Modul În ED101 Copii Și Adolescenți Care Învață Și Principii de Învățare PDF

Colegiul de Formare a Profesorilor - Program de licență
RHIA P. PEREZ, PH. D

Ed 101 - Copii și adolescenți și principii de învățare
Despre ce este vorba în acest modul?
Acest modul este destinat cursului, ED 101 - Cursanții copilului și adolescentului și
principiile învățării, care se concentrează pe dezvoltarea cursanților copii și adolescenți, cu
accent pe cercetarea și teoria actuală privind dimensiunile biologice, lingvistice, cognitive,
sociale și emoționale ale dezvoltării. În plus, aceasta include factori care afectează progresul
dezvoltării elevilor și include principii pedagogice adecvate aplicabile fiecărui nivel de
dezvoltare. Modulul va ajuta la dezvoltarea identității ca viitor profesor și la înțelegerea rolului
identităților elevilor în clasă.
În acest modul, veți învăța cum teoriile și principiile dezvoltării, învățării și motivației au
fost acordate importanță în ceea ce privește procesul educațional. Veți studia aceste zece lecții,
și anume:
Lecția 1 - Dezvoltarea umană: semnificație, concepte și abordări
Lecția 2 - Etapele de dezvoltare și sarcinile de dezvoltare

Lecția 3 - Probleme privind dezvoltarea umană
Lecția 4 - Cercetare în dezvoltarea copilului și adolescentului
Lecția 5 - Teoria psihanalitică a lui Freud
Lectia 6 - Etapele dezvoltarii cognitive ale lui Piaget
Lecția 7 - Teoria psiho-socială a dezvoltării a lui Erikson
Lecția 8 - Etapele dezvoltării morale a lui Kohlberg
Lecția 9 - Teoria socio-culturală a lui Vîgotski
Lectia 10 - Teoria ecologica a lui Bronfenbrenner
Lecția 11 - Dezvoltarea elevilor la diferiți înțelepți
Lecția 12 - Principii de învățare centrate pe cursanți

PROGRAMUL ȚINTĂ:
SĂPTĂMÂNA 1 - Lecția 1
SĂPTĂMÂNA 2 - Lecția 2 și Lecția 4
SĂPTĂMÂNA 4 -Lecția 7 și Lecția 8
SĂPTĂMÂNA 6-12 - Lecția 11
Săptămâna 13-18 - Lecția 12
Care sunt rezultatele învățării intenționate ale acestui

modul?
REZULTATELE PRECONIZATE ALE ÎNVĂȚĂRII
1. Determinați și dobândiți o mai bună înțelegere a dezvoltării copilului și adolescentului.
2. Înțelegeți rolul pe care profesorii, școala și familia îl au în etapele cruciale de dezvoltare ale
copilului și adolescentului individual.
3. Faceți o analiză critică a problemelor recurente care afectează dezvoltarea copilului și

adolescentului.
4. Aplicați diferite teorii de dezvoltare în raport cu diferitele principii de învățare.

LECȚIA 1
Dezvoltarea umană: semnificație, concepte și abordări
Care sunt obiectivele acestei lecții?
La sfârșitul acestei lecții, se așteaptă să puteți:
• definiți dezvoltarea umană în propriile cuvinte;
• să traseze câteva principii ale dezvoltării umane; și
• Distingeți două abordări ale dezvoltării umane.
Prezentare generală a subiectului
Dezvoltarea umană se referă la dezvoltarea biologică și psihologică a ființei umane pe tot

parcursul vieții. Se compune din dezvoltarea de la copilărie, copilărie și adolescență până la
maturitate.
Este un model de mișcare care începe la concepție și continuă de-a lungul vieții unei ființe
umane bine. De asemenea, include creșterea și declinul. Dezvoltarea umană poate fi pozitivă
sau negativă. Creșterea se ocupă de schimbările cantitative, în timp ce dezvoltarea se ocupă de
schimbările calitative. Dezvoltarea este relativ ordonată. Dezvoltarea are un model
proximodistal care se ocupă cu dezvoltarea de la interior la sus. Un alt model este modelul
cefalocaudal, în care dezvoltarea este din cap până în picioare și de sus în jos. Dezvoltarea are
loc, de asemenea, treptat. Modelul de dezvoltare este mai probabil să fie similar, rezultatul
procesului de dezvoltare și rata de dezvoltare variază între indivizi. Dezvoltarea ca proces este
complexă, deoarece este produsul unui proces biologic, cognitiv și socio-emoțional. Procesul
biologic este o schimbare fizică. Procesul cognitiv este despre cunoaștere, gânduri și limbaj.
Socio-emoționalul este un proces care se concentrează pe relațiile cu oamenii. Dezvoltarea
umană are cinci (5) abordări diferite. Acesta include pe tot parcursul vieții, multidimensional,
plastic, contextual și implică creștere, întreținere și reglementare. Durata de viață a unei
dezvoltări umane are loc pe toată durata vieții unui individ. Dezvoltarea nu se oprește niciodată
până la moarte. Dezvoltarea umană tradițională are loc care arată schimbări extinse de la
naștere la adolescență, schimbări mici sau deloc la vârsta adultă și declin la bătrânețe târzie.
Dezvoltarea de-a lungul vieții nu se termină până la vârsta adultă și nici o etapă de dezvoltare nu
domină dezvoltarea. Multidimensionalul constă în dimensiuni biologice, cognitive și socio-
emoționale. Dezvoltarea plasticului este posibilă pe toată durata vieții. Dezvoltarea contextuală,
sunt indivizi care pot adopta

schimbarea ființelor într-o lume în schimbare. Dezvoltarea și învățarea rezultă dintr-o

interacțiune dinamică și continuă a maturizării biologice și a experienței.
Principiile creșterii și dezvoltării umane:

1. Dezvoltarea este continuă.
2. Dezvoltarea este treptată.
3. Dezvoltarea este secvențială.
4. Rata de dezvoltare variază de la persoană la persoană.
5. Dezvoltarea trece de la general la specific.
6. Majoritatea trăsăturilor sunt corelate în dezvoltare.
7. Creșterea și dezvoltarea sunt un produs atât al eredității, cât și al mediului. 8.
Dezvoltarea este previzibilă.
9. Dezvoltarea aduce atât schimbări structurale, cât și funcționale. 10.
Există o interacțiune constantă între toți factorii de dezvoltare.
Notă: Vă rugăm să consultați prezentarea power point atașată pentru o
prelegere suplimentară. Testați-vă cunoștințele
Cererea nr. 1
1. Definiți dezvoltarea în propriile cuvinte.
2. Descrie-ți propria dezvoltare. În ce moduri v-ați schimbat de-a lungul vieții? Ce

caracteristici au rămas aceleași?
3. Care sunt principiile dezvoltării umane și implicațiile lor educaționale?

Principiile Implicații educaționale
un.
b.
c.
d.

Colegiul de Formare a Profesorilor - Program
de
licență 4. Care sunt cele două abordări ale dezvoltării umane?
Abordarea tradițională vs durata de viață

Tradițional speranța de viață
LECȚIA 2
Etapele dezvoltării și dezvoltării Sarcini Care sunt

obiectivele acestei lecții?
• definiți sarcinile de dezvoltare în propriile cuvinte ;
• identificarea etapelor de dezvoltare ale elevilor la diferite niveluri
curriculare; • descrie sarcinile de dezvoltare în fiecare etapă; și
• Precizați modul în care aceste sarcini de dezvoltare vă afectează rolul de facilitator al
învățării.
O sarcină de dezvoltare este o sarcină care apare la sau despre o anumită perioadă din viață,
realizarea nereușită a căreia duce la incapacitatea de a îndeplini sarcini asociate cu următoarea
perioadă sau etapă din viață.
Etapele de dezvoltare și sarcinile de dezvoltare

Perioada prenatală
(de la concepție până la naștere)
- implică o creștere extraordinară de la un singur
celulă la un organism complet cu creier și
capacități comportamentale.
Copilărie
(de la naștere la 18 – 24 luni) - o dependență extremă de timp față de adulți. Multe
activități psihologice sunt abia la început – limbajul, gândirea simbolică, capacitățile de
coordonare senzorimotorie.
Preșcolari
(sfârșitul copilăriei până la 5-6 ani (gradul 1) - aceștia sunt anii preșcolari. Copiii mici învață
să devină mai autosuficienți și să aibă grijă de ei înșiși, să-și dezvolte abilitățile de pregătire
școlară și să petreacă multe ore în joacă cu colegii.
Conceptul de sarcini de dezvoltare
În fiecare etapă de dezvoltare se așteaptă o anumită sarcină sau sarcini de la fiecare individ.
Robert Havighurst definește sarcina de dezvoltare ca fiind una care "apare într-o anumită
perioadă din viața noastră, a cărei realizare cu succes duce la fericire și succes cu sarcinile
ulterioare, în timp ce eșecul duce la nefericire, dezaprobare socială și dificultăți cu sarcinile
ulterioare". (Havighurst, 1972)
Sarcinile de dezvoltare (Santrock, 2002)
(6-11 ani, anii de școală elementară) – Abilitățile fundamentale de citire, scriere și
aritmetică sunt stăpânite.
• Perioada prenatală
• Copilărie
• Preșcolari
• Copilăria mijlocie și târzie
• Adolescenţă
• Vârsta adultă timpurie
• Vârsta adultă mijlocie
• Vârsta adultă târzie
Vârsta adultă timpurie

(de la sfârșitul adolescenței sau începutul anilor 20 care durează până la 30 de ani) - Este o
perioadă de stabilire a independenței personale și economice, dezvoltarea carierei, selectarea
unui partener, învățarea de a trăi cu cineva într-un mod intim, întemeierea unei familii și
creșterea copiilor.
Vârsta adultă târzie
(60 de ani și peste) Este timpul pentru adaptarea la scăderea puterii și a sănătății,
revizuirea vieții, pensionarea și adaptarea la noile reguli sociale.
Adolescenţă
Vârsta adultă mijlocie
– (10 – 12 ani, terminând până la 18 – 22 ani) Începe cu schimbări fizice rapide. Copilăria
mijlocie și târzie
(40-60 de ani) – este o perioadă de extindere a implicării și responsabilității personale
și sociale; de a ajuta generația următoare să devină o persoană competentă și matură.
Notă: Vă rugăm să consultați prezentarea power point atașată pentru o prelegere
suplimentară.

Testați-vă cunoștințele
Cererea nr. 2
Sarcini de evaluare:
Eseu foto și reflecții
Intrare pentru activitate:
Ce este un eseu foto?
Un eseu fotografic este o formă de povestire vizuală, o modalitate de a prezenta o

narațiune printr-o serie de imagini. Un eseu foto excelent este puternic, capabil să evoce
emoție și înțelegere fără a folosi cuvinte. Un eseu foto oferă o poveste folosind o serie de
fotografii și aduce privitorul de-a lungul călătoriei tale narative.
Un eseu foto spune o poveste în imagini și există multe moduri diferite de a vă stiliza propriul
eseu foto. Cu o gamă largă de subiecte de explorat, un eseu foto poate fi provocator, emoțional,
amuzant, neliniștitor sau toate cele de mai sus, dar mai ales, ar trebui să fie de neuitat.
Proiectarea sarcinilor:
Această activitate își propune să determine cunoștințele elevilor despre dezvoltarea

copilului și adolescentului, precum și factorii care afectează progresul dezvoltării cursanților și
va include principii pedagogice adecvate aplicabile fiecărui nivel de dezvoltare prin eseuri foto
și reflecție. Elevii sunt ghidați de rubricile de mai jos.
Obiectivele sarcinii:
1. Faceți un eseu foto al etapelor umane de dezvoltare.
2. Scrieți-vă reflecția.
Materiale necesare:
• Laptop și telefon Android cu conexiune la internet
• Orice fel de cameră sau telefon mobil cu cameră
• Carte de referință: Dezvoltarea copilului și adolescentului de: Brenda B. Corpuz et,al

Procedura sarcinii:
1. Cercetare despre subiect. Efectuați căutări online, citiți site-ul web sau cartea de referință
a cursului pentru a afla mai multe despre subiectul despre Etapele umane de dezvoltare .
2. Alegeți subiectul. Ar putea fi tu sau orice membru al familiei.
3. Creați o schiță. Odată ce aveți subiectul și permisiunea de a fotografia, luați câteva

momente pentru a schița o idee despre ce fotografii veți avea nevoie. Majoritatea
eseurilor au nevoie de o varietate de imagini pentru a prezenta diferitele aspecte ale
subiectului.
4. Faceți multe fotografii, dar includeți doar fotografiile cheie necesare.
5. Alegeți cele 8-10 imagini. Faceți selecțiile finale.
6. Imaginile finale pot fi subtitrate pentru a vă ajuta să vă îmbunătățiți narațiunea vizuală, dar
dacă simțiți că imaginile dvs. ar putea folosi un text, adăugați-l. Cu toate acestea, dacă
credeți că imaginile pot sta singure, atunci le puteți prezenta așa cum sunt.
Reflecţii:
Un. Dacă ți s-ar da o șansă, în ce stadiu de dezvoltare ți-ar plăcea să fii? De ce?
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
B. Reflectează asupra etapelor tale de dezvoltare. Ați reușit să dobândiți sarcinile de

dezvoltare așteptate pentru fiecare etapă. Ce v-a facilitat dobândirea abilității de a îndeplini
astfel de sarcini? Scrieți-vă reflecțiile.
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________

Eseu foto: Criterii stabilite ( Sistem de puncte)
Text vizual (fotografii/imagini) 20

Tipografie & Semantică ( sensul, 10
aranjament și aspect)
Organizare (modul în care diferitele elemente 10
sunt organizate)
Tema ( perspectiva universală care este 5
comunicat de eseu)
Impresie generală/efect estetic 5
( răspunsul psihologic general
la eseul foto ca lucrare de
retorică artistică) _______
ÎN TOTAL 50
Rubrica de punctaj pentru reflecție

Criterii 4 puncte 3 puncte 2 puncte 1 punct 0 puncte
Conținut și Răspunsul Răspunsul Răspunsul nu este Răspunsul este Nu a

Precizie demonstrează o demonstrează o bună foarte cuprinzător. incomplet, iar răspuns la
mare înțelegere a înțelegere generală a Punctele cheie sunt ideile cheie nu sunt întrebare.
subiectului, subiectului. Unele abordate, dar nu sunt abordate și
oferind suporturi puncte cheie sunt sprijinite în mod clar. susținute.
exacte și susținute și explicate. Există câteva afirmații Răspunsul
relevante. Toate inexacte și irelevante. demonstrează o
ideile cheie sunt înțelegere foarte
prezentate și mică sau deloc a
explicate în mod subiectului.
clar.
Organizare și Răspunsul este foarte Răspunsul este, în Deplasat

Fluenta organizat și ideile sunt general, Organizarea și
bine prezentate folosind ușor de înțeles, dar structura distrag
propoziții adecvate. ideile sunt uneori cititorul și fac
Răspunsul este natural și dezorganizat. răspunsul dificil de
ușor de urmărit. Cititorul trebuie să înțeles. Răspunsul
depună un efort folosește modele
pentru a înțelege de cuvinte
fluxul de idei. neobișnuite și
confuze.
Convenţii Răspunsul are erori Există câteva erori Erorile de

minime de ortografie, flagrante în ortografie,
punctuație, majuscule și ortografie, Capitalizare
gramaticale. Aceste punctuație, Punctuația și
erori nu perturbă fluxul scrierea cu majuscule gramatica sunt
gândirii și și gramatica. Acestea frecvente și au fost
inteligibilitatea generală interferează uneori cu o distragere severă
a răspunsului. capacitatea cititorului a capacității
de a înțelege cititorului de a
răspunsul. înțelege răspunsul.
TOTAL – 10 PUNCTE

LECȚIA 3
Probleme privind dezvoltarea umană
Care este obiectivul acestei lecții?

• să adopte o poziție/poziție informată cu privire la cele trei aspecte
privind dezvoltarea. Prezentare generală a subiectului
Există trei probleme teoretice în dezvoltarea umană; natură versus educație,

continuitate versus etape și stabilitate versus schimbare.
Prima problemă este natura versus educație. Această controversă datează de la grecii antici.
Filozofii timpurii credeau că la naștere mințile noastre sunt o "stare goală" și că mediul
înconjurător determină mesajele care vor fi scrise pe tablă. Naturistii cred ca dezvoltarea si
comportamentul uman sunt guvernate de semnale automate, predeterminate genetic, in
maturizare. Există o perioadă favorabilă după naștere numită perioadă critică în care expunerea
organismului la stimuli sau experiențe produce o dezvoltare adecvată. Nurturistii sustin ca
dezvoltarea are loc prin invatare prin observatie si experienta. De exemplu, un copil ar învăța
comportamente urmărindu-și părinții sau alți membri apropiați ai familiei.
A doua problemă este continuitatea versus discontinuitatea. Continuitatea propune ca
dezvoltarea să fie continuă, cu noi abilități, abilități și cunoștințe adăugate treptat într-un ritm
relativ uniform. De asemenea, sugerează că gândirea și inteligența adulților diferă de cele ale
unui copil. De exemplu, adulții au mai multe abilități verbale decât copiii. Teoreticienii etapei
sugerează că dezvoltarea are loc la rate diferite, care variază de la schimbări mici la schimbări
rapide și bruște. Teoriile etapei includ: teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget, teoria
psihosocială a dezvoltării a lui Erikson și teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg.
A treia și ultima problemă este stabilitatea versus change. Stabilitatea propune ca indivizii să-și
mențină caracteristicile personale din copilărie până la maturitate. Ei subliniază faptul că se
poate spune ce fel de caracter va avea un individ prin caracteristicile pe care le afișează în
timpul copilăriei. Psihologii care pun accentul pe schimbare nu sunt deloc de acord. Ei cred că
personalitatea și caracteristicile unui copil au puține asemănări cu caracteristicile prezente la
vârsta adultă.

Cererea nr. 3
Completați propoziția.
În ceea ce privește controversele hrănire-natură, continuitate-discontinuitate și

schimbare-stabilitate, poziția mai înțeleaptă este _________
LECȚIA 4
Cercetare în dezvoltarea copilului și

adolescentului Care sunt obiectivele acestei lecții?

• să demonstreze aprecierea rolului profesorilor în calitate de consumatori și producători de

cercetare în domeniul dezvoltării; și
• Citiți cercetări privind dezvoltarea copilului și adolescentului.
Impactul implicării profesorilor în cercetare asupra profesorilor
Cercetarea în sine a dovedit că profesorii au totul de câștigat și nimic de pierdut atunci

când se implică în procesul de cercetare. Dovezile sugerează că:
1. Profesorii care au fost implicați în cercetare pot deveni mai reflexivi, mai critici și mai
analitici în predarea lor și mai deschiși și mai dedicați dezvoltării profesionale.
2. Participarea la cercetarea profesorilor îi ajută, de asemenea, pe profesori să devină mai
deliberati în luarea deciziilor și acțiunile lor în clasă.
3. Cercetarea cadrelor didactice dezvoltă dispozițiile profesionale ale învățării pe tot
parcursul vieții, ale predării reflexive și conștiente și ale transformării de sine.
4. Implicarea în cercetarea cadrelor didactice la orice nivel poate duce la regândirea și
reconstruirea a ceea ce înseamnă să fii profesor sau educator și, în consecință, a modului
în care profesorii se raportează la copii și studenți.
5. Cercetarea profesorilor are potențialul de a demonstra profesorilor și viitorilor profesori
că a învăța să predai este inerent legat de a învăța să întrebi.
Implicarea profesorilor în desfășurarea cercetării profesorilor arată o schimbare de la

gândirea cercetării profesorilor ca ceva făcut profesorilor la ceva făcut de profesori.
Cererea nr. 4
Sarcina de evaluare:
Propunere de cercetare
Intrare pentru activitate:
În vremuri precum această pandemie din cauza COVID 19, oamenii au experiențe și
strategii diferite cu privire la modul în care au răspuns și au răspuns provocărilor cauzate,
precum și efectelor acestora

privind dezvoltarea umană. Este important ca oamenii să-și împărtășească cele mai bune practici
altora cu scopul de a-i ajuta să răspundă la aceste probleme mai mult decât să supraviețuiască
doar o zi. O lucrare de cercetare începe cu un subiect nou, concentrându-se asupra
evenimentelor sau fenomenelor recente. De obicei, o cercetare se ocupă cu furnizarea de
răspunsuri la probleme și întrebări despre viață. Cu cunoștințele dvs. în cercetare, sunteți acum
într-o sarcină de a efectua un sondaj pentru a determina modul în care oamenii au abordat
problemele.
Proiectarea sarcinilor:
Aceasta este o activitate individualizată care necesită capacitatea de a analiza critic și de

a decide pentru concepte și idei adecvate legate de subiectul dat. Elevilor li se oferă întrebări de
ghid și sfaturi care i-ar ajuta să genereze și să vină cu gânduri relevante necesare pentru a
finaliza sarcina.
Obiectivul sarcinii:
1. Formarea unui concept de titlu de cercetare și alte componente esențiale având în

vedere principiile de bază ale cercetării.
Materiale
Laptop/Smartphone
Referințe online despre cercetare
Procedura de sarcini
1. Elevii vor fi obligați să completeze componentele esențiale ale sondajului care

urmează să fie efectuat legate de problemele pandemiei COVID 19 și efectele acesteia asupra
dezvoltării umane.
2. Fiecare porțiune este prevăzută cu o întrebare / sfat ghid care va servi drept ghid
pentru studenți în răspuns. Nu este nevoie să răspundeți la întrebările ghidului.
3. Nu creați instrumentul. Doar enumerați-le.
Sondaj propus
Un. Furnizați un titlu pentru sondaj axat pe modul în care familiile selectate fac față sau
abordează problemele, dificultățile și efectele acesteia asupra dezvoltării umane în legătură cu
pandemia COVID19.
Sfat: Acest sondaj urmărește să determine modul în care familiile au oferit soluții la
dificultățile și efectele acestora asupra dezvoltării umane cauzate de pandemia COVID 19.
Acest lucru trebuie să se reflecte în titlu.
Titlu propus: __________ 1-4

B. Completați setul de afirmații ale problemei pentru activitatea de
cercetare. Sfat / Întrebări ghid:

⮚ Uitați-vă la POS nr. 1. În ce alte aspecte credeți că pot fi descrise
familiile în afară de cele două date?
⮚ Întoarceți-vă la obiectiv. Există vreo întrebare care ar răspunde deja
la ceea ce ați dori să știți?
1. Cum pot fi descrise familiile în termeni de:

1.1. Numărul de membri
1.2. Capul familiei
1.3. _____________________________5-6
1.4. _____________________________7-8
2. În ce măsură familiile întâmpină următoarele probleme și dificultăți?
3. _________________________________________________________________9-10.
4. Există o diferență semnificativă în ceea ce privește tehnicile de a face față

problemelor atunci când sunt grupate în funcție de variabila profilului?
C. Citați cel puțin trei subiecte care pot fi discutate în Revizuirea literaturii de specialitate și
furnizați 1 propoziție explicând de ce preferați să includeți acest lucru în Revizuirea literaturii
pentru capitolul II. 11-16.
Sfat: Pentru a aduna mai multe fapte și informații pentru enunțurile problemei,
trebuie să oferiți discuții ridicate din alte surse.
1.
2.
3.
D. Citați instrumentele/instrumentele pe care le-ați folosi și de ce? 17-20.
1.
2.

LECȚIA 5
Teoria psihanalitică a lui Freud

• să explice opiniile lui Freud despre dezvoltarea copilului și
adolescentului; și • să atragă implicațiile teoriei lui Freud asupra
educației.

Sigmund Freud
(1856-1939)
• Este un psiholog popular a cărui teorie a dezvoltării umane.
• Teoria lui Freud rămâne una dintre cele influente în psihologie. Această teorie a stârnit ideile în
mințile strălucite ale altor teoreticieni și astfel a devenit punctul de plecare al multor alte
teorii, dintre care notabilă este teoria psihosocială a lui Erickson.
• Potrivit lui Freud, o persoană trece prin succesiunea acestor cinci etape și de-a lungul drumului
aici trebuie să fie îndeplinite. Indiferent dacă aceste nevoi sunt îndeplinite sau nu, determină
dacă persoana va dezvolta o personalitate sănătoasă sau nu.
• Teoria este destul de interesantă pentru mulți, deoarece Freud a identificat zone erogene
pentru fiecare etapă de dezvoltare. Acestea sunt "zone de plăcere" specifice care devin
puncte focale pentru o anumită etapă.
• Dacă nevoile nu sunt îndeplinite de-a lungul zonei, apare o fixare. Ca adult. Persoana va
manifesta acum comportamente legate de această zonă erogenă.
• Ființele umane, de la naștere, posedă un libido instinctual (energie sexuală) care se dezvoltă în
cinci etape;
⮚ Oral
⮚ Anal
⮚ Falic
⮚ Latentă
⮚ Genitale
Fiecare etapă este caracterizată de zona erogenă care este sursa unității libidinale.

STRUCTURA PERSONALITĂȚII
ID Acest lucru este cunoscut sub numele de impulsuri biologice cu care
se naște copilul. Se spune că este cea mai timpurie și mai primitivă
structură de personalitate și se referă la inconștient și, de obicei,
operează cu scopul de a căuta plăcere.
EU Această structură este componenta rațională, logică, de rezolvare a

problemelor personalității.
SUPEREGO Aceasta este structura bazată pe internalizarea de către copil a

atributelor, credințelor și standardelor adulților.

Cererea nr. 5
A. Amintiți-vă un incident recent din viața voastră când a trebuit să luați o decizie. Povestiți
situația de mai jos. Indicați despre ce a fost decizia, factorii implicați și cum ați ajuns la decizia
dvs.
B. Care sunt implicațiile teoriei lui Freud asupra educației?

LECȚIA 6

Etapele dezvoltării cognitive ale lui Piaget

• descrieți etapele lui Piaget cu propriile cuvinte; și
• potrivirea activităților de învățare cu stadiul cognitiv al elevilor.
JEAN PIAGET
• Un psiholog elvețian și epistemolog genetic
• Primul psiholog care face un studiu sistematic al dezvoltării cognitive a copiilor •
Interes: Biologie + Filosofie = epistemologie genetică
• Avea 10 ani când a publicat primul său articol despre Albino Sparrow • 21 de ani
când și-a luat doctoratul.
Procesele de adaptare
ASIMILARE - un proces de adaptare care utilizează o schemă existentă pentru a face față unui
nou obiect sau situație.
CAZARE- se întâmplă atunci când schema existentă (cunoștințele) nu funcționează și trebuie
schimbată pentru a face față unei noi situații obiect.
ECHILIBRARE - o forță care conduce procesul de învățare prin stăpânirea noii provocări
(acomodare).
Patru etape ale dezvoltării cognitive

suplimentară. Testați-vă cunoștințele

Cererea nr. 6
A. Citiți situațiile de mai jos, apoi răspundeți la întrebări.
1. Este Crăciunul și unchiul Bob dă "aguinaldo" copiilor. Karen, în vârstă de trei ani, nu a vrut
să primească bancnota de o sută de peso și, în schimb, a preferat să primească patru
bancnote de 20 de peso. Verișorii ei de zece ani i-au spus că este mai bine să obțină nota
de o sută, dar nu au reușit să o convingă.
De ce crezi că Karen a preferat bancnotele de 20 de peso?
____________________________
________________________________________________________________________
2. Frați, Tria, 10; Enzo, 8 ani; și Riel, 4 își sortau animalele de chestie. Aveau 7 urși, 3 câini, 2
vaci și 1 delfin. Mami, profesoară de psihologie, intră și spune: "Bine că le sortezi. Ai mai
multe animale împăiate sau mai mulți urși?" Tria și Enzo spun, "animale împăiate". Riel
spune "Urși".
De ce credeți că Riel a răspuns "Urșilor"? Ce spune acest lucru despre modul în care s-a
gândit să răspundă la întrebare?
______________________________________________________

3. În timp ce mânca pe scaunul ei înalt, Liza, în vârstă de șapte luni, și-a scăpat accidental
lingura pe podea. A văzut-o pe mami ridicând-o. Liza din nou noua ei lingură și face acest
lucru de mai multe ori intenționat. Mamei nu i-a plăcut deloc, dar Lizei părea să-i placă
să scape lingurile tot timpul.
De ce crezi că bebelușului Liza părea să-i placă să scape lingurile? _______________
________________________________________________________________________
B. Proiectați o sarcină piagetiană împreună cu domeniul dvs. de specializare, care este localizat
și contextualizat pentru cursantul țintă.
C. Răspundeți la următoarele întrebări.
1. Ca viitor profesor în școala primară sau secundară, cum veți aplica cunoștințele dvs. despre
procesul de echilibrare și etapele de dezvoltare ale lui Piaget în clasa dvs.? Cum vă
influențează această cunoaștere alegerea a ceea ce să predați și cum să predați?
2. De ce preferă un profesor să folosească metode de instruire mai concrete în predare pentru

a-i încuraja pe cursanți să gândească mai formal?
LECȚIA 7
Teoria psiho-socială a dezvoltării a lui Erikson


• explicați cele 8 etape ale vieții cuiva la care țineți; și
• sugerați cel puțin 6 moduri în care teoria lui Erikson vă poate fi utilă ca viitor profesor.
• Termenul "psihosocial" al lui Erikson este derivat din cele două cuvinte sursă și anume
psihologic (sau rădăcina, "psiho" referitor la minte, creier, personalitate etc.) și social (relații
externe și mediu), ambele aflate în centrul teoriei lui Erikson. Ocazional, veți vedea că
termenul se extinde la biopsihosocial, în care "bio" se referă la viață, ca și în biologic.
• Teoria lui Erikson a fost în mare măsură influențată de Sigmund Freud. Dar Erikson a extins
teoria și a încorporat aspectul cultural și social în teoria biologică și orientată sexual a lui
Freud
• Este, de asemenea, interesant să vedem cum s-au dezvoltat ideile sale de-a lungul timpului,
probabil ajutat de propria sa călătorie prin modelul etapelor "crizei psihosociale" care a stat la
baza muncii sale • Ca și alte teorii influente, modelul lui Erikson este simplu și bine desemnat .
Teoria este o bază pentru discuții și analize complexe largi ale personalității și comportamentului
, precum și pentru înțelegerea și facilitarea dezvoltării personale - a sinelui și a altora. • Poate
ajuta profesorul să devină mai informat, înțelegând în același timp diferiții factori de mediu care
afectează personalitatea și comportamentul său și al elevilor săi
• Fiecare etapă implică criza psihosocială a două forțe emoționale opuse este dispoziții contrare
. Fiecare etapă de criză se referă la o etapă de viață corespunzătoare și la provocările sale
inerente.
• Erikson a folosit cuvintele "sintonic" pentru prima dispoziție pozitivă enumerată în fiecare criză
(de exemplu. Încredere) și "distonic" pentru a doua dispoziție negativă enumerată (de exemplu,
neîncredere). • Dacă etapa este bine gestionată, purtăm cu noi o anumită virtute sau putere
psihosocială care ne ajută în restul etapelor vieții noastre. Trecerea cu succes prin fiecare criză
implică "realizarea" unui raport sănătos sau a unui echilibru între două dispoziții opuse care
reprezintă criza.
• Pe de altă parte, dacă nu ne descurcăm atât de bine, putem dezvolta neadaptări și afecțiuni
maligne, precum și să punem în pericol orice dezvoltare viitoare.
• O malignitate este cea mai gravă dintre cele două. Aceasta implică prea puțin aspect pozitiv și
o mare parte din aspectul negativ al sarcinii, cum ar fi o persoană care nu poate avea
încredere în ceilalți.

• O neadaptare nu este la fel de rea și implică prea mult pozitiv și prea puțin negativ, cum ar fi o
persoană care are prea multă încredere.
Erikson a subliniat semnificația "reciprocității" și a generativității în această teorie.

Termenul este legat. Reciprocitatea reflectă efectul generației unul asupra celuilalt, în special
între familii, și în special între părinți și copii și nepoți. Toată lumea poate afecta experiența
tuturor celorlalți pe măsură ce trec prin diferitele etape de criză . Generativitatea, de fapt o
dispoziție numită în cadrul etapelor (Generativitate vs. stagnare, stadiul șapte), reflectă relația
semnificativă dintre adulți și interesul superior al copiilor – copiii de creștere și, într-un fel,
copiii tuturor celorlalți – generația următoare și toate generațiile următoare.
ETAPELE PSIHOSOCIALE ALE DEZVOLTĂRII
Cererea nr. 7
Un. Completați următorul tabel pentru a arăta comparația și contrastul dintre trăsăturile
proeminente ale teoriilor lui Erikson și Freud.
Stadiul crizei Freudiană Etapa vieții/ Virtutea de bază și puterea

psihosociale a lui Etapele Relație/ numită secundar (rezultate
Erickson (sintonic și psihosexua Probleme pozitive potențiale din
distonic) le fiecare criză)
B. Răspundeți la următoarele întrebări.

1. Ai auzit că unii dintre elevii tăi se uită la filme pentru adulți / pornografice. În calitate de
consilier la clasă al elevilor de clasa a 7-a, cum ați reacționa la acest lucru și care ar fi sfatul
dvs. pentru elevii dvs.? Dați trei modalități concrete cu privire la modul în care ați face față
în această situație.
2. Elevul tău de clasa a 8-a este agresat verbal pentru că recunoaște deschis că este
homosexual. Cum le poți explica elevilor tăi bătăuși libertatea de a-și alege identitatea?

LECȚIA 8
Etapele dezvoltării morale ale lui

Kohlberg Care sunt obiectivele acestei lecții?
• să explice etapele dezvoltării morale;
• să analizeze nivelul de raționament moral al unei persoane pe baza răspunsului său la
dileme morale; Descrierea etapei de nivel
și
• Citează modul în care teoria dezvoltării morale poate fi aplicată mai târziu în munca ta de
profesor.
Lawrence Kohlberg
(25 octombrie 1927 – 19 ianuarie 1987)
• El a fost un psiholog evreu american născut în Bronxville, New York, care a servit ca
profesor la Universitatea din Chicago, precum și la Universitatea Harvard.
• După ce sa specializat în cercetarea educației morale și a raționamentului, el este cel mai
bine cunoscut pentru teoria sa despre etapele dezvoltării morale.
• Un urmaș apropiat al teoriei dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget, lucrarea lui Kohlberg a
reflectat și extins ideile predecesorului său, creând în același timp un nou domeniu în
psihologie: "dezvoltarea morală".
• Kohlberg a fost unul dintre cei mai eminenți psihologi ai secolului 20.
Teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg

de
licență preconvențional. Aceasta este pedeapsași ascultarea 1. Unul este
acțiunii, nu pe baza faptului

că actul în sine este bun sau
rău.
Post-convenționale,
Autonom sau principial. 3

Convențional. Morală
Raționamentul moral se
bazează pe raționament se
bazează pe convențiile sau 6
normele durabile sau
consecvente ale conceptului
de valori morale și societate;
Acestea pot include principii
și nu doar aprobarea altora,
legea și respectarea legii.
Ordinea morală și așteptările
de la valori și principii
reprezintă familia, grupul
sau grupul unei persoane
națiunea este percepută ca 4

valoroasă. Atitudinea nu
este numai una de
conformitate cu așteptările
personale și ordinea socială,
nivelul în care raționamentul ci de loialitate, de
moral este menținere, susținere și
Nivel justificare activă a ordinii și
pe baza de identificare cu
consecinței/rezultatului persoanele sau grupul
actului (recompensă și implicat în ea.
pedeapsă) sau a
consecințelor fizice ale
clar definite la acest nivel. prin conștiință prin principii etice alese de sine. Aceasta se
referă, de asemenea, la
principiile universale ale dreptății,
egalitate, respectarea demnității
ființele umane.
Cererea nr. 8
A. Răspundeți la următoarele întrebări.
1. Explicați de ce educația morală trebuie să facă parte din programa școlară chiar și până la
nivel terțiar. Care credeți că sunt provocările probabile cu care s-ar putea confrunta școala
odată ce educația morală va fi accentuată în programa școlară?
2. Noile rapoarte arată că există studenți care au tendințe suicidare sau s-au sinucis. Sugerați
două activități concrete care i-ar ajuta pe cursanți să înțeleagă valoarea vieții. 3. Dacă ar fi să
criticați aplicarea teoriei lui Kohlberg în educație, care ar fi slăbiciunea sau lacunele sale?
Explicați-vă răspunsul.
B. Folosind organizatorul grafic Exit Ticket, reflectați asupra învățării dvs. din această lecție
completând casetele pentru a reflecta gândirea dvs. metacognitivă.
Astăzi, învățarea mea Astăzi, m-am gândit la o idee Astăzi sunt sigur că
a fost perturbată sau un concept nou am învățat
pentru că

LECȚIA 9
Teoria socio-culturală a lui Vîgotski
La sfârșitul acestei lecții, este de așteptat să puteți: • explica de ce

teoria lui Vygotsky se numește teoria "socio-culturală";

• diferențierea punctelor de vedere ale lui Piaget și Vygotsky asupra

dezvoltării cognitive; și • Explicați modul în care schela este utilă în
predarea unei abilități.
• Când Vygotsky era un băiat tânăr, a fost educat de un profesor care a folosit metoda socratică.
Această metodă a fost o abordare sistematică de întrebări și răspunsuri care i-a permis lui
Vygotsky să examineze gândirea actuală și să practice niveluri superioare de înțelegere.
Această experiență, împreună cu interesul său pentru literatură și munca sa ca profesor, l-au
determinat să recunoască interacțiunea socială și limbajul ca doi factori centrali în
dezvoltarea cognitivă. Teoria sa a devenit cunoscută sub numele de Teoria socio-culturală a
dezvoltării
• În interacțiunea socială, teoria lui Piaget a fost mai mult pe individ, în timp ce Vygotsky este
mai social. Lucrarea lui Piaget se concentrează foarte mult pe modul în care dezvoltarea
cognitivă a individului, în timp ce Vygotsky a acordat mai multă greutate interacțiunilor
sociale care au contribuit la dezvoltarea cognitivă a indivizilor.
• Pentru el, mediul social sau comunitatea are un rol major în dezvoltarea cuiva. Vygotsky a
subliniat că învățarea eficientă se întâmplă prin participarea la activități sociale pe care
părinții, profesorii, colegii și alți adulți din dezvoltarea elevului contribuie la proces.
• Vygotsky a crezut în rolul crucial pe care cultura l-a jucat asupra dezvoltării cognitive a copiilor.
Piaget credea că copilul se dezvoltă pe măsură ce trece prin etapele universale ale dezvoltării
cognitive. În timp ce Vygotsky a analizat furia largă a experiențelor pe care o cultură le-ar da
unui copil.
• Limba deschide ușa pentru ca elevii să dobândească cunoștințe pe care alții le au deja. Pentru
Vygotsky, "a vorbi cu sine" este un indiciu al gândirii care se desfășoară în mintea copilului.
Acest lucru va duce în cele din urmă la un discurs privat. Vorbirea privată este o formă de
auto-vorbire care ghidează gândirea și acțiunea copilului.
TREI ETAPE ALE DEZVOLTĂRII VORBIRII

ZONA DE DEZVOLTARE PROXIMALĂ (ZPD)

• Scopul său este de a ajuta copilul să treacă de la nivelul performanței independente actuale
(competența demonstrată de a face o sarcină singură) la nivelul performanței potențiale
(competența obținută cu îndrumarea altora).
SCHELĂ
• Vygotsky a definit instruirea schelei ca rolul profesorilor și al altora în sprijinirea dezvoltării

elevilor și furnizarea de structuri de sprijin pentru a ajunge la următoarea etapă sau nivel.

• Acesta servește ca intervenție pentru a ajunge la zona de dezvoltare proximală.

suplimentară.
Cererea nr. 9
Un. Spuneți dacă declarațiile descriu practici care susțin dezvoltarea cognitivă în conformitate cu
teoria socioculturală a lui Vygotsky. Scrieți S (suportiv) dacă acțiunea declarată susține
dezvoltarea cognitivă, NS dacă (nu susține).
1. Tatăl îi modelează fiului său cum să vadă lemnul.
2. Doamna Reyes permite elevilor să folosească încercarea și eroarea pentru a
rezolva o sarcină dificilă. 3. Domnul Cruz le cere părinților lui Jose să-l mediteze
pe fiul lor.
4. Kenneth caută ajutorul prietenului său, Mario, vrăjitorul matematicii, pentru a-l învăța
să împartă. 5. Ann vrea să știe de ce mama trebuie să curețe morcovul, mama ei nu are
timp să explice. 6. După un exemplu de adăugare a binomului, domnul Andres oferă
exerciții de bord. 7. În loc să confiște telefoanele mobile, domnul Cruz le folosește pentru
a testa ortografia în rândul elevilor. 8. Jucariile scumpe cumparate de mama sunt doar
pentru a fi expuse, nu pentru joaca copilului ei. 9. Domnișoara Melad grupează clasa câte
doi, membrii criticându-și reciproc munca. 10. Domnul Rivad se bazează în principal pe
tutori de la egal la egal pentru a spori realizările elevilor slabi.
B. Răspundeți la următoarele întrebări:
1. "Casa de joacă" face parte din experiențele copilăriei copiilor. Cât de benefic este în
dezvoltarea cognitivă?
2. Cercetările au arătat că elevii din grupurile cu venituri mici sunt dezavantajați, deoarece
părinții nu pot oferi jucării educaționale și mijloace de divertisment. Cât de importante
sunt aceste instrumente tehnologice la o vârstă fragedă?
3. Amintiți-vă o lecție dificilă care v-a fost predată în trecut. Dacă erai profesor atunci, ce schele
ar fi trebuit să folosești pentru a facilita învățarea?

LECȚIA 10
Teoria ecologică a lui Bronfenbrenner

• descrie fiecare dintre straturile modelului bioecologic Bronfenbrenner; • identificarea
factorilor din propria viață care au exercitat influență în dezvoltarea sa; și • să utilizeze teoria
bioecologică ca un cadru pentru a descrie factorii care afectează dezvoltarea unui copil și
adolescent.
• Urie Bronfenbrenner a fost un psiholog american de origine rusă, cel mai cunoscut
pentru teoria sistemelor ecologice. Munca sa cu guvernul Statelor Unite a ajutat la
formarea programului Head start în 1965
• Bronfenbrenner, cunoscută și sub numele de teoria sistemelor bioecologice , prezintă
dezvoltarea copilului în contextul sistemului de relații care cuprinde mediul copilului.
• Acesta descrie straturile multipartite ale mediului care au un efect asupra dezvoltării
copilului.
• Fiecare strat este alcătuit în continuare din structuri diferite.
• Termenul "bioecologic" subliniază faptul că propriul bagaj biologic al copilului este

factorul cheie în dezvoltarea sa.

• Microsistemul – este stratul cel mai apropiat de copil. Acesta cuprinde structuri cu
care copilul interacționează direct. Acesta include structuri precum familia, școala și
cartierul.
• Mezosistem – acest strat asigură legătura dintre structurile microsistemului copilului.

Exemple: legătura dintre învățătorul copilului și părinții săi, dintre biserica sa și cartierul
său etc.
• Exosistem – acest strat definește sistemul social mai larg în care copilul nu funcționează
direct. Structurile din acest strat influențează dezvoltarea copilului prin interacțiunea
cu o anumită structură din microsistemul său.
Exemple: programele părinților la locul de muncă sau resursele familiale bazate pe
comunitate sunt exemple. Copilul poate să nu fie implicat direct la acest nivel, dar
simte forța pozitivă sau negativă implicată în interacțiunea cu propriul său sistem.
• Macrosistem – acest strat poate fi considerat stratul exterior din mediul copilului. Deși nu
este un cadru specific, acest strat este alcătuit din valori, obiceiuri și legi culturale.
Exemplu: dacă cultura crede că părinții ar trebui să fie singurii responsabili pentru
creșterea copiilor lor, acea cultură este mai puțin probabil să ofere resurse pentru a-i
ajuta pe părinți. Aceasta, la rândul său, afectează structurile în care funcționează
părinții. Capacitatea sau incapacitatea părinților de a-și îndeplini această
responsabilitate față de copilul lor în contextul microsistemului copilului este, de
asemenea, afectată.
• Cronosistem – acest sistem cuprinde dimensiunea timpului în ceea ce privește mediul unui
copil. Elementele din cadrul acestui sistem pot fi fie externe, cum ar fi momentul morții
unui părinte, fie interne, cum ar fi schimbările fiziologice care apar odată cu
îmbătrânirea unui copil. Pe măsură ce copiii cresc, ei pot reacționa diferit la schimbările
de mediu
și pot fi mai capabili să determine mai mult modul în care această schimbare îi
va influența. Notă: Vă rugăm să consultați prezentarea power point atașată pentru o
prelegere suplimentară.
Cererea nr. 10
Răspundeți la elementul de completare a propoziției.
Din lecția despre teoria ecologică a lui Bronfenbrenner, am învățat că ...__________________
__________ LECȚIA 11

Dezvoltarea cursanților în diferite stadii de

dezvoltare prenatală

• Urmăriți cursul procesului de dezvoltare prenatală prin care ați trecut • Apreciați
mai mult darul vieții manifestat într-o poziție anti-avort;
Toate teoriile dezvoltării pe care le-am discutat îndelung s-au concentrat asupra
procesului de dezvoltare după naștere. Nici unul dintre ei nu a fost preocupat de ce dezvoltare a
avut loc la naștere. Pentru a face descrierea completă a dezvoltării umane, ar fi bine să înțelegem
începuturile copilului și adolescentului. Dezvoltarea are loc în trei (3) etape care demonstrează că
embrionul în curs de dezvoltare din pântecele mamei este cu adevărat o ființă umană. Acesta
este împărțit în:
perioada germinativă, perioada embrionară și perioada fetală.
1. Perioada germinală- (primele 2 săptămâni după concepție). Aceasta include crearea

zigotului, diviziunea celulară continuă și atașarea zigotului la peretele uterin.
Următoarele sunt detaliile dezvoltării în această perioadă.
a. La 24 până la 30 de ore după fertilizare, cromozomul masculin (spermatozoidul) și
cel feminin (ovulul) se unesc.
b. 36 de ore zigotul ovulului fertilizat, se împarte în două (2) celule
c. 48 ore (2zile) – 2 celule devin 4 celule
d. 72 de ore (3 zile) 4 celule devin o mică minge compactă de 16 până la
32 de celule e. 96 de ore (4 zile) – minge de sfințire de 64-128 de celule
f. 4 până la 5 zile – masa celulară internă (blastocist) încă liberă în uter
g. 6-7 zile – blastocistul se atașează la peretele uterului
H. 11 până la 15 zile – blastocistul invadează peretele uterin și devine implantat în el
(implantare)
2. Perioada embrionară (2 -8 săptămâni după concepție) – În această etapă, numele celulelor
de masă, zigotul devine embrion. Au loc următoarele evoluții:
un. Diferențierea celulară se intensifică
b. Sistemele de susținere a vieții pentru embrion se dezvoltă și apar organe

Pe măsură ce zigotul se atașează la peretele uterului, se formează două straturi de celule.

Endodermul embrionului, celulele stratului interior, se dezvoltă în sistemele digestive și
respiratorii. Stratul exterior al celulelor este împărțit în două părți: ectodermele și
mezodermul. Ectodermul este stratul exterior care devine sistemul nervos, receptorii
senzoriali (ochii, pielea și nasul) și părțile pielii, cum ar fi unghiile și părul. Mezodermul este
stratul mijlociu care devine sistemul circulator, scheletic, muscular, excretor și reproducător,
acest proces în primele două luni numit organogeneză.
Pe măsură ce se formează cele trei straturi ale embrionului, sistemele de susținere
pentru embrion se dezvoltă rapid. Aceste sisteme de susținere a vieții sunt placenta,
cordonul ombilical și amnionul. Placenta este un sistem de susținere a vieții care constă
dintr-un grup de țesuturi în formă de disc în care vasele mici de sânge de la mamă și
descendenți se împletesc, dar nu se unesc. Cordonul ombilical conține două artere și o venă
care conectează copilul la placentă. Amnionul este o pungă sau un plic care conține un fluid
limpede în care plutește embrionul în curs de dezvoltare. Toate aceste sisteme de susținere a
vieții embrionilor se dezvoltă din ovulul fertilizat și nu din corpul mamei.
3. Perioada fetală (2 luni până la 7 luni după concepție) – Creșterea și dezvoltarea continuă
dramatic în această perioadă. Delailurile procesului de dezvoltare sunt următoarele:
a. 3 luni după concepție - fătul are o lungime de aproximativ 3 centimetri și
cântărește aproximativ 1 uncie; Fătul a devenit activ, își mișcă brațele și
picioarele, deschide și închide gura și își mișcă capul, fața, fruntea, pleoapele,
nasul, bărbia pot fi acum distinse și, de asemenea, brațele superioare, brațele
inferioare, mâinile și membrele inferioare, zonele genitale pot fi acum identificate
ca bărbați sau femei.
b. 4 luni după concepție - fătul are o lungime de aproximativ 6 centimetri și
cântărește 4 până la 7 uncii, creșterea apare în părțile inferioare ale corpului,
reflexele prenatale sunt mai puternice, mama simte mișcările brațelor și
picioarelor pentru prima dată.
c. 5 luni după concepție – fătul are aproximativ 12 centimetri lungime, cântărește
aproape o jumătate de kilogram structurile pielii s-au format pentru prima dată.
d. La 6 luni după concepție - fătul are o lungime de aproximativ 14 centimetri și
cântărește un kilogram și jumătate, pleoapele sunt complet formate, stratul fin
sau capul acoperă capul, reflexul de apucare este prezent și apar mișcări
neregulate.
e. 7 luni după concepție - fătul are o lungime de aproximativ 16 centimetri și
cântărește 3 kilograme. f. 8 până la 9 luni după concepție - fătul crește mai mult și
câștigă o greutate substanțială de aproximativ 4 kilograme.

de licență Testați-vă cunoștințele

Cererea nr. 12
Răspundeți la elementul de completare a propoziției.

1. Dați etapele dezvoltării prenatale. Faceți organizator grafic pentru a reprezenta aceste
etape ale unui copil.
2. Uită-te la tine. Ești perfect făcut. Celula buzelor tale este la buzele tale Gura ta este
aproape de nas. Puteți respira normal. V-ați gândit vreodată că ar fi putut fi altfel?
COPILĂRIA ȘI COPILĂRIA

• Urmăriți dezvoltarea copilului de la sugari la copii mici.
• Desenați implicațiile acestor principii și procese publicitare asupra creșterii
copiilor și îngrijirii. Prezentare generală a subiectului
Tocmai am urmărit procesul de dezvoltare înainte de naștere. Vom continua să urmărim

procesul de dezvoltare urmărind copilul sau copilul care tocmai s-a născut până când ajunge la
vârsta de 2 ani. Perioada care vine după stg prenatală sau antenatală este copilăria care, la
rândul său, este urmată de copilărie. Copilăria și copilăria acoperă primii doi ani de viață.
Între naștere și vârsta de trei ani, copiii ating rapid multe repere importante care creează
fundația pentru creșterea și dezvoltarea ulterioară. La începutul vieții, bebelușii depind de alții
pentru a-și satisface nevoile de siguranță și securitate. Când bebelușii primesc îngrijire caldă și
consecventă și atenție din partea adulților, ei sunt capabili să stabilească un sentiment de
încredere în lume. Ei învață că îngrijitorii importanți îi vor hrăni, îi vor schimba, le vor face baie și
se vor juca cu ei. Această încredere servește ca un prim pas important pentru dezvoltarea
copiilor în anii mici, o perioadă în care copiii își stabilesc independența prin explorarea mediului
lor. Dacă copiii mici au încredere în îngrijitorii lor și îi folosesc ca o bază sigură din care să
exploreze, ei sunt mai încrezători în eforturile lor de a învăța despre lume. Mai mult, atunci când
copiii se tem sau se confruntă cu pericole, ei au încredere să se întoarcă și să se întoarcă la baza
lor sigură pentru reasigurare și protecție. Copiii mici experimentează, de asemenea, un nou
sentiment de conștiință de sine, care crește din dorința lor crescândă de a face lucruri pentru ei
înșiși. Cu alte cuvinte, copiii mici devin mai independenți în fiecare zi. Pentru copiii mici, a învăța
să se hrănească singuri și a deveni instruiți să meargă la toaletă sunt realizări importante și
interesante. Acești markeri oferă punctul de plecare necesar pentru creștere și învățare în
timpul anilor preșcolari.
Ajutarea copiilor să se simtă în siguranță în timpul copilăriei și încurajarea ulterioară a

explorării copiilor mici sunt responsabilități importante pentru adulți. Copiii care au încredere în
îngrijitorii lor au mai multe șanse să exploreze cu încredere împrejurimile și să stabilească un
sentiment de independență sănătoasă. Și, pe măsură ce copiii încep să-și stabilească
independența, un sentiment pozitiv de sine
Apare controlul și stima de sine. Adulții grijulii au o oportunitate minunată de a încuraja
independența copiilor și, la rândul lor, sentimentul lor pozitiv de sine. Următoarele informații
oferă cunoștințe generale despre dezvoltarea copiilor în timpul copilăriei și copilăriei, inclusiv
dezvoltarea fizică, gândirea și învățarea, exprimarea sentimentelor, conștientizarea de sine

și altele, și comunicare. Sunt oferite sugestii specifice pentru modul în care adulții pot influența
pozitiv dezvoltarea copiilor. O atenție deosebită este, de asemenea, acordată mai multor
aspecte care sunt deosebit de importante în timpul copilăriei și al copilăriei, în special:
• Antrenament la toaletă
• Musca
Dezvoltarea între naștere și 30 de luni
Fiecare copil crește și se dezvoltă în ritmul său. Copiii afișează repere de dezvoltare în momente
diferite. Tabelul de mai jos prezintă caracteristicile pe care copiii cu vârste cuprinse între
naștere și 2-1/2 le afișează de obicei pe măsură ce cresc și se dezvoltă. Pentru fiecare tip de
dezvoltare (de exemplu, fizică, comunicare), caracteristicile pentru copiii mai mici sunt
enumerate primele, urmate de caracteristicile pe care copiii le afișează pe măsură ce
îmbătrânesc (adică caracteristicile copiilor mai mici sunt în partea de sus a fiecărei liste, copiii
mai mari sunt în partea de jos).
Tabel de dezvoltare: Fizic
De la naștere la 8 luni
Caracteristici
• Ajunge la obiecte interesante
• Pune mâna / obiectele în gură
• Apucă și eliberează în mod repetat obiecte
• Ridică și ține capul în sus
• Stai singur
• Răsturnări
• A se târî
Ce pot face adulții?
• Dați-i copilului obiecte pe care să le țină, să le împungă, să le facă cu mâna și să le apuce.

Asigurați-vă că obiectul este prea mare pentru a încăpea complet în gura bebelușului.
• Sprijiniți gâtul și capul bebelușului atunci când îl ridicați sau îl așezați.
• Intariti muschii gatului jucand jocuri in care bebelusul misca ochii/capul dintr-o parte in alta
(de exemplu, miscati o jucarie incet inainte si inapoi in fata fetei copilului).
8 până la 18 luni
Caracteristici
• Stă pe scaune
• Se trage pe sine în picioare
• Merge când este condus, apoi singur

• Aruncă obiecte
• Urcă scările
• Merge înapoi
• Cooperează în timpul îmbrăcării
• Manipulează alimentele pentru degete
• Folosește linguri și căni
• Mâzgălituri cu creioane colorate
• Asigurați-vă că copilul dvs. are un mediu sigur de explorat. Orice lucru pe care un copil l-ar
putea folosi pentru a se trage în sus trebuie să fie robust și fixat pentru a-și susține
greutatea.
• Încercați să evitați utilizarea premergătoarelor, deoarece acestea pot fi periculoase și pot
interfera cu dezvoltarea normală a mușchilor și a articulațiilor. Dacă utilizați un
premergător, asigurați-vă că locuința dvs. este sigură (de exemplu, închideți ușile, puneți
porți în partea de sus a scărilor; mutați toate cablurile electrice la îndemână, asigurați
suprafețe netede, țineți copiii departe de sursele de apă, cum ar fi căzile și toaletele).
18 până la 36 de luni
Caracteristici
• Urcări/coborâri scări
• Stă într-un picior
• Stative și plimbări pe vârfuri
• Protejați picioarele copilului cu pantofi atunci când învățați să mergeți
afară. Tabel de dezvoltare: Gândire și învățare
Caracteristici
• Folosește simțurile (auzul, văzul, mirosul, gustul, atingerea) și reflexele pentru a învăța
• Se consolează suzeta sau degetul mare
• Se uită la alții pentru informații despre situații sociale
• Citeste carti ilustrate impreuna cu bebelusul tau.
• Cântați-i copilului (de exemplu, cântece de leagăn).

• Oferiți bebelușilor jucării viu colorate, care variază în formă și textură (de exemplu, o minge
accidentată; un bloc de plastic neted).
• Folosește-ți fața și vocea pentru a transmite reasigurare copilului tău.
8 până la 18 luni
Caracteristici
• Devine anxios atunci când este separat de cei dragi
• Acțiunile devin mai intenționate (de exemplu, picături de hrană pentru câine; sună
clopoțelul pentru a auzi sunetul)
• Joacă peek-a-boo. Aceasta poate fi o practică bună pentru a-ți lua rămas bun și pentru a-ți
ajuta copilul să învețe că te vei întoarce.
• Jucați jocuri de-a v-ați ascunselea pentru a vă ajuta copilul să învețe că obiectele încă
există, chiar și atunci când nu pot fi văzute.
Caracteristici
• Înțelege că oamenii și obiectele există chiar și atunci când nu pot fi văzute •

Gândește înainte despre viitor și înapoi despre trecut
• Obiectele pot fi folosite pentru a reprezenta alte lucruri (bolul este folosit ca pălărie)
• Imită acțiunile altora
• Citește-i copilului tău! Este în regulă dacă copilul tău vrea să citești o poveste preferată din
nou și din nou.
• Oferiți-i copilului instrumente muzicale simple, cum ar fi o tamburină. • Lasă-ți copilul să te
ajute cu treburi ușoare (de exemplu, șosete asortate; punerea deoparte a jucăriilor;
așezarea șervețelelor pe masă).
• Încurajați jocul prefăcut.
Tabel de dezvoltare: Exprimarea sentimentelor
Caracteristici
• Exprimă multe emoții, inclusiv bucurie, frică, tristețe, furie, plăcere, emoție, fericire,
dezamăgire

• Recunoaște îngrijitorii primari și exprimă emoții pozitive față de ei Ce pot face
adulții?
• Îmbrățișează-ți copilul des. Împărtășește o mulțime de îmbrățișări și sărutări.
• Etichetați expresiile faciale ale bebelușului și discutați despre experiențele emoționale.
8 până la 18 luni
Caracteristici
• Devine nervos atunci când îngrijitorul primar nu este la vedere și străinii sunt
prezenți • Arată afecțiune (îmbrățișări, sărutări)

• Exprimă sentimente intense pentru părinți
• Dă-i copilului tău o poză cu tine.
• Faceți o casetă cu dvs. citind o carte preferată sau cântând o melodie preferată. • Faceți la
revedere pozitiv. Oferă-i copilului tău o îmbrățișare și un zâmbet. Asigurați-vă copilul că îl
veți vedea mai târziu.
Caracteristici
• Demonstrează mândrie și plăcere atunci când realizează ceva
• Exprimă sentimente de jenă și rușine

• Stările de spirit se schimbă rapid
• Sentimentele de frică cresc (monștri sub pat)
• Etichetează sentimentele
• Începe să înțeleagă sentimentele altora
• Ajută-ți copilul să eticheteze emoțiile (de exemplu, "Ești supărat pe mine pentru că am luat
acea piatră!"). • Creați oportunități pentru copilul dvs. de a experimenta succesul (de
exemplu, curățarea jucăriilor, hrănirea personală) și exprimați-vă verbal mândria față de
realizările copilului dvs.
Tabel de dezvoltare: Conștientizarea de sine și a celorlalți
Caracteristici
• Interesat de propriul corp

• Îi place să privească fețele umane
• Începe și termină interacțiunile cu ceilalți zâmbind și privind
• Distinge oamenii familiari și necunoscuți
• Răspundeți privirilor bebelușului cu fața (de exemplu, zâmbet) și cu
cuvinte. • Oferiți-le bebelușilor cărți de bord cu imagini ale altor copii.

• Expuneți fotografii ale prietenilor importanți și ale membrilor familiei.
8 până la 18 luni
Caracteristici
• Răspunde la propriul nume
• Interesat de alți copii; Stabilește relații prin jocul și partajarea obiectelor • Ascultă cu
atenție discuțiile adulților
• Se privește în oglinzi
• Devine mai asertiv
• Explorează mediul înconjurător

• Arătați forme, obiecte și culori copilului și vorbiți despre ele. • Asigurați-
vă că oglinzile sigure pentru copii sunt disponibile pentru bebeluș.
Caracteristici
• Recunoaște propria putere ("Nu!")
• Îi place să se joace și să coopereze cu alți copii
• Controlează emoțiile și comportamentul
• Încurajați-vă și lăudați-vă copilul pentru împărtășire.
• Creați opțiuni și opțiuni pentru copii pentru a exersa spunând "Nu" (de exemplu, "Vrei să
porți cămașa roșie astăzi? Cel albastru? Cea verde?").
Tabel de dezvoltare: Comunicare
Caracteristici

• Folosește gângureli, mormăieli, expresii faciale, plânsete și gâfâieli pentru a comunica •

Mișcări ale corpului, cum ar fi îmbrățișările, contactul vizual și mișcările brațelor sau
picioarelor utilizate pentru a comunica
• Gângurește și vorbește cu sine
• Se uită la obiecte când sunt numite
• Bebelușilor le place să audă vocile părinților lor – vorbește des cu bebelușul tău, atât cu
cuvinte, cât și cu zâmbete.
• Afla intotdeauna motivul pentru care un bebelus plange. Când are nevoie să fie mângâiat,
încercați diferite strategii pentru a-l liniști, cum ar fi hrănirea, râgâitul, schimbarea
scutecului, ținerea într-o poziție diferită, cântatul încet sau scoaterea lui / ei la o
plimbare în cărucior.
• Dați sens eforturilor de comunicare ale bebelușului (de exemplu, atunci când bebelușul
zâmbește și mormăie, spuneți: "Oh, ai zâmbit! Trebuie să fii fericit!").
8 până la 18 luni
Caracteristici
• Folosește gesturi pentru a comunica nevoile și dorințele Învață și folosește mai
multe cuvinte • Combină cuvinte pentru a forma propoziții simple
• Interpretați verbal acțiunile bebelușului (de exemplu, Dacă bebelușul arată spre biberon,
spuneți "Vrei laptele? Este în sticla ta!").
• Pune-i copilului întrebări la care poate răspunde uitându-se în jur și arătând cu degetul (de
exemplu, "Aceștia sunt pantofii tăi?").
• Povestiți evenimente care se întâmplă în timp ce interacționați cu copilul (de exemplu, "Ai
sărit mingea. Am prins mingea, acum o rostogolesc spre tine.")
Caracteristici
• Propoziții folosite pentru a comunica sentimente și nevoi
• Ascultă povești
• Citiți o mulțime de cărți.
• Angajați-vă într-o conversație frecventă cu copilul dvs., subliniind luarea rândului.

Asigurați-vă că urmați conducerea copilului în timpul conversației.

Antrenament la toaletă
Majoritatea copiilor stăpânesc cu succes antrenamentul la toaletă până la vârsta de 3 ani.
Acesta este un marker important al independenței pentru copiii mici, deoarece câștigă mai mult
control asupra propriului corp. Părinții și alți îngrijitori importanți joacă un rol esențial în
facilitarea acestei tranziții în viața copiilor lor. Copiii au nevoie de un plus de atenție și afecțiune
în această perioadă. Cu sprijinul profesorilor și al furnizorilor de servicii de îngrijire a copiilor,
părinții pot face din instruirea la toaletă o experiență de învățare de succes. Mai jos sunt
enumerate sfaturi pentru antrenamentul la toaletă al copilului.
• Căutați semne care indică faptul că copilul dvs. este gata să înceapă antrenamentul la
toaletă
o Conștientizarea unui scutec umed sau a unei mișcări intestinale în scutec
o Folosește cuvinte pentru a-și exprima nevoile
o Familiarizarea cu toaleta (prin observare și discuție)
o Fetele pot fi, de obicei, instruite să meargă la toaletă mai devreme, la aproximativ
18 luni sau mai târziu, decât băieții, care încep de obicei antrenamentul la toaletă
la aproximativ 22 de luni sau mai târziu.
• Planifica
Alegeți un weekend / zi ușoară în care se desfășoară puține alte activități pentru a
începe antrenamentul la toaletă. Citeste carti despre antrenamentul la olita si
vorbeste despre asta. Asigurați-vă că aveți o mulțime de pantaloni de antrenament
pregătiți.
• Începeți dimineața
De îndată ce copilul se trezește, sugerați-i să încerce să stea pe oliță. Dacă refuză, pur
și simplu săriți peste el și încercați din nou mai târziu.
• Lectura de dimineață
După micul dejun, adună câteva dintre cărțile preferate ale copilului tău. Pune-l să stea
pe oliță și să citească. Asigurați-vă că cărțile au imagini interesante și o poveste bună,
deoarece scopul dvs. este să-l încurajați să stea acolo pentru o vreme și să se relaxeze.
Din moment ce el / ea tocmai a mâncat și a băut la micul dejun, sunt șanse bune ca cel
puțin o cantitate de urină să iasă. Laudă succesul copilului tău. Lasă-l să se spele și să se
spele.
• O dată pe oră
Planificați ca un cronometru să se stingă la fiecare oră. Când se întâmplă, spune-i
copilului tău cu entuziasm că este "E timpul să mergi din nou!" sau "E timpul să te uiți la
mai multe cărți!" Evitati sa intrebati daca vor sau trebuie sa mearga la olita in timpul
stagiului de antrenament – chiar nu stiu daca trebuie sa mearga. Când întrebi, îi dai
copilului șansa de a spune "Nu", ceea ce este un răspuns legitim.
• Accidente
Antrenamentul la toaletă este o nouă abilitate pe care copiii o învață prin practică și
experimentare. Este în regulă dacă copilul dumneavoastră are un accident. Rămâi calm și
asigură-ți copilul că este în regulă. Lăsați copilul să ajute la curățarea și schimbarea
hainelor, ceea ce îi permite să se simtă bine în legătură cu lucrurile pe care le poate face.
• Fii consecvent
Odata ce copilul este pregatit sa inceapa antrenamentul la toaleta, angajeaza-te sa. Nu
treceți înainte și înapoi de la scutece la lenjerie intimă - este confuz și copilul își pierde
sentimentul de control asupra procesului.

• Fii de susținere
Puteți facilita antrenamentul la toaletă vorbind despre asta cu copilul dvs., însoțindu-
vă copilul la baie atunci când îl lăsați la școală și oferindu-i o mulțime de haine
suplimentare pe care copilul dvs. le poate trage și scoate singur.
• Partajați planul
Cand te pregatesti sa incepi sa folosesti olita copilului tau, asigura-te ca impartasesti
planul tau (de exemplu, un rezumat scris) cu alti adulti importanti din viata copilului tau
(de exemplu, furnizorii de servicii de ingrijire a copilului).
Musca
Ori de câte ori un copil mușcă o altă persoană, este supărător pentru toată lumea. Muscatura
este frecventa in randul copiilor foarte mici, in special in medii de grup, cum ar fi ingrijirea
copilului. Este foarte important ca adulții să înțeleagă de ce copiii mușcă, astfel încât să poată
ajuta copiii să găsească modalități mai potrivite de a se exprima. Tabelul de la pagina 6 enumeră
motivele pentru care copiii mușcă, strategiile pentru a ajuta la prevenirea mușcăturii și
strategiile pentru a răspunde la mușcături.
Motive pentru care copiii mușcă și strategii pentru a preveni mușcătura

Mușcătura satisface nevoia lor puternică de independență și control.
• Oferiți-le copiilor oportunități de a-și exprima independența și autocontrolul, oferindu-le o

mulțime de opțiuni (de exemplu, ce să poarte în acea zi; ce joc să joace; ce să mănânce la
prânz).
Dentiția face ca gura bebelușilor să doară.

• Dați-le bebelușilor un obiect pe care să-l gură, cum ar fi o jucărie de dentiție
sau un covrig înghețat. Ei încearcă să se apropie sau să inițieze interacțiunea cu un
alt copil.
• Asigurați-vă că copiii au o mulțime de oportunități de a interacționa unul cu celălalt.
Subliniați și lăudați interacțiunile lor pozitive.
Ei caută atenție.
• Acordați-le copiilor multă atenție în timpul zilei. Îmbrățișați-vă cu ei, jucați-vă cu ei, citiți-le.
Sunt furioși sau frustrați.
• Fiți conștienți de sentimentele copiilor. Urmăriți semnele unui potențial conflict și
creșterea frustrării.
Ei experimentează și vor să știe ce se va întâmpla dacă mușcă.
• Oferiți copiilor activități și jucării care oferă o varietate de experiențe senzorio-motorii (de
exemplu, joc în apă, joacă, pictură cu degetele). Ajutați-i să învețe despre cauză și efect. Se simt
amenințați.
• Asigurați-i pe copii că sunt în siguranță și că bunurile lor sunt în siguranță. Oferiți-le copiilor
multă afecțiune.
Strategii pentru a răspunde la mușcături
Uneori, eforturile de prevenire nu opresc copiii să muște. Când un copil mușcă o altă persoană,
adulții responsabili ar trebui să răspundă în mod constant la fiecare episod de mușcătură;
Strategii și idei specifice sunt enumerate mai jos:

• Spuneți clar că nu este bine să mușcați.
• Asigurați-vă că copilul care este mușcat este îngrijit. Mângâiați copilul; puneți un pachet de
gheață pentru a preveni vânătăile; Curățați rana dacă pielea este ruptă.
• Dacă este posibil, cereți copilului care a mușcat să ajute la îngrijirea copilului care a fost
mușcat. • Căutați modele de mușcătură (de exemplu, copilul mușcă în apropierea mesei?
Când mediul devine prea zgomotos?).
• Încercați să identificați schimbările din viața copilului care ar putea declanșa mușcătura (de
exemplu, divorț, un nou frate).
• Căutați ajutor (începeți cu medicul pediatru și / sau furnizorul de îngrijire a copilului) dacă
mușcătura nu se oprește sau dacă devine mai vicioasă.
Cererea nr. 13
Răspundeți la următoarea .
1. Reflectați asupra titlului citatului: "Un copil este opinia lui Dumnezeu că viața ar
trebui să continue" de Carl Sandurg
Copilăria mijlocie

• Descrieți dezvoltarea diferită a copiilor din copilăria timpurie în cuvintele voastre. •

Enumerați idei despre cum puteți aplica conceptele în procesul de predare a învățării.
Copilăria mijlocie este etapa în care copiii trec prin atât de multe schimbări diferite din
punct de vedere fizic, emoțional, social și cognitiv. Aceasta este etapa cuprinsă între 6 și 12 ani.
Copiii aflați în această etapă primesc mai puțină atenție decât copiii din copilărie sau din
copilăria timpurie. Sprijinul familiei și prietenilor copilului este foarte important în această fază
de dezvoltare.
Creșterea fizică în timpul anilor de școală primară este lentă, dar constantă. În această
etapă, dezvoltarea fizică implică: (1) un bun control și coordonare musculară. (2) dezvoltarea
coordonării ochi-mână, (3) o bună igienă personală și (4) conștientizarea bunelor obiceiuri de
siguranță.
înălțime Greutate
În această etapă de dezvoltare, copiii vor fi început clasele elementare, în special anii
primari, clasele 1-3. Această perioadă va oferi copiilor timp să se obișnuiască cu schimbările din
corpul lor. O creștere medie a înălțimii de puțin peste doi centimetri pe an, atât la băieți, cât și la
fete, îi va introduce în multe activități diferite pe care le pot face acum cu o precizie mai mare.
Creșterea în greutate a fost în medie de aproximativ 6,5 lire sterline în fiecare an.
Majoritatea copiilor vor avea un aspect mai subțire în comparație cu anii preșcolari din cauza
schimbărilor de acumulare și a localizării grăsimilor corporale. Picioarele unui copil sunt mai
lungi și mai proporționale cu corpul pe care îl aveau înainte.
O serie de factori ar putea indica cât de mult crește un copil sau cât de multe schimbări
vor avea loc în organism.
• Gene
• Hrană
• Climă
• Exercițiu
• Condiții medicale
• Boli/boli
Oase și mușchi
Anii copilariei sunt anii de varf producatori de oase. Acesta este cel mai bun moment
pentru a-i învăța pe copii obiceiuri alimentare și exerciții fizice bune pentru a-i ajuta să aibă oase
puternice și sănătoase pe tot parcursul vieții. Mulți factori ai stilului de viață, cum ar fi nutriția și
activitatea fizică, pot influența substanțial creșterea masei osoase în timpul copilăriei.
Deoarece oasele copiilor au proporțional mai multă apă și materiale asemănătoare proteinelor și
mai puține minerale decât adulții, asigurarea unui aport adecvat de calciu îi ajută foarte mult în
întărirea oaselor și a mușchilor.

Dezvoltare motorie
Copii mici de vârstă școlară și obținerea controlului asupra mușchilor majori ai corpului
lor. Majoritatea copiilor au un bun simț al echilibrului. Le place să-și testeze mușchii, forța și
abilitățile. Le place să facă sarcini și activități din viața reală. Ei se prefac și fantezează mai rar,
deoarece sunt mai acordați la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor.
Copiii din această etapă iubesc să se miște foarte mult - aleargă, sară, sară, sară, se
rostogolesc, se rostogolesc și dansează. Deoarece abilitățile lor motorii sunt deja dezvoltate, ei
pot efectua acum activități precum prinderea unei mingi cu o mână, încercarea șireturilor, pot
gestiona fermoarele și nasturii. Efectuarea activităților unimanuale (necesită utilizarea unei
mâini) devine mai ușoară. Activitățile grafice ale copiilor, cum ar fi scrisul și desenul, sunt acum
mai controlate, dar sunt încă în curs de dezvoltare. Ei își pot imprima numele și pot copia modele
simple, litere și forme. Ei țin creioane, creioane, ustensile corect cu supraveghere. Abilitățile de
dezvoltare motorie includ coordonarea, echilibrul, viteza, agilitatea și puterea.
Definițiile diferitelor abilități motorii sunt următoarele:
Coordonarea este o serie de mișcări organizate și programate să aibă loc într-un anumit mod
pentru a aduce un anumit rezultat. Cu cât mișcarea este mai complexă, cu atât este necesară o
coordonare mai mare. Copiii dezvoltă coordonarea ochi-mână și ochi-picior atunci când joacă
jocuri și spsts. Echilibrul - este capacitatea copilului de a menține echilibrul sau stabilitatea
corpului său în diferite poziții. Echilibrul este o abilitate de bază necesară mai ales în această
etapă, când copiii și-au îmbunătățit abilitățile de echilibru.
Echilibrul static - este capacitatea de a menține echilibrul într-o poziție fixă, cum ar fi
echilibrarea pe un picior.
Echilibrul dinamic – este capacitatea de a menține echilibrul în timp ce se mișcă
Viteza - este capacitatea de a acoperi o distanță mare în cel mai scurt timp posibil, în timp ce
agilitatea este capacitatea cuiva de a schimba rapid sau de a schimba direcția corpului. Aceste
abilități sunt extrem de importante în majoritatea sporturilor.
Putere - este capacitatea de a efectua un efort maxim în cel mai scurt timp posibil. Toate aceste
abilități motorii sunt vitale în desfășurarea diferitelor activități, jocuri și sporturi. Dezvoltarea
acestor abilități poate face diferența dintre succes și eșec în eforturile viitoare ale copilului.
Dezvoltarea cognitivă a preșcolarilor

Jean Piaget este cel mai important teoretician atunci când vine vorba de dezvoltarea
cognitivă. Potrivit acestuia, inteligența este mecanismul de bază al asigurării echilibrului care
asigură echilibrul în relațiile dintre persoană și mediu. Tot ceea ce o persoană experimentează
este un proces continuu de asimilare și acomodare. El a descris patru perioade principale în
dezvoltarea cognitivă. Pentru că abilitatea intelectuală a lui Paget nu este aceeași în diferite
etape.
Funcționarea betonului
Este san de la vârsta de 7 până la aproximativ 11 ani. În această etapă de dezvoltare,
copiii au o mai bună înțelegere a abilităților lor de gândire. Copiii încep să gândească logic
despre evenimente concrete, în special despre propriile experiențe, dar au dificultăți în
înțelegerea conceptelor abstracte sau ipotetice, astfel încât cei mai mulți dintre ei au încă
dificultăți în rezolvarea problemelor.

Logică
Gândirea operațională concretă, potrivit lui Piaget, poate folosi deja logica inductivă.
Logica inductivă implică gândirea de la o experiență specifică la un principiu general. Dar, în
acest stadiu, copiii au mari dificultăți în utilizarea logicii deductive sau în utilizarea unui principiu
general pentru a determina rezultatul unui eveniment specific.
Reversibilitatea
Una dintre cele mai importante evoluții din această etapă este înțelegerea reversibilității
sau conștientizarea faptului că acțiunile pot fi inversate. Un exemplu în acest sens este
posibilitatea de a revizui ordinea relațiilor dintre categoriile mentale.
Repere cognitive
Copiii de vârstă elementară se confruntă cu etape de dezvoltare. Ei dezvoltă anumite
abilități într-un anumit interval de timp. Abilitățile pe care le învață sunt într-o manieră
secvențială, ceea ce înseamnă că trebuie să înțeleagă numerele înainte de a putea efectua o
ecuație matematică. Fiecare etapă care se dezvoltă depinde de etapa anterioară pe care au
atins-o. Până la vârsta de 8 ani, un copil învață noi abilități într-un ritm rapid. Odată ce ajung la
vârsta de 8 ani, abilitățile pe care le învață încep să se stabilizeze și, de obicei, este o creștere
rapidă a noilor abilități.
Mai exact, copiii de vârstă școlară primară pot distinge stânga de dreapta. Ei sunt capabili
să vorbească și să se exprime pe ei înșiși și familiile lor. În timpul jocului, ei exersează folosind
cuvintele și limbajul pe care le învață la școală. Ei încep să înțeleagă timpul și zilele săptămânii. Îi
plac rimele, ghicitorile și glumele. Durata lor de atenție este mai lungă. Ei pot urmări povești mai
implicate. Ei învață litere și cuvinte. Până la șase ani, majoritatea pot citi cuvinte sau combinații
de cuvinte.
Dezvoltarea socio-emoțională
În această etapă, copiii, cel mai probabil, vor fi început să meargă la școală. Experiența
școlară a devenit o prioritate, cu copiii atât de ocupați cu munca școlară. Încurajarea părinților și
a educatorilor grijulii ajută la construirea sentimentului de stimă de sine al copilului,
consolidându-i încrederea și capacitatea de a interacționa pozitiv în lume.
Înțelegerea sinelui
Conceptul de sine este cunoașterea despre sine, cum ar fi credințele privind trăsăturile
de personalitate, caracteristicile fizice, abilitățile, valorile, obiectivele și rolurile. Implică, de
asemenea, un sentiment de apartenență și acceptare, un sentiment de bine și un sentiment de a
fi capabil să facă bine. A avea un concept de sine sănătos nu înseamnă că un copil crede că este
mai bun decât ceilalți. Înseamnă că se place pe sine, se simte acceptat de familie și prieteni și
crede că se poate descurca bine.
Conceptul de sine al copiilor din școala primară este influențat nu numai de părinți, ci și
de numărul tot mai mare de persoane cu care încep să interacționeze, inclusiv profesori și colegi
de clasă. Copiii au o înțelegere tot mai mare a locului lor în lume. Ei știu deja că își pot mulțumi
părinții și profesorii Ei se simt confortabil și arată încredere în a face hoți la care sunt buni, dar
arată și frustrare în lucruri pe care le consideră dificile.

Anul școlar
În tranziția de la școala preșcolară la școala primară, copiii tind să devină din ce în ce mai
încrezători în sine și capabili să facă față bine interacțiunilor sociale. Ei nu se mai concentrează
pe ei înșiși, ci sunt, de asemenea, conștienți de nevoile și dorințele altora. Problemele de
echitate și egalitate devin importante pentru ei pe măsură ce învață să aibă grijă de oameni care
nu fac parte din familiile lor. Caracteristici precum loialitatea și fiabilitatea sunt luate în
considerare, precum și responsabilitatea și bunătatea.
Construirea prieteniei
A face prieteni este o parte crucială, dar foarte importantă a creșterii sociale și
emoționale a copiilor. De îndată ce sunt capabili să meargă și să vorbească, vor avea tendința de
a arăta înclinația naturală de a fi în preajma altor copii. Copiii, în această etapă, aparțin cel mai
probabil aproximativ aceleiași grupe de vârstă și aceluiași statut social economic. Se găsește de-
a lungul etapelor copilăriei până la adolescență. Dar pentru copiii până la vârsta de șapte sau opt
ani, ei se gândesc la ei înșiși mai mult decât la alții. Ei se pot juca bine cu grupurile, dar pot avea
nevoie de ceva timp pentru a juca singuri. Copiii de școală primară preferă să aparțină
grupurilor de colegi de același sex. Mulți copii își vor folosi împrejurimile pentru a se amesteca
cu alți copii. Unii vor vedea acest lucru ca pe o oportunitate de a se împrieteni cu alții rămân un
pic mai singuri.
Autocontrol
Odată ce copiii ajung la vârsta școlară, încep să se mândrească cu capacitatea lor de a
face lucruri și cu părinții și profesorii lor. Aceasta devine o mare oportunitate pentru părinți și
profesori de a încuraja răspunsuri emoționale pozitive din partea copiilor prin recunoașterea
comportamentelor lor mature și pline de compasiune.
Cererea nr. 14
1. Studiați situațiile de mai jos. Dacă ați fi profesorul, cum i-ați ajuta pe acești elevi să
facă față dificultăților lor socio-emoționale?
Dragă Învățătoare,
Sunt cu adevărat cu inima frântă. Fiica mea de 8 ani se simte singură, izolată și
fără prieteni. Se pare că se simte așa de ceva vreme. Ea spune că el petrece mai mult
timp singur - că nu are prieteni pentru că nimeni nu vrea să se joace cu ea. Ea etichetează
de-a lungul, dar de obicei este lăsată pe dinafară în cele din urmă. Ea poate deveni
furioasă dacă lucrurile nu merg întotdeauna așa cum vrea ea și, de asemenea,
lăcrimează. Nu știu unde să mă adresez pentru a o ajuta – duritatea pe care o găsește
dureroasă la școală este sfâșietoare

Cu stimă
Mamă îngrijorată
Adolescenţă

• Definiți adolescența și explicați conceptele schimbărilor biologice, pubertății și tranziției la
vârsta adultă.

• Analizați problemele legate de maturizarea fizică, cognitivă și emoțională, inclusiv

sexualitatea, formulând astfel valori pozitive privind dezvoltarea adolescenților.
Perioada adolescenței începe cu schimbările biologice ale pubertății și se termină cu rolul

și munca vieții adulte. Vârstele specifice pentru această perioadă variază de la o persoană la alta,
dar au fost identificate faze distincte. Apariția pubertății poate veni mai devreme pentru unii și
târziu pentru alții. Dar toată lumea merge în aceste etape. (1) Adolescența precoce
caracterizată prin pubertate care apare mai ales între vârsta de 10 și 13 ani. (2) Probleme de
identitate ale adolescenței medii cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani (3) identitate de
adolescență târzie care marchează trecerea la vârsta adultă de 17 până la 20 de ani.
Adolescența este adesea caracterizată ca o perioadă de transformare, în primul rând, în
ceea ce privește schimbările fizice, cognitive și social-relaționale. Adolescența este o etapă de
dezvoltare care a fost definită ca începând cu pubertatea și terminând cu tranziția la vârsta
adultă (aproximativ 10-20 de ani). Adolescența a evoluat istoric, cu dovezi care indică faptul că
această etapă se prelungește pe măsură ce indivizii încep pubertatea mai devreme și trec la
maturitate mai târziu decât în trecut. Pubertatea astăzi începe, în medie, la vârsta de 10-11 ani
pentru fete și 11-12 ani pentru băieți. Această vârstă medie de debut a scăzut treptat în timp
începând cu secolul al 19-lea cu 3-4 luni pe deceniu, ceea ce a fost atribuit unei serii de factori,
inclusiv o nutriție mai bună, obezitatea, absența crescută a tatălui și alți factori de mediu
(Steinberg, 2013). Finalizarea educației formale, independența financiară față de părinți,
căsătoria și calitatea de părinte au fost markeri ai sfârșitului adolescenței și începutul maturității,
iar toate aceste tranziții se întâmplă, în medie, mai târziu acum decât în trecut. De fapt,
prelungirea adolescenței a determinat introducerea unei noi perioade de dezvoltare numită
maturitate emergentă, care surprinde aceste schimbări de dezvoltare din adolescență și până la
vârsta adultă, care apar de la aproximativ 18 la 29 de ani (Arnett, 2000).
Pubertate
Adolescența începe cu pubertatea. În timp ce succesiunea schimbărilor fizice la

pubertate este previzibilă, debutul și ritmul pubertății variază foarte mult. Mai multe schimbări
fizice apar în timpul pubertății, cum ar fi adrenarche și gonadarche, maturarea glandelor
suprarenale și, respectiv, a glandelor sexuale. De asemenea, în acest timp, caracteristicile
sexuale primare și secundare se dezvoltă și se maturizează. Caracteristicile sexuale primare sunt
organele necesare în mod special pentru reproducere, cum ar fi uterul și ovarele la femei și
testiculele la bărbați. Caracteristicile sexuale secundare sunt semne fizice ale maturizării
sexuale care nu implică în mod direct organele sexuale, cum ar fi dezvoltarea sânilor și șoldurilor
la fete și dezvoltarea părului facial și a vocii adâncite la băieți. Fetele experimentează menarche,
începutul perioadelor menstruale, de obicei în jurul vârstei de 12-13 ani, iar băieții
experimentează spermarche, prima ejaculare, în jurul vârstei de 13-14 ani.

În timpul pubertății, ambele sexe experimentează o creștere rapidă a înălțimii (adică un

puseu de creștere). Pentru fete, aceasta începe între 8 și 13 ani, înălțimea adulților ajungând
între 10 și 16 ani. Băieții își încep puseul de creștere puțin mai târziu, de obicei între 10 și 16 ani,
și ajung la înălțimea adultă între 13 și 17 ani. Atât natura (adică genele), cât și hrănirea (de
exemplu, nutriția, medicamentele și afecțiunile medicale) pot influența înălțimea.
Deoarece ratele de dezvoltare fizică variază atât de mult în rândul adolescenților,

pubertatea poate fi o sursă de mândrie sau jenă. Băieții care se maturizează timpuriu tind să fie
mai puternici, mai înalți și mai atletici decât colegii lor care se maturizează mai târziu. Ei sunt,
de obicei, mai populari, mai încrezători și mai independenți, dar sunt, de asemenea, expuși unui
risc mai mare de abuz de substanțe și activitate sexuală timpurie.
Fetele care se maturizează timpuriu pot fi tachinate sau admirate în mod deschis, ceea ce le
poate determina să se simtă conștiente de corpul lor în curs de dezvoltare. Aceste fete prezintă
un risc mai mare de depresie, abuz de substanțe și tulburări de alimentație. Băieții și fetele care
înfloresc târziu (adică se dezvoltă mai lent decât colegii lor) se pot simți conștienți de lipsa lor de
dezvoltare fizică. Sentimentele negative sunt în special o problemă pentru băieții care se
maturizează târziu, care prezintă un risc mai mare de depresie și conflict cu părinții și sunt mai
susceptibili de a fi hărțuiți.
Dezvoltarea fizică în timpul adolescenței
Creierul: fapte de bază
Cortexul frontal, zona creierului responsabilă de gândirea rațională, este încă în curs de
dezvoltare în timpul adolescenței. Adolescenții diferă de adulți prin modul în care se comportă,
rezolvă probleme și iau decizii. Cercetările recente arată că există o explicație biologică pentru
această diferență; Creierul continuă să se dezvolte în timpul adolescenței și chiar la vârsta
adultă timpurie.
Dezvoltarea creierului: amigdala și cortexul frontal
Amigdala și cortexul frontal sunt două regiuni cheie ale creierului care se dezvoltă în
momente diferite. Amigdala, care procesează stresul și alte emoții și este responsabilă pentru
reacțiile instinctuale, cum ar fi frica și comportamentul agresiv, se maturizează devreme.
Pe de altă parte, cortexul frontal, zona creierului responsabilă de judecată, autocontrol,

reglare emoțională, gândire rațională, stabilirea obiectivelor, moralitate și înțelegerea
consecințelor, nu este încă pe deplin dezvoltată la adolescenți. De fapt, această zonă a creierului
se dezvoltă destul de dramatic în timpul adolescenței și la mijlocul anilor '20.
Deoarece partea creierului care ne ajută să gândim înainte de a acționa nu este pe deplin
dezvoltată până la vârsta adultă , în situații stresante sau atunci când se confruntă cu decizii
dificile, adolescenții sunt mai predispuși să:
• Gândește un lucru și simte altul

• Acționați din impulsuri care diferă de gânduri sau sentimente
• Interpretați greșit sau interpretați greșit indiciile și emoțiile sociale
• Angajați-vă într-un comportament riscant sau inadecvat
Cum pot ajuta adulții?
Există mai multe modalități prin care adulții îi pot ajuta pe adolescenți să facă alegeri sănătoase.
Creierul adolescenților trece printr-un sistem de tăiere "folosești sau pierzi": celulele creierului
și conexiunile neuronale care se obișnuiesc cel mai puțin sunt tăiate și mor, în timp ce cele care
se obișnuiesc cel mai mult devin mai puternice.
Pentru a ajuta adolescenții să facă alegeri sănătoase, ghidați-i prin procesul de luare a deciziilor
înainte de a întâmpina situații riscante. Acest lucru îi va ajuta să ia decizii cu impact asupra vieții
cu mai puțin stres. Adolescenții care trec prin experiențe de învățare și pozitive ajută la
construirea unor creiere complexe și adaptabile.
Strategii pentru a sprijini dezvoltarea sănătoasă a creierului adolescentului
• Încurajați adolescenții să aibă un stil de viață sănătos și să ofere oportunități pentru

experiențe pozitive.
• Oferiți oportunități semnificative adolescenților de a-și exercita logica și de a aplica abilități
analitice și de luare a deciziilor pentru a construi aceste funcții ale creierului.
• Încurajați adolescenții să-și asume riscuri sănătoase. Asumarea unor astfel de riscuri va ajuta
la dezvoltarea unui cortex frontal mai puternic, oferind efectiv adolescentului abilități de
viață mai valoroase.
(48)
• Permiteți adolescenților să facă greșeli, astfel încât să poată învăța din ele.
Dezvoltarea fizică în timpul adolescenței
Nutriție și activitate
Adolescenții pot fi gata să ia decizii cu privire la corpul și sănătatea lor. Luarea deciziilor
sănătoase cu privire la ce să mănânce și să bea, cât de activi sunt și cât de mult să doarmă sunt
decizii importante care pot promova sau împiedica sănătatea. Din păcate, mulți adolescenți nu
iau decizii sănătoase, parțial datorită cortexului frontal încă în curs de dezvoltare și parțial
datorită culturii în care trăim. În Statele Unite, 20% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 12
și 19 ani sunt obeze. Dacă veți avea vreodată ocazia să vizionați documentarul "Fed Up". Arată
cu putere modul în care îi dezamăgim pe adolescenții noștri în ceea ce privește alimentația
sănătoasă.

Alimentație sănătoasă
Adolescenții trebuie învățați cum să facă alegeri alimentare sănătoase. Iată câteva sfaturi de
alimentație sănătoasă pe care adolescenții ar trebui să le cunoască:
• Încercați să limitați alimentele precum prăjiturile, bomboanele, deserturile congelate,

chipsurile și cartofii prăjiți, care au adesea mult zahăr, grăsimi nesănătoase și sare.
• Pentru o gustare rapidă, încercați să vă reîncărcați cu o pară, măr sau banană; o pungă mică
de morcovi pentru copii; sau hummus cu legume feliate.
• Nu adăugați zahăr la alimente și băuturi.
• Beți lapte fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi și evitați băuturile zaharoase. Soda,
băuturile energizante, ceaiul dulce și unele sucuri au adăugat zaharuri, o sursă de calorii
suplimentare. Orientările dietetice 2015-2020 recomandă obținerea a mai puțin de 10%
din caloriile zilnice din zaharuri adăugate.
Pe lângă alegerile alimentare inteligente, este de asemenea important să știm că nevoile

nutriționale ale adolescenților sunt unice. Mulți adolescenți au nevoie de mai multe dintre
aceste substanțe nutritive:
• Calciu , pentru a construi oase și dinți puternici. Surse bune de calciu includ lapte fără
grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, iaurt și brânză.
• Vitamina D , pentru a menține oasele sănătoase. Sursele bune de vitamina D includ sucul de
portocale, portocalele, tonul și laptele fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi.
• Potasiu , pentru a ajuta la scăderea tensiunii arteriale. Surse bune de potasiu includ
bananele și cartofii copți cu pielea.
• Fibre , pentru a vă ajuta să rămâneți regulat și să vă simțiți plini. Surse bune de fibre includ
fasolea și țelina. • Proteine , pentru a vă oferi energie și a vă ajuta să creșteți puternici. Surse
bune de proteine includ untul de arahide, ouăle, tofu, leguminoasele (linte și mazăre) și puiul,
peștele și carnea cu conținut scăzut de grăsimi. • Fier , pentru a vă ajuta să creșteți. Carnea
roșie conține o formă de fier pe care corpul o absoarbe cel mai bine. Alte surse bune de fier
includ spanacul, fasolea, mazărea și cerealele fortificate cu fier. Vă puteți ajuta organismul să
absoarbă mai bine fierul din aceste alimente atunci când combinați aceste alimente cu
vitamina C, cum ar fi o portocală.
Activitatea fizică
Activitatea fizică ar trebui să facă parte din viața de zi cu zi a adolescenților, indiferent

dacă joacă sport, iau cursuri de educație fizică (PE) la școală, fac treburi casnice sau se
deplasează cu bicicleta sau pe jos. Activitatea fizică regulată poate ajuta adolescenții să-și
gestioneze greutatea, să aibă mușchi și oase mai puternice și să fie mai flexibili.

Aerobic versus stil de viață
Oamenii, indiferent de vârstă, trebuie să fie activi fizic timp de cel puțin 60 de minute pe zi. Cele
mai multe dintre cele 60 de minute sau mai mult de activitate pe zi ar trebui să fie activitate
fizică aerobă moderată sau intensă. Toată lumea ar trebui să includă activitate fizică intensă cel
puțin 3 zile pe săptămână. Exemple de activitate fizică aerobă sau activitate care vă face să
respirați mai greu și să vă accelerați ritmul cardiac, includ jogging, ciclism și dans.
Pentru un antrenament mai moderat, mersul pe jos, jogging-ul sau ciclismul pe străzi sau căi
plate, toate funcționează. Pentru a ridica intensitatea, indivizii pot transforma o plimbare într-
un jogging sau jogging într-o alergare și inclusiv dealuri la plimbare, jogging sau plimbare cu
bicicleta. Nu trebuie să facem 60 de minute pe zi dintr-o dată pentru a beneficia de activitate.
Adolescenții pot descărca aplicații de fitness pe computer, smartphone sau alt dispozitiv mobil
pentru a urmări cât de activi sunt în fiecare zi. (49)
Nevoile de somn
Uneori este dificil pentru adolescenți să doarmă suficient, mai ales dacă au locuri de muncă,
ajută la îngrijirea fraților sau surorilor mai mici sau sunt ocupați cu alte activități după școală. La
fel ca alimentația sănătoasă și obținerea unei activități fizice suficiente, somnul suficient este
important pentru a rămâne sănătos.
Toată lumea are nevoie de suficient somn pentru a se descurca bine la școală, la locul de muncă,
pentru a conduce în siguranță și pentru a lupta împotriva infecțiilor. Somnul insuficient poate
duce la toane și iritabilitate. Deși sunt necesare mai multe cercetări, unele studii au arătat că
somnul insuficient poate contribui, de asemenea, la creșterea în greutate. Persoanele cu vârsta
cuprinsă între 13 și 18 ani ar trebui să aibă 8 până la 10 ore de somn în fiecare noapte.
Cantitatea de somn de care aveți nevoie se schimbă pe măsură ce îmbătrâniți. Copiii au nevoie
de mai mult somn decât adulții. Academia Americana de Medicina a Somnului si Societatea de
Cercetare a Somnului recomanda:
Dezvoltare cognitivă
La fel de remarcabile ca schimbările fizice din perioada de tranziție a adolescenței sunt
schimbările în modelele de gândire. Aceste schimbări sunt marcate de dobândirea de noi
abilități cognitive datorită creșterii în greutate a creierului și rafinării conexiunilor sinaptice care
unesc și coordonează cele două emisfere ale creierului. O altă dezvoltare a creierului este
procesul de concentrare continuă a creierului
Gânditorul operațional formal al lui Piaget
Piaget a formulat teoria gândirii operaționale formale care demonstrează modul în care
capacitatea cognitivă a adolescentului îi permite să depășească sensibilul și să se concentreze
asupra a ceea ce este abstract, ipotetic, multidimensional și posibil. În domeniul gândirii,
adolescentul începe să atingă subtilitatea gândirii, intrând în sfera posibilului și a viitorului. Mai
exact, gândirea operațională formală constă în:

Gândirea propozițională – a face afirmații în afara dovezilor vizuale și a afirma ce poate fi

posibil în ceva care nu este văzut de ochi.
Gândirea relativistă-
Cererea nr. 15
LECȚIA 12
Principii centrate pe cursant și învățare


• Identificați și discutați principiile de învățare utilizate în procesul de predare
a învățării. Prezentare generală a subiectului
Centrat pe cursant" este perspectiva care cuplează un accent pe cursanții individuali -

ereditatea, experiențele, perspectivele, mediile, talentele, interesele, capacitățile și nevoile lor -
cu accent pe înclinare - cele mai bune cunoștințe disponibile despre învățare și modul în care
are loc și despre practicile de predare care sunt cele mai eficiente în promovarea celor mai
înalte niveluri de motivație, învățare și realizare pentru toți cursanții. Această dublă focalizare
informează și conduce apoi la luarea deciziilor educaționale. Centrarea pe elev este o reflectare
în practică a principiilor psihologice centrate pe cursant - în programele, practicile, politicile și
oamenii care susțin învățarea pentru toți.
Această definiție a centrării pe cursant se bazează astfel pe o înțelegere a principiilor

psihologice centrate pe cursant ca o reprezentare a bazei actuale de cunoștințe privind cursanții
și învățarea. Principiile se aplică tuturor elevilor, din școală și din afara ei, tineri și bătrâni.
Centrarea pe elev este, de asemenea, legată de credințele, caracteristicile, dispozițiile și
practicile profesorilor - practici create în primul rând de profesor. Atunci când profesorii și
practicile lor funcționează pornind de la o înțelegere a bazei de cunoștințe delimitate în principii,
ei (a) includ elevii în deciziile cu privire la cum și ce învață și cum este evaluată învățarea; (b)
valorizează perspectivele unice ale fiecărui cursant; (c) respectă și adaptează diferențele
individuale dintre mediile, interesele, abilitățile și experiențele cursanților; și (d) să trateze
cursanții drept co-creatori și parteneri în procesul de predare și învățare.
Cele 14 principii sunt împărțite în cele referitoare la:

– Cognitive și metacognitive
– Motivațional și afectiv
– Dezvoltare și social
– Factori de diferență individuali
FACTORUL COGNITIV ȘI METACOGNITIV

1. Natura procesului de învățare
Învățarea subiectelor complexe este cea mai eficientă atunci când este un proces
internațional de construire a sensului din informații și experiență.
2. Obiectivele procesului de învățare
Elevul de succes, în timp și cu sprijin și îndrumare instructivă, poate crea reprezentări
semnificative și coerente ale cunoștințelor.
3. Construirea cunoașterii
Elevul de succes poate lega informațiile noi cu cunoștințele existente în moduri semnificative.
Cunoștințele se lărgesc și se aprofundează pe măsură ce elevii continuă să construiască
legături între noile informații și experiențe și baza lor de cunoștințe existentă.

4. Gândirea strategică
Elevul de succes poate crea și utiliza un repertoriu de strategii de gândire și raționament
pentru a atinge obiective complexe de învățare.
Elevii de succes folosesc în abordarea lor învățarea raționamentului, rezolvarea problemelor
și învățarea conceptelor.
5. Gândindu-te la gândire
Elevii de succes pot reflecta asupra modului în care gândesc și învață, pot stabili obiective
rezonabile de învățare sau de performanță, pot selecta strategii sau metode de învățare
potențial adecvate și își pot monitoriza progresul către aceste obiective.
6. Contextul învățării
Învățarea este influențată de factorii de mediu, inclusiv cultura, tehnologia și practicile de
instruire.
FACTOR MOTIVAȚIONAL ȘI AFECTIV

7. Influențe motivaționale și emoționale asupra învățării
Lumea internă bogată de gânduri, credințe, obiective și așteptări pentru succes sau eșec
poate spori sau interfera cu calitatea învățării de gândire și procesare a informațiilor. 8.
Motivația intrinsecă de a învăța
Motivația intrinsecă este stimulată de sarcini de noutate și dificultate optimă, relevante pentru
interesele personale și care asigură alegerea și controlul personal.
9. Efectele motivației asupra efortului
Efortul este un alt indicator major al motivației de a învăța. Dobândirea de cunoștințe și
abilități complexe necesită investirea unei energii considerabile a cursantului și a unui efort
strategic, împreună cu persistența în timp.
FACTORUL SOCIAL ȘI DE DEZVOLTARE

10. Influențe de dezvoltare asupra învățării
Învățarea este cea mai eficientă atunci când se ia în considerare dezvoltarea
diferențială în cadrul și între domeniile fizice, intelectuale, emoționale și sociale.
Indivizii învață cel mai bine atunci când materialul este adecvat nivelului lor de
dezvoltare și este prezentat într-un mod plăcut și interesant.
11. Influențe sociale asupra învățării
Învățarea poate fi îmbunătățită atunci când elevul are ocazia să interacționeze și să
colaboreze cu alții la sarcini de instruire.
FACTORUL DIFERENȚELOR INDIVIDUALE
12. Diferențe individuale în învățare
Indivizii se nasc și își dezvoltă propriile capacități și talente.
Educatorii trebuie să-i ajute pe elevi să-și examineze preferințele de învățare și să le
extindă sau să le modifice, dacă este necesar.
13. Învățare și diversitate
Aceleași principii de bază ale învățării, motivației și instruirii eficiente se aplică tuturor
cursanților. 14. Standarde și evaluare

Evaluarea oferă informații importante atât elevului, cât și profesorului în toate etapele
procesului de învățare.
Alexander și Murphy au făcut un rezumat al celor 14 principii și le-au distilat în cinci domenii:
1. Baza de cunoștințe
Cunoștințele cuiva servesc drept fundament al tuturor învățării viitoare.
2. Prelucrarea și controlul strategic
Elevii pot dezvolta abilități de a reflecta și de a-și regla gândurile și comportamentele pentru a
învăța mai eficient.
3. Motivația și afectul
Factori precum motivația intrinsecă, motivele pentru care doriți să învățați, obiectivele
personale și plăcerea sarcinilor de învățare au toate un rol crucial în procesul de învățare.
4. Dezvoltare și diferențe individuale
Învățarea este o călătorie unică pentru fiecare persoană, deoarece fiecare cursant are
propria combinație unică de factori genetici și de mediu care îl influențează.
5. Situație sau context
Învățarea are loc în contextul unei societăți, precum și în cadrul unui
individ. Testați-vă cunoștințele
Cererea nr. 16
Din modulul privind utilizarea a 14 principii de învățare și învățare în procesul de

învățare didactică, am
learnedthat_____________________________________________________________________
______
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________________.
Referinţe:
Bulusan, Ferdinand et.al (2019), Facilitarea predării centrate pe cursant, Rex Book Store
Inc. Str. Nicanor Sr, Sampaloc, Manila.
Corpuz, Brenda B. et.al (2015), Dezvoltarea copilului și adolescentului, Editura Lorimar Inc. Bd.
Aurora Boston St. Cubao, orașul Quezon.
Materialul de revizuire al RPC

de licență Ed 101 - Copii
și adolescenți și principii de învățare

Modul În ED101 Copii Și Adolescenți Care Învață Și Principii de Învățare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul În ED101 Copii Și Adolescenți Care Învață Și Principii de Învățare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Colegiul de Formare a Profesorilor - Program de licență

RHIA P. PEREZ, PH. D

Lecția 1 - Dezvoltarea umană: semnificație, concepte și abordări

Lecția 2 - Etapele de dezvoltare și sarcinile de dezvoltare

Lecția 4 - Cercetare în dezvoltarea copilului și adolescentului

Lecția 5 - Teoria psihanalitică a lui Freud

Lectia 6 - Etapele dezvoltarii cognitive ale lui Piaget

Lecția 7 - Teoria psiho-socială a dezvoltării a lui Erikson

Lecția 8 - Etapele dezvoltării morale a lui Kohlberg

Lecția 9 - Teoria socio-culturală a lui Vîgotski

Lectia 10 - Teoria ecologica a lui Bronfenbrenner

Lecția 11 - Dezvoltarea elevilor la diferiți înțelepți

Lecția 12 - Principii de învățare centrate pe cursanți

Ed 101 - Copii și adolescenți și principii de învățare

SĂPTĂMÂNA 2 - Lecția 2 și Lecția 4

SĂPTĂMÂNA 3 - Lecția 5 și Lecția 6

SĂPTĂMÂNA 4 -Lecția 7 și Lecția 8

SĂPTĂMÂNA 5 - Lecția 9 și Lecția 10

SĂPTĂMÂNA 6-12 - Lecția 11

Săptămâna 13-18 - Lecția 12

Care sunt rezultatele învățării intenționate ale acestui

3. Faceți o analiză critică a problemelor recurente care afectează dezvoltarea copilului și

4. Aplicați diferite teorii de dezvoltare în raport cu diferitele principii de învățare.

Ed 101 - Copii și adolescenți și principii de învățare

Prezentare generală a subiectului

Dezvoltarea umană se referă la dezvoltarea biologică și psihologică a ființei umane pe tot

Ed 101 - Copii și adolescenți și principii de învățare

schimbarea ființelor într-o lume în schimbare. Dezvoltarea și învățarea rezultă dintr-o

Principiile creșterii și dezvoltării umane:

Notă: Vă rugăm să consultați prezentarea power point atașată pentru o

prelegere suplimentară. Testați-vă cunoștințele

1. Definiți dezvoltarea în propriile cuvinte.

2. Descrie-ți propria dezvoltare. În ce moduri v-ați schimbat de-a lungul vieții? Ce

3. Care sunt principiile dezvoltării umane și implicațiile lor educaționale?

Ed 101 - Copii și adolescenți și principii de învățare

Abordarea tradițională vs durata de viață

Etapele dezvoltării și dezvoltării Sarcini Care sunt

Prezentare generală a subiectului

Etapele de dezvoltare și sarcinile de dezvoltare

• Copilăria mijlocie și târzie

• Vârsta adultă timpurie

• Vârsta adultă mijlocie

• Vârsta adultă târzie

Vârsta adultă timpurie

Ed 101 - Copii și adolescenți și principii de învățare

Eseu foto și reflecții

Intrare pentru activitate:

Ce este un eseu foto?

Un eseu fotografic este o formă de povestire vizuală, o modalitate de a prezenta o

Această activitate își propune să determine cunoștințele elevilor despre dezvoltarea

1. Faceți un eseu foto al etapelor umane de dezvoltare.

• Laptop și telefon Android cu conexiune la internet

• Orice fel de cameră sau telefon mobil cu cameră

• Carte de referință: Dezvoltarea copilului și adolescentului de: Brenda B. Corpuz et,al

2. Alegeți subiectul. Ar putea fi tu sau orice membru al familiei.

3. Creați o schiță. Odată ce aveți subiectul și permisiunea de a fotografia, luați câteva

4. Faceți multe fotografii, dar includeți doar fotografiile cheie necesare.

5. Alegeți cele 8-10 imagini. Faceți selecțiile finale.

B. Reflectează asupra etapelor tale de dezvoltare. Ați reușit să dobândiți sarcinile de

Ed 101 - Copii și adolescenți și principii de învățare

Eseu foto: Criterii stabilite ( Sistem de puncte)

Text vizual (fotografii/imagini) 20

Rubrica de punctaj pentru reflecție