri în care din premise adevărate se obțin
concluzii false (ex: La ora 10 văd elevi pe stradă, deci elevii chiulesc de la școală.).

Erori: - Generalizarea pripită – cea mai răspândită

- Tratarea simplei succesiuni drept o relație cauzală (ex. Superstițiile)

d) Inducția științifică
Este bazată pe reguli bine determinate, pe utilizarea observației riguros organizate, a experimentului științific și a unor metode speciale de
cercetare inductivă (metode cauzale). Ea tinde să stabilească că ceea ce se repetă la fel într-un număr mai mic sau mai mare de cazuri este în
același timp și necesar.

Observația este un procedeu utilizat în cunoașterea științifică ce constă în contemplare metodică și intențională a unui obiect sau a unui
proces. Ea poate fi simplă (cu ajutorul organelor de simț) sau complexă ( cu ajutorul aparatelor speciale). Fiecare etapă a sa trebuie să se încheie cu
înregistrarea și clasificarea datelor obținute.
Experimentul trebuie să satisfacă următoarele condiții:
1. Se alege un grup reprezentativ pentru fenomenul studiat și se împarte în două grupuri a și b, unul fiind grup de control.
2. Cele 2 grupuri se formează înainte de debutul experimentului independent de orice prejudecăți referitoare la ele.
3. Mijloacele utilizate vor fi adecvate scopului urmărit și însușirilor celor 2 grupuri.
4. Deșfășurarea experimentului va fi urmărită pas cu pas, înregistrând toate datele, acestea fiind clasificate și analizate.
5. Durata acestuia trebuie să fie convenabilă și adecvată scopului.
6. Pentru a fi concludent, trebui să fie realizat simultan sau succesiv mai multor perechi de clase constituite după criterii diferite.

În cazul inducției științifice se pleacă de la premise adevărate și se obține o concluzie cu un grad mare de probabilitate datorită metodelor
de cercetare fundamentate pe observație și pe experiment