Un punct de vedere asupra rezolvării unor probleme de aritmetică

Nume : Baciu
Prenume : Gheorghe Victor
Funcţia : profesor
Şcoala : „G.D Teutsch” Agnita
Email : aritmes@yahoo.com
Rezumat :

În această lucrare se prezintă un mod de rezolvare a problemelor de aritmetică altfel decât

prin figurarea mărimilor prin segmente. E o metodă mai puţin uzitată dar foarte eficace şi apreciată
de cei care preferă o judecată mentală însoţită de vizualizare. Metoda este uşor asimilată de elevii cu
aptitudini matematice şi le oferă un grad mai mare de flexibilitate a gândirii.
Lucrarea cuprinde opt probleme cu rezolvări executate prin aceeaşi metodă.

Cuvinte cheie : problema , numărul ,reprezentare , grupe

Conţinut :
Argument : La citirea unei probleme de matematică ,tendinţa fiecăruia,fie că este matematician
sau nu , este să rezolve problema formând o ecuaţie sau un sistem de ecuaţii. Puţini sunt aceia care
încearcă o metodă aritmetică şi dacă o aleg o fac doar atunci când problema este foarte simplă. În
această lucrare am ales câteva probleme care invită la o reconsiderare a metodelor aritmetice de
rezolvare a unor probleme. Carl Friedrich Johhan Gauss spunea : „ Matematica este regina ştiinţelor,
iar aritmetica este regina matematicilor”
Problema 1
Într-un clasor sunt de două ori mai multe timbre neştampilate decât timbre
ştampilate. Dacă se iau 25 de timbre ştampilate numărul tibrelor neştampilate va fi de trei ori mai
mare decât numărul timbrelor ştampilate. Să se afle numărul timbrelor neştampilate şi al celor
ştampilate aflate iniţial în clasor.

Rezolvare : O primă reprezentare ar fi următoarea :

ş ş ş ş ... ş ş ş ş ... ş iar din aceasta
nn nn nn nn nn nn nn nn nn

observăm că numărul timbrelor neştampilate este de două ori mai mare decât numărul timbrelor
ştampilate. Dacă luăm 25 de timbre ştampilate rămân un număr de 50 de timbre neştampilate
stinghere. Am avea reprezentarea :
25 grupe
_________________________
ş ş ş ş ... - - - - ... -
nn nn nn nn nn nn nn nn nn
-----------------------------------------
50 timbre
Pentru a obţine o reprezentare de forma :

ş ş ş ... ş trebuie să completăm 50 grupe.

nnn nnn nnn nnn
În concluzie vom avea 50 de timbre ştampilate ( numărul lor coincide cu numărul grupelor) şi un
număr de 150 de timbre neştampilate. Atunci iniţial în clasor se aflau un număr de 75 de timbre
ştampilate şi un număr de 150 de timbre neştampilate.

Problema 2
Elevii unei clase au cumpărat de patru ori mai multe creioane decât pixuri. Fiecare
elev primeşte iniţial 2 creioane şi un pix şi rămân astfel un număr de 70 de creioane şi
5 pixuri. Să se afle numărul de creioane şi de pixuri cumpărate şi efectivul clasei.

Rezolvare :
Din prima reprezentare se vede că numărul creioanelor este de patru ori mai mare decât
numărul pixurilor :
c c c c c c c c
c p c c p c c p c ... c p c c p c c p c c p c c p c
c c c c c c c c

Facem reprezentarea după ce dăm fiecărui elev câte un pix şi două creioane. Se observă că rămân 5
pixuri si cele 20 de creioane care le însoţesc

c c c c c c c c
- - - - - - - - - ... c p c c p c c p c c p c c p c
c c c c c c c c

Dar în textul problemei se spune că rămân 70 de creioane şi 5 pixuri. Scădem cele 20 de creioane
satelit celor 5 pixuri rămase se obţin un număr de 50 de creioane . Pentru a obţine numărul grupelor
împărţim 50 la 2 şi obţinem 25. Numărul 25 reprezintă numărul pixurilor dar şi al copiilor ( am ţinut
cont că fiecare copil a primit iniţial câte un pix şi două creioane). Concluzia finală este că respectiva
clasă are un număr de 25 de elevi care au cumpărat 30 de pixuri (25 plus cinci pixuri rămase) şi 120
de creioane.

Problema 3
Ana şi Liza au mai multe păpuşi. Dacă Ana i-ar da Lizei 2 păpuşi atunci ele ar
avea acelaşi număr de păpuşi. Dacă Liza i-ar da 2 păpuşi Anei atunci Liza ar avea de două ori mai
puţine păpuşi decât Ana. Să se afle numărul de păpuşi pe care le au fiecare.

Rezolvare:
Reprezentăm cum arată situaţia după ce Liza i-ar da Anei două păpuşi:
 Liza l l l l l l ... l
Ana aa aa aa aa aa aa aa

Facem o nouă reprezentare în care îi dăm Lizei păpuşile înapoi:

Liza l l l l l l l l ... l
Ana -- aa aa aa aa aa aa

Mai facem o reprezentare luând două păpuşi de la Ana şi le trecem în dreptul Lizei:

Liza l l l l l l l ... l
Ana aa aa

Având un număr egal de păpuşi şi trebuind să completăm 6 grupe deducem că acest număr egal de
păpuşi este 12. În concluzie Ana are 14 păpuşi iar Liza 10.

Problema 4
Un buchet de flori este alcătuit din flori albe şi flori galbene. Florile albe au câte
8 petale iar cele galbene câte 6 petale. Dacă buchetul are 15 flori care au în total 106 petale să se afle
câte flori albe şi câte flori galbene formează buchetul.

Rezolvare :
Reprezentăm toate florile buchetului:

ppp ppp ppp ppp pppp pppp pppp pppp

g g g ... g a a a ... a
ppp ppp ppp ppp pppp pppp pppp pppp
15 flori

Dacă toate ar avea 6 petale vom avea 6  15 = 90 (petale) . Diferenţa de 106 – 90 = 16 (petale)
trebuie distribuită,adăugând câte două petale , la 16 : 2 = 8 (grupe) . Deci 8 flori vor avea câte
8 petale şi vor fi albe iar celelalte 7 sunt galbene şi evident vor avea câte 6 petale.

Problema 5
Într-o clasă numărul fetelor este de trei ori mai mare decât numărul băieţilor.
Dacă vor absenta 4 băieţi şi 4 fete numărul fetelor va fi de cinci ori mai mare decât numărul
băieţilor. Să se afle câţi băieţi şi câte fete învaţă în această clasă.

Rezolvare :
O primă reprezentare va arăta că numărul fetelor va fi de trei ori mai mare decât
numărul băieţilor.
 b b b b b . . . b
fff fff fff fff fff fff

Reprezentăm situaţia situaţia când lipsesc patru băieţi şi patru fete:

- - - - b . . . b
--- -ff fff fff fff fff

Noua reprezentare va arăta ca mai jos:

ff ff ff ff
b b b ... b
fff fff fff fff

Cu numărul de 8 fete putem completa doar 4 grupe . În concluzie fără absenţi clasa va avea 4
băieţi şi 20 de fete. Efectivul complet al clasei este de 32 de elevi alcătuit din 8 băieţi şi
24 fete.

Problema 6
Un gospodar are de patru ori mai multe păsări decât iepuri. Acesta sacrifică opt
păsări şi cumpără încă 8 iepuri. Acum numărul iepurilor va fi de două ori mai mic decât numărul
păsărilor. Aflaţi câte păsări şi câţi iepuri a avut iniţial gospodarul.

Rezolvare :
Prima reprezentare ne arată că numărul pasărilor este de patru ori mai mare decât
cel al iepurilor:

p p p p p
pip pip pip pip . . . pip
p p p p p

După sacrificarea celor 8 păsări şi achiziţionarea a 8 iepuri reprezentarea va fi :

- - p p
i i i i i i i i -i- -i- p i p . . . p i p
- - p p

Deoarece fiecare grupă trebuie alcătuită dintre un iepure şi două păsări luăm 20 păsări de la grupele
cu 4 păsări şi completez 10 grupe ( baza lor fiind cei 10 iepuri). În total am format 20 de grupe ca în
reprezentarea de mai jos :

pip pip pip pip . . . p i p

--------------------------------------------------------------------------
20 de grupe
În concluzie vom avea 20 de iepuri şi 40 de păsări rezultat care ne conduce la faptul că iniţial au fost
20 – 8 = 12 (iepuri) şi un număr de 40 + 8 = 48 (păsări).

Problema 7
Dacă aşezăm câte doi elevi într-o bancă rămân 4 elevi în picioare. Dacă aşezăm 3
elevi într-o bancă rămân 3 bănci libere. Câţi elevi şi câte bănci sunt?
Rezolvare :
Reprezentăm pentru început situaţia în care stau 3 elevi într-o bancă şi rămân trei
bănci libere:

ebe ebe ebe ... ebe b b b

e e e e

Pentru că următoarea reprezentare va conţine grupe de forma :

ebe ebe ebe ebe . . . ebe e e e e

pentru a obţine din prima reprezentare pe a doua trebuie să luam şase elevi să-i aşez în cele trei
bănci libere şi încă 4 elevi pentru a sta în picioare. Deci trebuie să stric 10 grupe din prima
reprezntare şi deci avem 10 bănci . Cu cele trei libere din prima reprezentare vor exista în total 13
bănci. Atunci numărul elevilor se calculează astfel 2 13 + 4 = 30 (elevi).
Problema 8
Un coşuleţ de Paşte are de 4 ori mai multe ouă roşii decât verzi. Trei fraţi primesc
câte două ouă roşii şi unul verde astfel încât se constată că în coşuleţ vor rămâne de şapte ori mai
multe ouă roşii decât verzi. Câte ouă roşii şi câte ouă verzi erau la început în coşuleţ ?

Rezolvare :
În reprezentarea iniţială se observă că numărul ouălor roşii este de patru ori mai mare
decât al oulor verzi:

r r r r
rvr rvr rvr . . . rvr
r r r r

După ce le dăm celor trei fraţi câte două ouă roşii şi unul verde , adică în total şase ouă roşii şi trei
ouă verzi vom avea situaţia:
 - - r r r
- - - -- r r - r r v r . . . r v r
- r r r r
r r
Trebuie să completăm grupele de forma r v r până obţin grupe de forma : rr vrr
r rr

Vom observa că numai două grupe de acest fel se pot obţine deoarece au rămas numai 6 ouă roşii şi
la fiecare grupă mai trebuie încă trei ouă. În concluzie în coşuleţ mai rămân 2 ouă verzi şi 14 ouă
roşii . Acest rezultat ne spune că iniţial erau 5 ouă verzi şi 20 ouă roşii.

Bibliografie :
JURCA, Maria Georgeta. Cum rezolvăm o problemă de aritmetică. Sibiu : Editura Transpres, 1994

BACIU, Gheorghe Victor. Magia cifrelor – Curs opţional propus în şcoală la clasa a V- a.