UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE Echipa formată din:

SPECIALIZARE: PLANIFICARE TERITORIALA CHIRCA STEFAN
COVACI IOSIF

Grupa 113

METODE ȘI MIJLOACE UTILE ÎN DETERMINAREA TEMPERATURII AERULUI,

TEMPERATURII SOLULUI ȘI A ÎNGHEȚULUI ÎN SOL

BUCUREȘTI
NOIEMBRIE 2021
 CUPRINS

• Introducere
• Cap. I: Informații ce stau la baza determinării temperaturii aerului, solului și a înghețului în sol. . . . slide 4, 5, 6, 7
• I.1. Unitatea si scara de măsură. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . slide 4, 5
• I.2. Locul determinării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . slide 6, 7
• Cap II: Instrumente specifice determinărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . slide 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16
• II.1. Inventarul instrumentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . slide 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14

• II.2. Modalități de instalare a instrumentelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . slide 15, 16

• Cap III: Complexul de observații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . slide 17, 18, 19
 INTRODUCERE

Mod (sistematic) de cercetare, de cunoaștere și de

Metodă transformare a realității obiective .

Mijloc Servește la realizare unui scop

Temperatura
Una dintre însușirile fizice esențiale ale materiei;
caracterizează starea de încălzire sau răcire a diferitelor
corpuri, determinată de acumularea sau pierderea de căldură
la care sunt acestea supuse în cursul existenței lor

Amestec de gaze care alcătuiesc straturile
Aerul
inferioare ale atmosferei și care este absolut
necesar vietăților aerobe
Temperatura aerului
Principala caracteristică a climei,
de ea depinzând într-o foarte mare
măsură valoarea și regimul
celorlalte elemente meteorologice.
 Este partea superioară, afânată,
a litosferei, care se află într -o continuă
evoluție sub influența a diverși factori,
Solul
reprezentând stratul superficial
al Pământului în care se dezvoltă viața
vegetală
Este un fenomen natural, care se
manifestă la temperaturi mai
Înghețul mici de 0 grade, prin procesul de
solidificare al apei
Temperatura solului
La suprafața solului se produc cele mai
intense schimburi de energie și materie, atât
cu straturile inferioare ale atmosferei, cât și
cu orizonturile de sol mai profunde.
Înghețul de sol
Fenomenul înghețului solului nu depinde
numai de temperatură, ci și de cantitatea de apă
existentă în solul respectiv. Îmbibarea cu apă a
solului face ca el să înghețe la °0, în timp ce
uscăciunea face ca înghețul să se producă la
temperaturi din ce în ce mai coborâte
 SCARA ȘI UNITATEA DE MĂSURĂ

Unitatea de măsură este ,, gradul de temperatură, corespunzător unei diviziuni de lungime a scării lin eare.

Intervalul dintre cele două puncte termice (temperatura de fierbere a apei la presiune normală și temperatura de topire a ghe ții)
reprezintă scara termometrică

Există mai multe scări de temperatură:

1. Scara Celsius – introdusă de savantul suedez Andres Celsium
– este divizată în 100 de părți egale
– utilizată cu precădere în Europa

2. Scara Reaumur – divizată în 80 de părți

3. Scara Fahrenheit – divizată în 180 de părți egale

- în Statele Unite ale Americii

4. Scara Kelvin (termometrică absolută) 1°K= 1°C

5. Scara Rankine Fig. 1 Diferențele între cele 4 scări termometrice
(sursa răsfoiesc.com)
Unitatea de măsură pentru temperatură folosită în România este gradul Celsius. Scara Celsius se
deosebește de scara
Kelvin doar prin
locul demarcare la
Scara Kelvin constituie scara fundamentală a temperaturilor pentru știință valorile 0.
și tehnică. 0° K = -273,15 ° C
0 ° C = 273, 15 °K

Lichidele cele mai frecvent folosite în termometrele meteorologice, datorită proprietății lor de a se dilata
sau contracta sensibil și constant la cele mai mici fluctuații de temperatură, sunt:
 LOCUL DETERMINĂRII

Determinările de
La stațiile meteorologice se temperatură se efectuează La stațiile agrometeorologice se
determină temperatura solului la stațiile meteorologice efectuează
lipsit de vegetație și temperatura prin mijlocirea în plus și determinări ale
stratului de zăpadă (cu termometrelor cu citire temperaturii solului
ajutorul termometrelor de sol tip directă la adâncimi mai mari (320 cm)
Savinov sau RDG). La statiile unde determinările
temperaturii solului se fac numai
la suprafața acestuia, parcela
dezgolită este de 3x 4 m.

Instrumentele de măsurare a temperaturii aerului sunt

amplasate la înălțimea de 2 m față de suprafața solului în
interiorul adăposturilor meteorologice. Adăpostul
meteorologic este astfel conceput încât să permită libera
circulație a aerului în jurul termometrului, fiind amplasat pe
un teren acoperit cu vegetație, la o anumită distanță de clădiri
sau alte surse de căldură
 Temperatura aerului se
determină în adăpostul
meteorologic.

Pentru determinarea
temperaturii solului, se
amenajează în partea de sud a
platformei meteorologice o
parcelă dezgolită de vegetație,
cu dimensiunile de 6x4 m.
Trebuie să fie perfect Locul înghețului de sol este pe
orizontală, netedă și expusă Fig. 2 Platforma meteorologică standard parcela înierbată,
razelor solare în tot timpul zilei lângă termometrele de sol.
Fig. 2 Platforma meteorologică standard/locul determinării
(sursa răsfoiesc.com)
 INVENTARUL INSTRUMENTELOR

termometre cu citire directă (A)

În ceea ce privește determinarea temperaturii aerului, există:
termometre înregistratoare (termografe) (B).
A. Termometre cu citire directă

Fig. 7 Termometrul de minimă și

Fig. 3 Termometrul meteorologic ordinar Fig. 4 Termometrul meteorologic cu ecran Fig. 5 Fig. 6 Termometrul meteo de
Termometrul meteo de maximă
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual) (sursa Ciulache S., Meteorologie, manual) (sursa Ciulache S., Meteorologie, manual) minimă
(sursa Ciulache S., Meteorologie,
manual)
maximă Six Bellani
(sursa Ciulache S., Meteorologie,
manual)
B. Termometre înregistratoare
B.1. Termometre înregistratoare cu lamă bimetalică

Fig. 9 Termograful tip URSS nou Fig. 10 Termograful tip Junkalor

(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual) (sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)

Fig. 8 Termograful tip URSS vechi

(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual
 Fig. 11 Termograful tip Rossel
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual) Fig. 12 Termograful tip Fischer
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
B.2. TERMOGRAFE CU TUB BOURDON

Fig. 14 Termograful tip J. Richard

Fig. 13 Termograful tip R. Fuess (sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
 În ceea ce privește determinarea temperaturii solului, se realizează o clasificare cu diferite instrumente, în
funcție de adâncime și starea solului.

A. Determinarea temperaturii suprafeței solului sau zăpezii pe parcela lipsită de vegetație

• Sunt folosite aceleași termometre ca și la determinarea temperaturii aerului, având însă limite
mai largi. Acestea se instalează în centrul parcelei dezgolite, cu rezervoarele și tuburile pe
jumătate îngropate în sol.

B. Determinarea temperaturii solului la adâncimi mici pe parcela lipsită de vegetație

Fig. 16 Termometrul de tip R.D.G cu tubul cotit în Fig. 17 Termometrul de tip R.D.G cu tubul drept în carcasa metalică
Fig. 15 Termometrul de sol tip Savinov
carcasa metalică (sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
C. DETERMINAREA TEMPERATURII SOLULUI LA DIFERITE ADÂNCIMI PE PARCELA ÎNIERBATĂ, DETERMINAREA
EXPEDITIVĂ A TEMPERATURII SOLULUI ȘI DETERMINAREA ADÂNCIMII DE ÎNGHEȚ A SOLULUI

Fig. 19 Termometrul sondă tip Sohin Fig. 20 Glaciometrul tip Danilin

Fig. 18 Termometrul de sol extractiv (sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
 MODALITĂȚI DE INSTALARE A INSTRUMENTELOR

Termometrul ordinar este instalat în primul adăpost meteo, fiind așezat în poziție verticală pe un stativ special. Are rezerv orul la
înălțimea de 2 m față de suprafața solului și se află întotdeauna pe partea stângă a stativului (față de cel care efectuează observația).
Se mai numește termometru psihrometric uscat.

Termometrul de maximă se
instalează pe partea superioară a
stativului de termometre din primul
adăpost meteorologic, în poziție Termograful se instalează
quasiorizontală, cu manșonul împreună cu higrograful în cel
metalic mai ridicat decât rezervorul . de-al doilea adăpost
meteorologic de pe platformă,
în așa fel încât și piesa lui
Termometrul de minimă se receptoare să se găsească la
instalează pe furca inferioară a înălțimea de 2 m deasupra
stativului de termometre din suprafeței active. Poziția
primul adăpost meteorologic, în trebuie să fie perfect
poziție perfect orizontală, cu orizontală. Trebuie menținută o
Fig. 21 Adăpostul meteorologic
sursa: qdidactic.ro permanentă stare de curățenie
rezervorul orientat spre stânga
și manșonul metalic spre
dreapta față de persoana care
efectuează observația
Termometrele de sol se instalează
primăvara și se scot toamna, din
cauză că în perioada de îngheț se
deteriorează ușor. Termometrele Glaciometrul se instalează în sol la
de sol tip R.D.G. se instalează pe sfârșitul toamnei și se scoate împreună
parcele dezgolite de vegetație în cu tubul protector primăvara, după
dezghețul total al solului.
serii de câte 6, respectiv 10
termometre.

Fig. 22 Podețul de sol

Sursa slideshare.ro

Pentru stabilirea corelației

dintre temperatura solului
și radiația solară se notează
întotdeauna și strălucirea
Soarelui în momentul citirii
termometrelor de sol
Fig. 23 Parcela cu termometrele de sol și podețul de acces
(sursa Ciulache S., Meteorologie, manual)
 COMPLEXUL DE OBSERVAȚII

✓ La stațiile meteorologice de stat se efectuează măsurători ale temperaturii aerului la orele de observații 01, 07, 13, 19, pr ecum și
determinări precise ale temperaturii maxime și minime, produse în intervale de timp dintre orele menționate.

✓ Utilizând termometrul ordinar, determinarea temperaturii aerului se face din 6 în 6 ore, la stațiile climatologice ( 01, 07, 13, 19 timp
solar mediu local) și din oră în oră la stațiile cu program sinoptic.

✓ Determinarea celei mai ridicate temperaturi cu ajutorul termometrului de maximă se face la orele de observații climatologice 01, 07,
13,19.

✓ În cazul termometrului de minimă, citirile se fac la orele de observații climatologice 01, 07, 13, 19, fără a -l atinge sau scoat e din
suportul său.
 Citirea termometrelor de determinare a temperaturii
de suprafață a solului se efectuează la cele patru ore
de observații climatice (01, 07, 13, 19), cu precizia de
0,1°C.

Pentru determinarea temperaturii

Determinarea asupra adâncimii de
îngheț a solului se efectueazăpentadic: în
zilele de 5, 10, 15, 20, 25 și ultima zi din
fiecare lună, între orele 8 și 9
solului la diferite adâncimi,
termometrele de sol extractive instalate
la adâncimi de 20, 30, 40 cm, se citesc
la toate orele de observații
climatologice, iar cele la adâncimi de
80-320 cm, doar o dată pe zi, la ora13.
 REGULI GENERALE PRIVIND EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR TERMOMETRICE

Determinările de temperatur ă trebuie să respecte întocmai o ordine .

Rezervoarele termometrelor nu trebuie atinse cu mâna.

Citirea valorilor se face c ât mai repede, cu respirația oprit ă și corpul cât mai depîrtat față de instrument.

La observațiile de noapte sursele de lumină trebuie să fie folosite numai în intervalul strict necesar pentru
citire. Precizia determinărilor de temperatură trebuie să fie de 0,1 °C.

Pentru citirea exactă este necesar ca raza vizuală pornind de la ochiul observatorului să cadă perpendicular
pe capătul coloanei de mercur sau alcool

Când temperatura scade sub -25 °C, se citește valoarea termometrului psihrometric cât și a
termometrului de minimă

La temperaturi mai mici de -36°C, citirile se fac numai la termometrul de minim ă.

La fiecare dintre cele doua termometre de extremă se efectuează câte două citiri .
BIBLIOGRAFIE

Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic ,Tipografia Universităţii din Bucureşti .
https://www.meteoromania.ro/despre-noi/meteorologie-operationala/activitati-de-baza/masuratori-meteo-de-suprafata/
***https://wwwwikipedia.org/
http://meteo-clima.blogspot.com/2008/12/scarile-termometrice.html
VĂ MULȚUMIM!