Sunteți pe pagina 1din 6

ASAMBLĂRI NITUITE

I. Prezentarea noilor conţinuturi


II.1. Definiţie, elementele unui nit, dimensiunile unui nit
Nituirea = operaţia prin care două sau mai multe table sau profile subţiri se îmbină
nedemontabil prin intermediul organelor de maşini numite nituri.
Nitul = organ de maşină care serveşte la realizarea îmbinării nituite.
II.2. Elementele unui nit :
1 – tija nitului ;
2 – capul iniţial ;
3 – capul de închidere (se formează la montare).

II.3. Dimensiunile unui nit :


d – diametrul tijei;
l = lungimea tijei;
D – diametrul capului iniţial;
h – înălţimea capului iniţial.
II. Tipuri de nituri
A. După destinaţie :
-nituri şi nituiri de rezistenţă (la poduri metalice, poduri rulante, schelete de macara,
stâlpi de tensiune etc.)
-nituri şi nituiri de rezistenţă – etanşare (cazane cu abur, rezervoare petroliere,
recipiente sub presiune).

B. După poziţia capului iniţial :


-cu cap obişnuit (la suprafaţă) ;
-cu cap semiînecat ;
-cu cap înecat.

C. După forma capului iniţial


-cu cap semirotund ;
-cu cap tronconic ;
-cu cap cilindric.

D. După forma tijei


-cu tija plină (a) ;
-cu tija semitubulară (b) ;
-cu tija tubulară (c).
a
cb

E. După materialul utilizat


-oţel (OL 34, OL 37);
-alamă;
-cupru;
-aluminiu.
F. Nituri speciale
-nituri explozive (au tija semitubulară încărcată cu un material exploziv) (a)
-nituri cu tija dublă (b)

a b
III. Tipuri de îmbinări nituite
B. După modul de execuţie
-îmbinări realizate manual;
-îmbinări realizate mecanizat.

C. După temperatura de realizare


-la cald (atunci când diametrul tijei este mai mare de 12 mm) ;
-la rece (la temperatura ambiantă, atunci când diametrul tijei este mai mic de
12 mm).

D. După modul de aşezare a materialelor


-prin suprapunere (a)
-cap la cap - cu o eclisă (b)
-cu două eclise (c)

a b c
D. După numărul de rânduri de nituri
-cu un rând ;
-cu mai multe rânduri -în linie ;
-în zig – zag.

E.După numărul secţiunilor de forfecare


-cu o singură secţiune;
-cu mai multe secţiuni.

F. După modul de formare a capului de închidere


-direct ;
-indirect.
IV. Tehnologia nituirii
După modul de execuţie nituirea este :
V.1. manuală;
V.2. mecanică;
V.3. prin explozie.

V.1. Nituirea manuală – necesită un volum mare de muncă, iar productivitatea este
scăzută. Se foloseşte numai în producţia de unicate şi în atelierele de reparaţii.
Se poate face la cald sau la rece ; direct sau indirect.
Scule folosite
-ciocan de lăcătuşerie ;
-contracăpuitor (contrabuterolă – pentru protejarea capului iniţial) ;
- trăgător (a) - pentru apropierea pieselor de nituit) ;
- căpuitor (b) - (buterolă – pentru formarea capului de închidere).

Tehnologia nituirii manuale


a b
-se introduce nitul în alezaj;
-cu ajutorul trăgătorului se apropie cele două materiale
pentru a nu rămâne spaţiu între ele (a)
-prin lovituri de ciocan axiale (b) şi radiale (c) se
refulează capătul tijei, formând capul de închidere ,
rotind căpuitorul după fiecare lovitură (d), astfel încât
forma capului de închidere să devină identică cu a
capului iniţial.

V.2.Nituirea mecanică
Se execută pe maşini de nituit. Forţa de nituire realizată de aceste maşini este cuprinsă
între 2000 şi 8000 daN.

Clasificarea maşinilor de nituit


A. După principiul de lucru

-maşini de nituit prin ciocănire - fixe (a)


- portabile (b)
-maşini de nituit prin presare – în potcoavă (c)
-în cleşte
-maşini de nituit prin rulare. (d)

b
c
a
B. După posibilitatea de deplasare
-maşini fixe ;
-maşini transportabile – portabile ;
-carosabile ;
-suspendate.
C. După modul de acţionare
-maşini de nituit hidraulice ;
-maşini de nituit pneumatice ;
-maşini de nituit hidropneumatice ;
-maşini de nituit electromecanice ;
-maşini de nituit electrohidraulice.
D. După modul de comandă în funcţionare
-maşini de nituit cu comandă manuală
-maşini de nituit cu comandă semiautomată
-maşini de nituit cu comandă automată
V.3.Nituirea prin explozie

Pentru încălzirea nitului (cu tijă


semitubulară cu încărcătură explozivă)
se foloseşte un încălzitor electric special
(4) care încălzeşte nitul în 1…..3 s la
temperaturi de 130 °C (2). Explozivul se
aprinde, explodează, iar capătul tubular
al tijei îşi măreşte diametrul, formând
capul de închidere (3). După explozie
nitul se răceşte şi se contractă puternic
rezultând o îmbinare de bună calitate.
V.4. Defectele îmbinărilor nituite

a - cap de
închidere
înclinat
b – cap de
închidere
deplasat
c – cap de închidere prea mic
d – cap de închidere deformat
e – nit strâmb
f – materiale deformate

V. Calculul îmbinărilor nituite


Solicitarea principală este forfecarea. Numărul secţiunilor de forfecare este determinat
de numărul tablelor suprapuse. Pe lânga această solicitare apare şi cea de strivire, exercitată
de table asupra nitului.
a) În cazul unei singure secţiuni de forfecare,
efortul unitar tangenţial va fi :

Presiunea ce se exercită pe suprafaţa de contact


dintre nit şi materiale este :

b) În cazul a două secţiuni de forfecare

VI. Realizarea feed-back-ului


Se prezintă un test cu următoarele cerinţe;
a) Alegeţi din lista prezentată cel puţin 3 materiale folosite la confecţionarea niturilor :
OLC 45, OSC 10, 40 MoCr11, OL 34, alamă, RUL 1, OL 37, ARC 13, cupru,
aluminiu (99,5%).

b)Alegeţi imaginile niturilor corespunzătoare denumirilor:


-nit tubular;
-nit cu cap semirotund;
-nit cu cap tronconic;
-nit exploziv;
-nit cu cap cilindric.

c) Marcaţi zonele în care apare solicitarea de forfecare pentru asamblarea prezentată.

S-ar putea să vă placă și