Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov

S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Pentru nivelul de pregătire

LICEU TEHNOLOGIC – ciclul superior

Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ

Modulul:

PRECIZIA REALIZĂRII ANSAMBLURILOR

Clasa a - XI -a

2023-2024

Date de identificare a CDL:

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

1. Instituția de învățământ: COLEGIUL TEHNIC MIRCEA CRISTEA - Brașov

2. Operatorul economic: S.C. Ramoss Com SRL - Brașov
3. Titlul: Precizia realizării ansamblurilor
4. Tipul CDL: extindere
5. Profilul/Domeniul de pregatire profesionala : Tehnic/Mecanică
6. Calificarea profesionala: Tehnician mecatronist
7. Clasa: a XI-a
8. Numar ore: 66 ore
9. Autori:
- Colegiul Tehnic Mircea Cristea, prof. Nechifor Mariana
- S.C. Ramoss Com SRL – Brașov

1. Nota de prezentare

Modulul Precizia realizării ansamblurilor, elaborat în cadrul Curriculumului în

dezvoltare locală, ca extindere a modulelor componente ale ofertei educaționale pentru

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

calificarea profesională Tehnician mecatronist din domeniul de pregătire profesională

Mecanică, clasa a XI-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, are alocat un numărul
de 66 ore/an, conform planului de învăţământ.
Scopul modulului este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoștințe,
abilități și atitudini specifice calificării profesionale Tehnician mecatronist în perspectiva
folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări, implicit în perspectiva angajării pe
piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în SPP-ul corespunzător calificării sau în
continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior .
Rolul acestui CDL în pregătirea de specialitate a elevului, în acest an de studiu, este de a
completa și în același timp de a corela cunoștințele asimilate la celelate module din
curriculum și de a le aplica în practică.
Se formează deprinderi de lucru ale elevilor în câmpul muncii, aplicând cunoștințele
teoretice, și se dezvoltă astfel relațiile dintre școală și piața muncii locală.
Rezultatele învățării vor fi conform SPP-ului, adaptate fiecarui conținut.

2. Tabel de corelare dintre rezultatele învatarii si continuturile învatarii

Rezultate ale învățării propuse spre extindere Conținuturile

Situații de învățare
Cunoștințe Abilități Atitudini învățării
12.2.2 -Citirea 1. Precizia
și interpretarea dimensională
12.1.1 -Identifică
documentației 1.1 Dimensiuni,
Procesul dimensiuni,
tehnice de abateri,
tehnologic de abateri
asamblare toleranțe
asamblare -Calculează
12.2.4.- 12.3.2- 1.2 Precizia
(precizia de dimensiuni
Calculul Interrelaționarea la formei
prelucrare și minime, maxime,
abaterilor locul de muncă geometrice
asamblare, toleranțe
dimensionale e
abateri -completează pe
de formă și de suprafețelor
dimensionale desene abateri
poziție 1.3 Precizia
de formă și de dimensionale, de
12.2.5-Calculul poziției
poziție) formă și de poziție
toleranțelor recipoce a
suprafețelor
12.1.1 12.2.6- 12.3.3- 2. Sisteme de -Explică noțiunea
Procesul Interpretarea Asumarea initiativei toleranțe și de ajustaj și
tehnologic de ajustajelor în rezolvarea ajustaje exemplifică
asamblare problemelor 2.1 Sistemul -Lucrul pe grupe
(precizia de specifice locului de ISO de pe tema : tipuri de
prelucrare și muncă toleranțe și ajustaje, având ca
asamblare) ajustaje modele asamblări
Ajustaje- 2.2 Tipuri de mecatronice
toleranțele ajustaje diverse
ajustajelor 2.3 Calculul -Calculează
toleranței toleranțele
ajustajelor diferitelor tipuri de
2.4 Toleranțe și ajustaje aplicând
ajustaje- metoda
îmbinări problematizării, a
filetate exercițiului

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

2.5 Toleranțe și
ajustaje-
îmbinări cu
pene
2.6 Toleranțe și
ajustaje-
îmbinări
prin caneluri
2.7 Toleranțe și
ajustaje-
angrenaje
2.8 Toleranțe și
ajustaje la
rulmenți
12.3.6-
Asumarea rolurilor Studiu de caz-
care ii revin în cadrul Elevii lucrează pe
echipei de lucru grupe și cu
12.3.7- Colaborarea ajutorul
cu membrii echipei instrumentelor
12.2.13-
pentru îndeplinirea primite verifică
Folosirea 3. Lanțuri de
riguroasă a sarcinilor ansamblurile
12.1.2 instrumentelor dimensiuni
12.3.8 -Respectarea mecatronice puse
Realizarea și AMC-urilor 3.1 Noțiuni
precizărilor din fișa la dispoziție ;
subansambluri pentru generale
de lucru la efectuarea rezolvă diverse
lor și verificarea 3.2 Metode de
operațiilor de lanțuri de
ansamblurilor ansamblurilor rezolvare a
verificare și control a dimensiuni
mecatronice mecatronice lanțurilor de
ansamblurilor (fișe de lucru).
realizate dimensiuni
mecatronice
12.3.9- Raportarea
rezultatelor Prezintă apoi
coordonatorului celorlate grupe
12.3.10- Respectarea rezultatele
termenelor de obținute.
realizare a sarcinilor

3.Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete,

materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare
dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic :

- Manuale, auxiliare curriculare, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe ajutătoare, planşe
didactice, reviste de specialitate, documentaţie tehnică (desene de execuţie, fişe tehnologice, cărţi
tehnice, dicţionare de termeni tehnici, normative specifice, standarde tehnice, standarde de
calitate) etc.
- Subansambluri realizate prin strângere (presare), cu joc, intermediare.;
- Instrumente şi mijloace de verificare specifice: șublere, micrometre, comparatoare , raportoare
mecanice , optice etc;
- Echipamente: calculator, videoproiector
- Instrumente şi materiale specifice reprezentării: planşetă, riglă gradată, echere, compasuri,
florare, creioane, gumă de şters, hârtie de desen;

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

- Soft-uri educaționale, filme, prezentări PPT,etc.

4. Sugestii metodologice

Conţinuturile prevăzute pentru CDL-ul: ,,Precizia realizarii ansamblurilor,,, trebuie să

fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului
cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care
predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în
strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
CDL-ul ,,Precizia realizarii ansamblurilor,,,poate încorpora, în orice moment al procesului
educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare
sau/şi în cabinete de specialitate din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de rezultate ale învăţării, menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de
învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale
fiecărui elev.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi aptitudinilor
/competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi folosite următoarele medode de
predare-învăţare:
1. metode de comunicare orală: expozitive, interogative (conversative sau dialogate);
discuţiile şi dezbaterile);
2. metode de explorare a realităţii directe (observarea sistematică şi independentă; învăţarea
prin cercetarea documentatiei tehnice) și indirecte (metode demonstrative);
3. metode bazate pe acţiune: (exerciţiul; studiul de caz; proiectul sau tema de cercetare,
problematizarea);
4. metode care stimuleaza creativitatea: brainstorming, explozia stelară, studiul de caz, tehnica
6/3/5, controversa creativă, metoda cubului, metoda ciorchinelui.
.

Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activităţile de învăţare este

”Problematizarea”

Metodele active sunt “ metode pedagogice prin care se urmăreşte ca elevul să devină
artizanul propriei cunoaşteri, adică să descopere el însuşi cunoaşterea, în loc să-i fie impusă.”
Sensul principal al aplicării acestei metodologii este de a încuraja activitatea mintală a
elevilor, de a provoca facultatea de combinare (asociere) şi de a dezvolta invenţia şi
creativitatea.
Specificul acestei metode constă, în faptul că profesorul nu comunică cunoştinţe de-a
gata elaborate, ci pune elevii într-o situaţie de cercetare (de căutare) a informaţiilor necesare
pentru a ieşi din starea problematică, “conducându-i spre descoperire prin reflecţie, spre
construirea unor noi structuri ale realului “ .
Predarea materiei prin punerea de probleme, prin „problematizare” înseamnă, aşadar,
crearea unor asemenea „conflicte” de cunoaştere în cadrul procesului de învăţământ şi
conştientizare a lor, a dezacordului dintre un nivel de cunoaştere (empiric) şi altul (ştiinţific),
spre care tinde să se ajungă. Sesizarea contradicţiei, conştientizarea ei, trezeşte la elevi o
necesitate interioară de cunoştinţe...” şi nu de cunoştinţe în sine, ci de cunoştinţe ca mijloc de
rezolvare a unei probleme”.
In construcţia unei situaţii-problemă trebuie luate în calcul următoarele aspecte:
 situaţia-problemă necesită o foarte bună structurare în plan cognitiv şi metodologic;

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

 profesorul trebuie să aibă clar în minte obiectivul cognitiv pe care doreşte să-l atingă elevii;
 situaţia-problemă trebuie să fie în aşa fel concepută încât să permită fiecăruia să acţioneze
şi să efectueze operaţii mintale însuşite deja;
 profesorul trebuie să aibă, prin urmare, o idee relativ clară asupra operaţiilor mintale pe
care le reclamă situaţia-problemă şi cu care elevii s-ar putea implica în rezolvarea acesteia;
 situaţia-problemă trebuie să fie în aşa fel gândită încât să permită elevilor libertate de
acţiune şi de investigaţie personală şi în comun.
În această situaţie cadrul didactic trebuie să-şi dozeze intervenţiile cu multă atenţie pentru a
conduce la rezolvarea problemei fără să ofere soluţii dar şi fără să înăbuşe independenţa în
gândire a elevilor.

EXEMPLU.
Situatia-problemă: Calculul tolerantei ajustajului cu joc.
Problematizarea presupune patru momente fundamentale:
1. Punerea problemei şi perceperea ei de către elevi;
Profesorul, pornind de la definirea notiunii de alezaj, de la descrierea ajustajului cu
joc, respectiv a jocului minim prescris, prezintă situatia-problema: Calculul toleranței
ajustajului cu joc. Acest calcul trebuie realizat de elevii clasei pe baza desenului ajustajului cu
joc, primit.

2. Studierea aprofundată şi restructurarea datelor problemei;

Elevii definesc ajustajul cu joc, rolul jocului minim prescris și dau exemple de ajustaje cu
joc.
În urma discutiilor purtate și pe baza desenului, descoperă cum se calculează jocul minim și
jocul maxim.
3. Căutarea soluţiilor posibile la problema pusă;
În această etapă, elevii: analizează atent informaţiile selectate şi sintetizeză informaţiile
pentru a recupera esenţialul, fac conexiuni logice, emit raţionamente probabilistice,
anticipează evenimente, consecinţe, formulează ipoteze privind soluţionarea problemei, emit
soluţii. Profesorul poate interveni pentru a clarifica datele problemei, izolează informaţii
esenţiale, reorganizează datele, orientează discuţiile, ajutându-i pe elevi să-şi stabilească, prin
eforturi proprii, calea de elucidare a contradicţiei. Este încurajată emiterea cât mai multor
ipoteze posibile, justificarea evenimente, consecinţe, formulează ipoteze privind soluţionarea
problemei, emit soluţii. Profesorul poate interveni pentru a clarifica datele problemei, izolează
informaţii esenţiale, reorganizează datele, orientează discuţiile, ajutându-i pe elevi să-şi
stabilească, prin eforturi proprii, calea de elucidare a contradicţiei. Este încurajată emiterea cât
mai multor ipoteze posibile, justificarea logică, verificarea ipotezelor.
Calculeaza Jmin si Jmax apoi stabilesc corelatia dintre aceste doua marimi și toleranța
ajustajului.
Tj= Jmax- Jmin
4. Obţinerea rezultatului final şi evaluarea acestuia

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

 Alegerea soluţiei optime, logice de rezolvare a problemei şi verificarea în practică a

soluţiilor, răspunsurilor elaborate;
Jmax= Dmax-dmin
Jmin= Dmin-dmax
 Confruntarea rezultatelor cu ideile prezentate în materialul de referinţă.
Tj= T+t

5. Sugestii privind evaluarea

Evaluarea reprezintă, alături de predare şi învăţare, o componentă operaţională

fundamentală a procesului de învăţământ. Ea constituie elementul reglator şi autoreglator, de
conexiune inversă, prin sistemul de învăţământ privit ca sistem cibernetic. În perspectiva
corelaţiilor sistemice dintre predare-învăţare-evaluare, evaluarea ne informează despre
eficienţa strategiilor şi metodelor, de predare-învăţare, dar în acelaşi timp asupra corectitudinii
stabilirii obiectivelor operaţionale şi a măsurii în care acestea se regăsesc în rezultatele
şcolare.
Se evaluează numai rezultatele învăţării din acest modul, evaluarea altor rezultate
nefiind relevantă. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea abilităţilor
specificate.
Tipurile de evaluare utilizate sunt:
- Evaluare inițială
- Evaluare continuă sau formativă
- Evaluare finală sau sumativă
Evaluarea se poate realiza prin:
a) Metode tradiţionale ( probe orale, probe scrise, probe practice)
b) Metode complementare (moderne): observarea sistematică a comportamentului,
investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.

EXEMPLU :
TEST INIȚIAL DE EVALUARE

Profil: TEHNIC

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

Specializarea: Tehnician mecatronist

Clasa: a-XI-a D

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.

Subiectul. I 30 puncte
A. Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos (1-5) încercuiți litera corespunzătoare
răspunsului corect: (10 puncte)
1. Dimensiunea efectivă este dată de :
a) dimensiunea din desen
b) dimensiunea din standard
c) dimensiunea realizată practic
d) dimensiunea de pe model
2. Toleranța unei dimensiuni poate fi :
a) pozitivă
b) negativă
c) și pozitivă și negativă
d) zero
3. Ajustajul reprezintă :
a) un arbore
b) un alezaj
c) o îmbinare dintre un arbore și un alezaj
d) o îmbinare dintre două plăci
4. Alezajele se notează cu :
a) litere mari
b) litere mici
c) litere mari sau mici
d) cifre
5. Rugozitatea suprafețelor se măsoară în :
a) mm
b) cm
c) m
d) µm

B. Citiți cu atenție enunțurile de mai jos și notaţi în dreptul fiecăreia litera A, dacă apreciați
că enunţul este adevărat şi litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals: (20 puncte)

1. Abaterile de la paralelism, perpendicularitate si coaxialitate sunt abateri de formă.

2. Toleranța este dată de diferența dintre dimensiunea maximă și dimensiunea minimă.
3. Alezajul reprezintă dimensiunea interioară a unei piese.
4. Asamblarea prin presare este un ajustaj cu joc.

Subiectul II 30 puncte
A. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite : (20 puncte)
1. Precizia …………(1)……………..suprafețelor se numește rugozitate.
2. Abaterea de la circularitate este o abatere de ………(2)……………
3. Toleranțele se înscriu imediat după ………(3)…….. la care se referă.
4. Mărimea toleranței este în funcție de ……………(4)…………….nominală.

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

B. Definiți precizia . (10 puncte)

Subiectul III 20 puncte

- Analizați desenul de mai jos, identificați și explicați următoarele :
+0 ,1
1. Cota 40−0 ,2 mm
2. Notația

BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARE

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. 10 puncte
1.- c ; 2.-a ; 3.-b ; 4.-a ; 5.-d
Pentru fiecare rãspuns corect şi complet se acordã câte 2p.(2px5=10p); pentru fiecare
rãspuns incorect, incomplet sau lipsa acestuia 0p.

B. 20 puncte
1-F ; 2-A ; 3-A ; 4-F
Pentru fiecare rãspuns corect se acordã câte 2p.(2px5=10p); pentru fiecare rãspuns incorect,
incomplet sau lipsa acestuia 0p.

Subiectul II 30 puncte
A. (20 puncte)
1- Stării
2- de formă
3- cotele
4- dimensiunea
Pentru fiecare rãspuns corect se acordã câte 5p.(5px4=20p); pentru fiecare rãspuns
incorect, incomplet sau lipsa acestuia 0p.

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

B. Precizia este calitatea de a măsura, indica sau determina cu exactitate…. (10 puncte)
Pentru rãspuns corect se acordã 10p; pentru rãspuns incomplet se acordă 5 p ;
pentru rãspuns incorect sau lipsa acestuia 0p.

Subiectul III 20 puncte

1. Abatere dimensională ; as= +0,1 mm ; ai = -0,2 mm
2. Abaterea de la paralelism (a suprafeței indicată de săgeată) cu valoarea 0,01 mm,
față de suprafața notată cu A.

Pentru fiecare rãspuns corect se acordã câte 10p.(10px2=20p); pentru fiecare rãspuns
corect dar incomplet cate 5p.; pentru fiecare rãspuns incorect, i sau lipsa acestuia 0p.

6.Bibliografie

1. Dumitru Dragu, Toleranțe și măsurători, Editura Didactică și pedagogică

2. Adrian Marinescu, Toleranțe și ajustaje pentru piese ăn construcția de mașini, Editura
Bren
3. Cristina Ileana Pascu, Toleranțe și control dimensional, EUC
4. Sistemul ISO de toleranțe și ajustaje, Răsfoiesc.com
5. Cerghit, Ioan (2002), Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti;
6. Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminiţa (2005), Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi;
7. Gagne, Robert (1975), Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor

Colegiul Tehnic Mircea Cristea Brașov
S.C.Ramoss Com SRL-Brașov

Curriculum în dezvoltare locală - Precizia realizării ansamblurilor