• Cazul general a, b, ce IR*, A = b2 - 4ac discriminantul ecuaţiei

—b ± VĂ
1) dacă A > O => xp x,e IR cu x, ^ x2 şi x12 =
2c
2) dacă A = O => x,, x,elR cu x ( = x,;
3) dacă A < O => xp x,?IR.

Relaţiile între soluţiile ecuaţiei şi coeficienţii ecuaţiei (Relaţiile lui Viete): S = x { + x2 - - ; P = x • x, = -

a ' - a
Descompunerea trinomului de gradul doi: aX2 + bX + c = a(X - x f ( X - x2)
unde x , x sunt soluţiile ecuaţiei asociate trinomului (ax2 + bx + c = 0)

Funcţii
Definiţii
Dj Fie A şi B două mulţimi nevide. Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în B dacă printr-un
procedeu oarecare facem ca fiecărui element x e A să-i corespundă un unic element r e B.
Notaţii: /: A -> B „ f definită pe A cu valori în B"; A domeniul de definiţie; B codomeniul (mulţimea în care funcţia ia
valori); fix) = v legea de qorespondenţă; x argumentul funcţiei (variabila independentă); y valoarea f u n c ţie i/în l
fi A B, f(x) = y.
D, Două funcţii fi. A —> B şi g: C —» D sunt egale dacă A = C, B = D şi pentru orice x e A , f(x) = g(x).
D3 Funcţia fi. A —> B se numeşte numerică dacă A c IR şi B cz E.
D4 Im f = [f(x) \ x&A} c B se numeşte imaginea funcţiei (mulţimea valorilor funcţiei).
D. Gf = {(x. v) | x e A şi v = fi(x)} graficul funcţiei.
D6 Un punct M(a, b)eG f dacă aeA şi fi (a) = b, beB.
D? Reprezentarea grafică a funcţiei este mulţimea punctelor M(x, y) din plan unde M e G , reprezentat într-un sistem
de axe ortogonale.
Ds O funcţie fi. IR —> IR, f ( x ) = ax + b, a, be E se numeşte funcţia de gradul întâi (funcţia liniară).
dacă a = 0 => fi(x) = b=> fi = constantă; dacă a > 0 => / crescătoare; dacă a < 0 => fi descrescătoare
A
b d

v'
• Intersecţia cu axele fi. E E, / (x)

G1 n xx' = A(x.
. 0)
. . f(x) = 0 = > a x + b = 0 = > x = - ~a ; atunci A (- —,
a 0);

Gf n vv' = B(0, y) =» /(O ) = v => /(O ) = b => v = /)! atunci B(0, 6);
c Intersecţia a. două funcţii fi. E —> E ,/ ( x ) = ax + b şi g: E —> R, g(x) = mx + n
( f (x) = y fax + b = y
G n = F(x, v) => < <^> <! ' s e rezolvă sistemul
■ ' [g(x) = _y [mx + n = y

D eterm inarea funcţiei /: E - » E ,/( .r ) = ax + b, a, be E ştiind că punctele A(m, n) şi B(p, q) aparţin

graficului funcţiei.
A(m. n)e Gf =3 fi(m) = n
> am + b = n
dar f(m) = am + b
B(p, q)e Gf m =q ap + b = q
dar f ( p ) = ap + b
fam + b = n
Se rezolvă sistemul \ cu necunoscutele a şi b care se înlocuiesc în f(x) = ax + b.
(ap + b = q
• Investigarea coliniarităţii unor puncte cunoscând coordonatele punctelor A(m, n), B(p, q), C(s, t).
Determinăm funcţia al cărui grafic este dreapta AB şi verificăm dacă Ce Gf = AB.

Editura © Editura BOOKLET COMENZI: Editura BOOKLET

M Booklet Autori: prof. Octaviana Ţicu-Zorilescu

prof. Eliza-Mariam Danielian
CP 16-64; Bucureşti
tel./fax. 021 411.3137
email: carte@booklet.ro
www.booklet.ro
(
b