Cuprins 9 Introducere Ia editia in limba engleza LL Prefatt 15 Partea I. O perspectiva actual asupra terapiei centrate pe client 17 Capitolul 1. Caracterul evolutiv al terapiei centrate pe client 30 Capitolul 2. Atitudinea si orientarea consilierului 68 Capitolul 3. Relatia terapeutica aga cum este traita de client 126 Capitolul 4. Procesul terapiei 181 Capitolul 5. Trei probleme ridicate de alte perspective: transfer, diagnoz4, aplicabilitate 2 Partea a Il-a. Aplicarea terapiei centrate pe client 23 Capitolul 6. Terapia prin joc de Elaine Dorfinan M.A. 249 Capitolul 7. Psihoterapia centrata pe grup de dr. Nicholas Hobbs 285 Capitolul 8. Conducerea si admjnistratia centrate pe grup de dr. Thomas Gordon 338 Capitolul 9. Predarea centrata pe student 375 Capitolul 10. Formarea consilierilor si a terapeutilor 417 Partea a IlI-a. Implicatii pentru teoria psihologicd Capitolul 11. O teorie a personalitatii si comportamentului Bibliografie Index Terapia centrath pe client = CuprinsCAPITOLUL1 Caracterul evolutiv al terapiei centrate pe client Interesul profesional fata de psihoterapie este, dup’ toate probabilititile, zona cu cea mai rapida crestere dintre stiintele sociale de astazi. in psihologia clinic sipsihiatrie, dezvoltarea acestui domeniu inainteazA cu o rapiditate uimitoare. Aproape douazeci la sut dintre membrii Asociatiei Psihologice Americane declara ca psihoterapia — sau consilierea pentru adaptare sau vreun termen similar — este unul dintre interesele lor principale, in timp ce, cu 0 decada {in urmé acest lucru ar fi fost adevrat doar pentru cativa dintre ei. Programele de formare in psihoterapie au crescut ca numar, scop, intensitate si, sperm, ca ficient. Mai mult, vedem educatori care sunt dornici sa tind pasul cu dezvol- tirile din terapie, pentru a putea adapta si utiliza aceste descoperiri in activitatea scolard, a consilierilor si a profesorilor de reabilitare. Preoti si personal al cultelor religioase caut& pregatire in consiliere si psihoterapie, cu scopul de a-si im- bunatati abilitatile de abordare a problemelor personale ale enoriasilor lor. Sociologii si psihologii sociali sunt in mod deosebit interesati de acest domeniu, datoriti posibilelor sale adaptiri la lucrul cu grupurile si pentru c& arunc lumina atat asupra dinamicilor grupurilor, cat si ale indivizilor. $i ultimul, dar nici pe departe cel mai putin insemnat, cet&teanul de rand sustine cresterea rapida a muncii terapeutice cu copii sai in scoala, cu miile de veterani, cu muncitorii din industrie si cu studenti, parinti i alti adulti care doresc ajutor psihologic. Pe scurt, pare si existe o puternicd tendintieiitre studierea, dezvoltarea si utilizarea acelor proceduri care ofera ajutor pentru a-i aduce omului modern mai mult pace sufleteascé. S-ar prea cd, pe masur ce cultura noastri a devenit mai putin ‘omogeni, ii oferd individului mult mai putind sustinere. Nu se poate sprijini pur sisimplu confortabil pe normele $i tradifiile societatii sale, dar isi di seama ci multe dintre problemele fundamentale si conflictele vietii igi au originea in el insusi. Fiecare om trebuie sa igi rezolve in interiorul sau problemele pentru care, {nainte, societatea lui isi asuma responsabilitatea deplin’. Pentru c& psihoterapia promite s& rezolve o parte dintre aceste conflicte, si-i ofere individului o adaptare Terapia centratd pe client = Caracterul evolutival terapiei centrate pe client‘mai satisfaicitoare la sine insugi, precum si o relatie mai satisfacdtoare cu ceilalti si cu mediul sau, a devenit un centru de interes public si personal semnificativ. data cu tot mai largul interes ardtat domeniului gi odata cu dezvoltarea procedurilor psihoterapeutice, consilierea non-directiva sau centrata pe client a crescut la randul sau. Este un produs al timpului sdu si al contextului siu cultural. Dezvoltarea sa nu ar fi fost posibild fara luarea in considerare a impulsurilor inconstiente ale omului si a naturii sale emotionale complexe, care a reprezentat contributia lui Freud la cultura noastra. Desi s-a dezvoltat pe un fagas oarecum diferit de perspectivele terapeutice ale lui Horney sau Sullivan, sau ale lui Alexander gi French, totugi exist multe fire de legatura cu aceste conceptualizri moderne ale gandirii psihanalitice. Radacini ale terapiei centrate pe client se pot gsi in special in terapia lui Rank gi la grupul din Philadelphia, care i-a integrat viziunile printre ale sale. Chiar si mai profund, terapia centrata pe client a fost influentata de psihologie asa cum s-a dezvoltat in Statele Unite, cu geniul sau pentru definitii operational, pentru masuratori obiective, cu insistenta sa asupra metodei stiintifice si cu necesitatea de a supune toate ipotezele unui proces de validare obiectiva sau de contestare. Aga cum va fi evident pentru cititorii acestui volum, este, de asemenea, indatorata psihologiei Gestalt, cu accentul séu pe intreg si pe interrelatiile din cadrul grupului de fenomene pe care noi il considerm un individ. Unele dintre rédacinile sale se intind chiar si mai departe, in filosofia educationala gi politica gi social care se aflé in miezul culturii americane. Atat de adevarat este acest lucru, incat paragrafe dintr-o carte precum micul volum al lui Lilienthal despre TVA, extrase din context, ar putea fi la fel de bine considerate o expunere a orientirii de baz a terapeutului centrat pe client.’ Astfel, terapia centrata pe client s-a conturat att jin mod constient, cat gi inconstient pe baza multor curente de gandire clinica, stiintifica gi filosofica prezente in cultura noastra. ‘Totusi, ar fi probabil o greseala si vedem terapia centrata pe client doar ca pe un produs al influentelor culturale. Cel mai profund dintre toate, este construit pe observatiile specifice, stranse si intime ale comportamentului omului intr-o relatie, observatii care se considera c4 transcend intr-un oarecare grad limitarile sau influentele unei culturi date. in acelagi fel, prin incercérile sale investigative de a descoperi legile semnificative care actioneaza intr-o relatie terapeutic’, se strduieste s& ajunga direct la constante, la secvente comportamentale care sunt valabile nu doar pentru o zi sau pentru o cultura, ci care descriu si modul in care functioneaz natura omului Degi cu zece ani in urma nici ,non-directiva”, nici ,,centrata pe client” nu existau ca denumire, interesul referitor la punctul de vedere descris de acesti * Vezi, de exemplu, discutia din Democracy at the Grass Roots si din The Release of Human Energies in TVA — Democracy on the March, de David E. Lilienthal CARLR. ROGERSfermeni a crescut foarte rapid. A captat atentia psihologilor si a altor persoane atat de mult, incat este foarte probabil ca atunci cdnd pui mana pe o revista sau ocarte de psihologie si gisesti o referinfa la aceasta, negativa sau pozitiva. Se pare c& exist o nevoie de mijloace de informare a acelora care doresc si afle mai multe despre dezvoltarea acestei abordari terapeutice a problemelor individului sia relatiilor umane. Sperm c& aceasta carte va satisface intr-o oarecare masuri oastfel de nevoie. Oabordare in schimbare A existat o tendina de a considera abordarea centrati pe client sau non-di- rectivi ca pe ceva static — 0 metoda, 0 tehnic’, un sistem mai degrabi rigid Nimic nu ar putea fi mai departe de adevar. Grupul de specialisti din acest domeniu lucreazi cu concepte dinamice pe care le revizuiesc in mod constant in lumina experientei clinice continue gi in lumina descoperirilor din cercetare. Imaginea este una a schimbarilor fluide dintr-o abordare general a problemelor relatilor umane, mai degraba decat aceea a unei situatii in care o tehnica relativ rigid’ este aplicata mai mult sau mai putin mecanic. In acest flux al géndirii in schimbare exist cdteva ipoteze centrale care confer unitate ciutarii de noi cunostinte. Poate ci una dintre explicatiile valorii-stimul ridicate pe care terapia centrata pe client pare s o fi avut este faptul ca aceste ipoteze sunt testabile, pot fi demonstrate sau contestate gi astfel ofer o sperant’ de progres, mai degrabi decat o stagnare a dogmei. Exist’ mai mult decat o probabilitate ca psihoterapia si fie, prin eforturile divergilor specialisti, adus& de pe téramul misticului, al intuitivului, al personalului, al inefabilului in lu- mina deplind a cercetarii obiective. Acest lucru inseamné inevitabil c& schimbarea, mai degraba decat rigiditatea, devine caracteristica unui astfel de domeniu. Pentru cei care activeaza in terapia centrat& pe client, aceasta caracteristica a dezvoltirii, a reformularii, a schimbarii este una dintre calitatile sale cele mai remarcabile , Intentia acestui volum Scopul acestui volum este de a prezenta nu un punct de vedere fix si rigid, ci osectiune actuala a unui domeniu al terapiei aflat in dezvoltare, cu practicile gi teoria sa, ardtand schimbarile gi tendintele care sunt evidente, facdnd comparati cu conceptualizari anterioare gi, intr-o masura limitat, cu perspective detinute de alte orientari terapeutice. Ficand asta, o intentie ar fi aceea de a aduce impreuna gandirea clinic a celor care sunt implicati in terapia centrata pe client. Vor fi prezentate ipotezele pe care Terapia centrata pe client = Caracterul evolutv al terapiei centrate pe clientee 20 au ajuns si le detin’, conceptualizarile pe care le fac referitor la procesul tera peutic. Confinutul sugestiv din gedinfele inregistrate audio va arata, sperm, cate ceva despre modurile in care sunt abordate problemele in ora de consiliere. Afirmatii ale clientilor ingisi* in legatura cu experienta lor vor fi, de asemenea, oferite, de vreme ce un astfel de material a avut o influent categorici asupra gandirii terapeutilor. in felul acesta, sperm ca cititorul s& poata obtine o privire de ansamblu asupra gandirii actuale si a practicii psihoterapeutilor din domeniul clinic ce lucreaz dintr-o orientare asemanatoare cu o gamé larga de indivizi O alta intentie va fi si trecem in revista dovezile de cercetare care s-au adunat si se adund cu privire la ipotezele ce sunt explicite sau implicite in terapie. fncetul cu incetul, se acumuleazi dovezi obiective cu privire la diverse faze ale terapiei si rezultatele acestui efort de cercetare vor fi analizate gi judecate. Un aspect mai nou al acestui volum, unul care a fost acoperit mai putin in publicatiile de specialitate, este prezentarea unei teorii a terapiei gi a unei teorii a personalitatii. Atat din incercareaste a explica procesul terapiei, cat si din dorinta de a intelege structura de baz a personalitatii care face terapia posibil, teoria este conceptualizati si revizuiti in mod continu, iar ramificatiile acestei gandiri vor fi prezentate cu accent pe natura ei fluid, in cele din urma, vom face efortul de a formula unele dintre problemele fara raspuns gi dilemele ce reclama impetuos o infelegere mai profunda, 0 cercetare mai adecvati, o teorie noua si mai patrunzatoare. Prezentarea unei ,,Scoli de Gandire” Este clar scopul acestor pagini, acela de a prezenta doar un singur punct de vedere si de a lasa in seama altora dezvoltarea celorlalte orientari. Nu va exista nicio justificare pentru aceasta prezentare ,,unilaterala”. Autorului i se pare c& atitudinea oarecum critica avuta de obicei fata de orice ar putea fi definit ca 0 coal de gandire” se dezvolta dintr-o lips de infelegere a modului in care Ce termen va fi utilizat pentru a indica persoana de care terapeutul se ocup? Termenii care au fost folositi sunt: ,pacient”, ,subiect”, ,consiliat”, ,analizand”. Am utilizat din ce in ce mai mult termenul de ,client“, pand in punctul in care -am asimilat in denumirea ,terapie centrata pe client”. A fost ales pentru ci, in ciuda imperfectiunilor sale cu privire la sem- nificatia gi etimologia de dictionar, pare c& se apropie cel mai mult de comunicarea imaginii acestei persoane aga cum noi o vedem. Clientul, in sensul in care termenul si-a cipatat i felesul, este o persoana care in mod activ $i voluntar vine si obtina ajutor in legaturé cu 0 problema, dar fara nicio intentie de a-si ceda propria responsabilitate pentru situatie. L-am ales pentru ci termenul are aceste conotafi, evitand conotafia de bolnav sau obiect al unui experiment gi aga mai departe. Termenul client are anumite conotatii Iegale care sunt regretabile si, dac& apare un termen mai bun, vom fi fericifi si il folosim. Deocamdat totusi, acesta pare termenul cel mai potrivit cu privire la conceptul nostru despre persoana care vine pentru ajutor, CARLR. ROGERSua ad ayenua> raidera) e agnjona jruayreve> w quay ad gyenuas eyderay @ ‘ngs injndoos y1aras y Ba arequazaid pyseave DuNye “pyeATEpe feu EOHAIOa areztpenydaouos o vy ‘satu Tonseid v yUaADaTy TeUT YONED varenyead vf “TEy}2d120. varey[oazap ve] amgisquod ‘dnsB ap 18 Sfeuosiadiayur miejar ap dy axeoay e| gued Sunfe ares rfeordus no “azajodr ap ogeuaysis dios un eoeq “EDyNDAL apudoud aepese poey Rs Ngan eA are> nd pmnyp8a] Ut 1S BSUTe 3S0j v NU EIUT) BISe=De area no gimp8a] ut apadse auig ap [9j e{ uedoosep ayeod [nsoynD sep ‘gjeuorjoua varunied uemyeyur es yMpexs we-aN “ayeNsIBarut ajajurpas “eayoargo Teur ‘va BS BULZOF Ut EOTUND epeAop 18 usad “azayodt aysade ey autsayax No aye}22I09 ysoj ne uno ese “a1ey20299 utp atuanoad aaypargo wzaaop ayestfesut tf 10, unjsns ‘| a1eo wlaoe ange ap ynoBy aug Teur ypnur ayso NUON] ysaDe ao JUDUTOUT UNp ‘AUAYSTS aye equezaid e ap arvosaouy ory 18 azajodr ap ypnaut waysis mun earaundya ‘eanoadsiad raun vazeyoazap wmyoa ysade Ut Ise eA pULOsiad o ‘aueWAN UL -aummyeazap y yod mray$eouno aye auoz tou erazg> [nrpaunsay und ,208 ap ednn” o ‘eseoso[eA wJeaun o waar ‘daqDaIgo Iajuatiadxe eurUIN uy azajod aysa0e urefnuUoyar Bs ‘WINZrAal es ‘WRUOpuRge ks I[qedeo wayuns goep 1$ wijsa} a] azeo ad azajodt ap quara0 waysis un wraae yoeq “mnjnsaiSord rurusayur [nfeyueae ¥ys afequeaezap Joysa9e exdnseaq “1oyIpeNuod 10]!ZaA0p eridaozad eroyrp gory ys arapaa ap yound yrumue un ap eles [njuauedeye vo eaeqriqisod yysneq ‘auZop vo ayejuazaid ay es ajazajodi eo vayeypiqisod eysKxq “a> ap Huaysuoo wajuns poep umurTuTUT ey asmpaz yuns vaysaoe rep ‘ampules ap 100s oun e nes ugquatio aunButs foun varequazasd no panyp89] Ut afeueAezap EIS umnoe gued gindaoiedau giaruewr o-2ut afruNysayp japse PUIUL, -apax ‘gansadsiad pnou o-nutp ajaurayqoud apaa areo ‘areoyezunyed reur i nou. aunrzia o-nuy ayea8aqut juns azajodt ap undy afaquse pugd ay ‘axeyaoxap ap rzaxop utd ayeuornyos jus ajaurajqord puy> ay 20] aze ayuammdu0 upztenjdaou0D ap japse oun v atjizedstp ejenjuaag -anpueS ap 1098 s0]9}11951p aye rIsa9U09 und spaape ej a8unfe as nyy “YoIgoTU 2onp nu ax0D 18 eayEHANDaIGO YTduIe nu ase Jepyiedns wsn>epe un no auewreI gd e7e]SUOD eA Tn NsTUOAdwWD [nIpeUT ~raqur uid azarjiouon ay ys goreaDuy axe euvosiag ‘arIpues ap gjeors o euUIeAsUT aze> waysis un amzysuo> azajodt ap Jayise FargOLIO aTUyIyTUTes 1S ajaxe]o10} aA. ~rasqo quns axe afauawouay eat{dxo v nuyuad ay19YO 18 aeITOAzap ay Bs aZAHID Tiqesapisuos azayodk vo piqewaaut adeosde ayso ‘a}eyTwMT] JUNs aATDaIgO aTIZaAOP pueo punjy “sesavau jernynd sed un ejurzerdas astpue’ ap eyeods ‘ansaigo Injnpnys amnyeazap as azeo azejao120 ap NtuaWOp nou uN-1UI “ejuINS ezeaNyona