UNIVERSITATEA MARITIM CONSTANA

MASTER TRANSPORT MARITIM

PROIECT
MANAGEMENTUL RISCULUI
ÎN TRANSPORTUL MARITIM

TEMA
INTRAREA ÎN SPAII ÎNCHISE

PROFESOR
S.l. Dr.
Dr. RADU HANZU-PAZARA

MASTERAND
MANEA T. ADRIAN
 INTRODUCERE

Managementul riscului se defineste drept:´ totalitatea metodelor sau mijloacelor prin

care este gestionata incertitudinea, ca baza majora a factorilor de risc, in scopul indeplinirii
obiectivelor descrise in cadrul proiectului´. Cuvantul cheie al managementului de risc este
sistematic, deoarece numai o abordare extrem de riguroasa si constanta la toate nivelurile de
desfasurare ale proiectului, poate conduce la un control eficient asupra activitatilor proiectului si
la reducerea factorior de risc. Mangementul de risc nu trebuie privit doar prin perspectiva
singulara a unui capitol component al managementului global al unui proiect, datorita
complexitatii sale situandu-se in categoria selecta a stiintelor de granita ce necesita in general
coroborarea informatii din mai multe domenii.

CLASIFICAREA RISCURILOR
Dup mrime: minore, medii i majore.
Dup producere:
- accidentale sau previzibile;

- imitente, latente i manifeste.

Dup loc: interne, externe.

Dup mediu: naturale (catastrofe), artificiale (produse).
Dup destinaie: de intimidare, de înfricoare, de terorizare, de dezorganizare, de
nimicire.
Riscurile exist pretutindeni, dar sunt mai mari atunci când au loc pe fond de disfuncii,
vulnerabiliti, ameninri, pericole.

PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI

Managementul riscului este un proces ciclic, cu mai multe faze distincte:

identificarea riscului;
analiza riscului;
reacia la risc.
 IDENTIFICAREA RISCULUI
În faza de identificare a riscului se evalueaz pericolele poteniale, efectele i probabilitile de
apariie ale acestora pentru a decide care dintre riscuri trebuie prevenite

Identificarea riscurilor trebuie realizat în mod regulat. Aceasta trebuie s ia în considerare atât
riscurile interne cât i pe cele externe . Riscurile interne sunt riscuri pe care echipa managerial le
poate controla sau influena. Riscurile externe nu se afl sub controlul echipei manageriale.

METODELE DE IDENTIFICARE
 întocmirea unor liste de control care cuprind surse poteniale de risc, cum ar fi:

condiii de mediu;
rezultatele ateptate;
personalul;
modificri ale obiectivelor;
erorile i omisiunile de proiectare i execuie;
estimrile costurilor i a termenelor de execuie etc.

 analiza documentelor disponibile în arhiva firmei, pentru identificarea problemelor care au

aprut în situaii similare celor curente;
 utilizarea experienei personalului direct productiv (efi de secii i de echipe);
 identificarea riscurilor impuse din exterior (prin legislaie,schimbri în economie, tehnologie

ANALIZA RISCULUI
Faza de analiz a riscului ia în considerare riscurile identificate în prima faz i realizeaz o
cuantificare aprofundat a acestora.

Cea mai simpl metod de cuantificare a riscurilor este aceea a valorii ateptate (VA), care se
calculeaz ca produs între probabilitile de apariie ale anumitor evenimente i efectele acestora:

VA(a) = P(a) x E(a)

unde: VA(a) = valoarea ateptat a evenimentului (a);

P(a) = probabilitatea de apariie a evenimentului (a);

E(a) = efectul apariiei evenimentului asupra obiectivelor(a).

Simulrile constituie o metod avansat de cuantificare a riscurilor. Simularea utilizeaz un

model al unui sistem pentru a analiza performanele sau comportamentul sistemului.
 REACIA LA RISC
Reacia la risc este faza de aciune din cadrul ciclului managementului riscului, în care se
încearc:

s se elimine riscurile;
s se reduc riscurile;
s se repartizeze riscurile.

Eliminarea riscurilor are scopul de a îndeprta riscurile.

Diminuarea riscurilor se poate realiza printr-o serie de instrumente cum sunt:

programarea . Programarea tiinific a activitilor cu ajutorul graficelor reea poate

diminua riscurile în limite rezonabile.
instruirea. Prin programe de instruire i contientizare în domeniul securitii muncii
se poate reduce probabilitatea producerii accidentelor i efectul acestora.
reproiectarea. Riscurile pot fi de multe ori diminuate printr-o reproiectare judicioas a
echipelor de munc, fluxurilor de materiale, folosirii echipamentelor i a forei de munc.

Repartizarea riscurilor este un instrument performant de management al riscului. Aceasta se

refer la structurile care vor accepta o parte sau întreaga responsabilitate pentru consecinele
riscului.

Riscurile legate de resursele umane sunt acoperite, cel puin parial, prin încheierea
contractelor colective i individuale de munc;
Riscurile legate de materiale i echipamente pot fi transferate furnizorilor acestora, prin
garaniile pe care acetia le ofer;
Riscurile legate de ali factori pot fi îndeprtate prin încheierea unor contracte de
asigurare.
 PROCEDURA DE INTRARE IN SPAII ÎNCHISE
LA BORDUL UNUI TANK PETROLIER
INSPECTAREA UNUI TANK DE MARF

Coninutul de aceast seciune este extras din ISGOTT.

Un spaiu închis este definit ca fiind unul cu acces limitat, care nu este supus ventilaiei continue,
i în care atmosfera poate fi nerespirabila din cauza prezenei de hidrocarburi,vapori toxici sau
periculosi, gaz inert, sau deficit de oxigen.. Astfel de spaii includ, dar nu sunt limitate la:
tancurile de marf, de balast, ap, combustibil, ulei lubrefiant, uleiuri uzate, cofferdamuri, void
spaces ,conducte, epuratoare de gaz inert i deck seal, i orice alt element de maini sau
echipamente care nu sunt de rutin ventilate .Un pumproom nu este, prin urmare, un spaiu
închis, ca atare, dei msurile de precauie de intrare, astfel cum sunt definite în aceast seciune,
sunt necesare.

Un ³PERMIS DE INTRARE IN SPATIU INCHIS´este un document eliberat de ctre o persoan

responsabil care s permit intrarea într-un spaiu sau compartiment într-un interval de timp
specificat.

Un permis ar trebui s fie completat numai pentru un singur spatiu sau compartiment, i ar trebui
s includ controale i informaiile coninute în formularul de prob în apendicele 1 ISGOTT.

Personalul navei trebuie sa consulte diferite surse de informatie: Manualul Companiei, Legile
Nationale de Protectie Antiincendiu, Codul ISM, ISGOTT, SOLAS, pentru pregatirea , testarea,
si intrarea in spatiile inchis
 IDENTIFICAREA RISCULUI

Principalele pericole asociate intrarii intr-un spatiu inchis pot fi clasificatein doua categorii:

y Pericole datorate formei geometrice a spatiului inchis

y Pericole datorate atmosferei periculoase din spatiul inchis

Forma geometric a compartimentului unui tanc poate varia de la spaii extrem de înguste la
spaii foarte largi i înalte. Spre exemplu într-un tanc de balast din dublu fund, personalul trebuie
s se strecoare prin deschideri mici pentm a putea trece în diferite zone ale tancului.

Pe de alt parte tancurile de marf ale navei sunt zone mari deschise cu înlime mare i distane
mari între perei. Fiecare zon ridic diferite probleme celor care trebuie s intre i s lucreze în
aceste compartimente. Înainte de a certifica c spaiu este sigur pentru muncitori, scrile,
balustrzile i platformele trebuie atent cercetate, s nu fie deteriorate i cu suprafee alunecoase.
Personalul care intr într-un spaiu închis trebuie s poarte echipament de protecie
corespunztor.

Un serios pericol este posibilitatea inhalarii de concentraii periculoase de vapori de marf, gaz
inert i lipsa oxigenului din spaiu închis. Gazele de hidrocarburi sunt mai grele decât aerul i au
tendina de a se stratifica la partea inferioar a tancurilor de marf.

Alt pericol important este aparitia unei atmosfere explozive in tanc datorita deranjarii
eventualelor depuneri de slam pe fundul tancului in timpul interventiei.

Obligaiile principale ale personalului ambarcat referitoare la sigurana personal i a navei:

y disciplina la bordul navei este obligatorie pentru toate persoanele ambarcate indiferent de
funciile lor la bord;
y cunoaterea i respectarea prevederilor actelor normative: legi, convenii, regulamente;
y subordonarea ctre efii ierarhici (comandant, ef mecanic) i respectarea întocmai a
ordinelor acestora;
y îndeplinirea corect a sarcinilor de serviciu, respectarea regulilor de comportare la bord;
y fiecare membru al echipajului este dator s se instruiasc referitor la modul specific în
care sunt organizate activitile la bordul navei în funcie de tipul, situaia, destinaia i
misiunea navei i s se integreze în programul zilnic al activitilor de la bord;
y s cunoasc mainile, instalaiile, echipamentele, utilajele de la locul de activitate, s
cunoasc i s respecte modul de funcionare i exploatare;
 CUANTIFICAREA I MSURAREA RISCULUI
Registrul Lloyd estimeaz c în producerea accidentelor de munc ordinea factorilor care produc
accidentele de munc sunt:
y instruirea necorespunztoare;
y neatenia în activitate (lipsa de activitate);
y proiectarea nesatisfctoare a utilajelor, instalaiilor, etc;
y oboseala excesiv a echipajelor.
y În statistica mondial privind accidentele la bordul navei avem:
o 51% se produc în accidentele navale (pierderi de viei omeneti);
o 19% din cauza bolilor profesionale la bordul navei;
o 14 - 15% din cauza accidentelor de munc;
o 2% din cauza sinuciderilor;
o 6% cderi peste bord, pierderi în mare;
o restul, alte cauze.

INTRAREA IN SPATIILE INCHISE: este interzisa din cauza posibilei deficiente de O 2 si a

prezentei gazelor toxice sau gazelor de hidrocarburi. Astfel nimeni nu are permisiunea sa intre in
cargotancuri, coferdamuri, tancuri dublu fund sau alte spatii închise fara permisiunea ofierului
responsabil, fara sa fie determinata atmosfera si fara sa fie eliberat un permis de
intrare.Executarea lucrrilor la cald in spatiile închise vor fi acceptate numai când toate normele
de sigurana au fost îndeplinite si a fost eliberat un permis de lucru.
 EVALUAREA RISCULUI

Pericolul intoxicrii personalului în timpul operaiunilor desfurate la tancurile petroliere se

datoreaz, aproape în totalitate expunerii la diferite tipuri de gaze. Pentru determinarea
concentraiilor periculoase asupra organismului uman sunt folosii urmtorii indicatori:

y Treshold Limit Value (TLV) - Reprezint concentraia maxim de substan toxic în

aer la care poate fi supus personalul zi de zi fr efecte adverse. Valoarea TLVeste cu
titlu de recomandare i nu are caracter obligatoriu, fiind bazat pe studiile i experiena
din industrie.

Întâlnim trei tipuri de TLV :

y Time Weighed Average ( TLV - TWA)- Reprezint media concentraiei de substan

toxic în aer pe o perioad de 8 ore, uzual exprimat în ppm;
 y Short - Term Exposure Limit (TLV -STEL)- Reprezint media concentraiilor de
substan toxic în aer pe o perioad de 1 5 min exprimat uzual în ppm;
y Celling ( TLV-C)- Reprezint concentraia care nu trebuie depit în nici o zon pe
timpul expunerii.
y Permissible Exposure Limit - Time Weighted Average (PEL - TWA)- Valoarea limit
de expunere (PEL) a unei substane reprezint valoarea reglementat care nu trebuie
depit la locul de munc. ISGOTT a renunat la acest indicator deoarece conform
acestei documentaii, procedurile operaionale trebuie s aib drept scop reducerea
expunerii personalului la un nivel minim de substan toxic în aer i nu la un nivel
permisibil.
y Imediately Dangerous to Life or Health (IDLH)- Este definit ca o condiie, fiind
considerat ca o ameninare la o expunere în aerul contaminat, care poate cauza moartea,
sau apariia unor boli mai târziu.
y Odor Treshold -Reprezint cea mai mic concentraie de gaze în aer care poate fi
detectat prin simul mirosului.Nu are o valoare absolut i poate varia de la individ la
individ.

Limitele de expunere pot fi reglementate de organizaii internaionale, legislaii naionale, sau de

reguli locale. Orice limit stabilit de aceste reguli nu trebuie s fie depit. Companiile
petroliere adesea fac referin la Conferina American de Higien Industrial Guvernamental
(AGCGIH) care a stabilit limitele care trebuie s protejeze personalul împotriva gazelor toxice
din mediul înconjurtor. Valorile stabilite sunt exprimate ca Treshold Limit Values în pri pe
milion (ppm) de volume de gaz în aer. În ciuda faptului c afeciuni serioase ale organismului nu
sunt cunoscute ca rezultat la expuneri ale concentraiei TLV, aceste valori sunt numai
recomandri. Cea mai bun practic este meninerea concentraiilor de gaze la cea mai mic
valoare posibil. În ISGOTT, ca i în alte documentaii de specialitate întâlnim tennenul TLV-
TWA ( Time Weighted Average ).

Accidente, catastrof
e
7% Boli profesionale
6%
2%
Acc de munca
15%
51% Sinucideri
19%
Pierderi in mare

Alte cauze
 MASURI DE LIMITARE A RISCULUI
MASURI ORGANIZATORICE
Compania are responsabilitatea stabilirii msurilor de siguran în cazul intrrii personalului într-un
spaiu închis. Procedura de eliberare a unui permis de intrare trebuie reglementat de cerinele
Sistemului de Sigurant al Managementului navei (SMS). Este responsabilitatea comandantului s asigure
implementarea procedurilor de intrare într-un spaiu închis. Înainte de intrarea în spaiu, trebuie efectuat
o evaluare a r iscului pentru identificarea unor poteniale pericole i determinarea msurilor de siguran
care trebuiesc luate. O copie a permisului va fi pstrat la intrarea în spaiul închis, pentru informarea
personalului despre msurile de siguran care trebuiesc luate la intrarea în spaiu i orice restricii care
trebuiesc respectate pe durata desfurrii activitii. Permisul se va a nula dac ventilaia din spaiu se
oprete, sau una din condiiile din " check list" se modific.

Permisul de intrare într-un spaiu închis este eliberat de un ofier competent înainte ca personalul s
ptrund în acel spaiu. Înainte de eliberarea unui permis de intrare, ofierul responsabil trebuie s se
asigure c :

y sistemul de tubulaturi de gaz inert i ventilaie au fost izolate;

y ventilaie continu i eficient va fi meninut pe toat perioada intrrii în spaiul închis;
y iluminatul fix cum ar fi " becul cu turbin de a er" este pregtit pentru perioada intrrii în spaiu;
y un echipament individual de respirat cu presiune pozitiv i un echipament de resuscitare este
amplasat la gura de intrare în spaiu pentru a putea fi utilizat în caz de nevoie;
y un harnaament i o saula pentru salvare sunt pregtite la gura de intrare;
y lantern de tip aprobat încrcat este pregtit pentru a putea fi utilizat imediat la intrarea în
spaiu;
y un membru de echipaj va sta în permanen la gura de intrare în spaiu i în contact direct cu
ofierul responsabil;
y toate persoanele implicate în operaie trebuiesc instruite în situaia apariiei unei situaii de
pericol;
y liniile de comunicaie au fost clar stabilite i înelese de cei implicai;
y numele i ora intrrii în spaiu va fi îmegistrat i monitorizat de personalul din afara spaiului;
y Echipamentul de protecie utilizat de persoanele care intr în spaiu trebuie s fie corespunztor i
va include:
y haine de protecie, înclaminte, mnui, casc, ochelari de protecie;
y pentru spaii largi i înalte trebuie avut în vedere harnaamentul de susinere;
y lanteme de tip aprobat;
y radiotelefoane aprobate;
y indicator de gaze personal sau un detector cu alarm în zon;
y echipament de respirat în caz de urgen ( EEB Ds).
y În cazul unei urgene, în nici un caz membrul de echipaj de la gura de intrare în tanc nu trebuie s
intre înainte de venirea echipei de intervenie i situaia a fost evaluat în a a fel încât toi cei ce
particip la operaia de salvare s fie în siguran.
Intrarea într-un spaiu închis cu o atmosfer nesigur pentru intrare În aceast situaie periculoas
este esenial ca permisiunea de intrar e în spaiu închis s fie obinuta de la Companie i o procedur de
siguran a fost convenit. Aparatul de respirat cu presiune pozitiv trebuie utilizat întotdeauna când este
necesar intrarea într-un spaiu care conine gaze toxice, ori este deficitar în oxigen. Intrarea într-un spaiu
închis cu o atmosfer periculoas se va face numai în condiii excepionale când alt altemativ nu exist.

Comandantul trebuie s dea o declaraie scris c nu exist o alt altemativ de rezolvare, iar intrarea este
esenial pentm operarea în siguran a navei. Când este agreat o astfel de activitate, se va face o
evaluare a riscului i o procedur de siguran a fost elaborat împreun cu Compania. Un ofier
responsabil va monitoriza în mod continuu operaia i se va asigura c personalul implicat este bine
instmit în utilizarea aparatului de respirat i este contient de p ericolul scoaterii mtii într-o atmosfer
nesigur;

y personalul va utiliza un aparat de respirat cu presiune pozitiv;

y în spaiu va intra un numr minim de persoane pentm efectuarea lucrrii;
y numele i ora intrii vor fi înregistrate i monitorizate de personalul din afara spaiului;
y ventilaia se va asigura unde este posibil;
y vor fi prevzute mijloace de comunicaie continue i un sistem de semnale va fi agreat i îneles
de ctre personalul implicat;
y set de rezerv al aparatului de respirat, un echipament de reanimare se va afla în st- by în afara
spaiului împreun cu un aparat de respirat;
y lucrarea va fi efectuat evitându-se apariia unei surse de aprindere;
y dac personalul nu este legat cu o saul se vor prevedea mijloace adecvate de identificare a
poziiei personalului în interiorul spaiului.
PLANURI DE ACIUNE IMEDIAT
Salvarea din spaii închise
Când se petrec accidente în spaiile închise, prima aciune este alarmarea. Dei viteza de reacie
este vital în scopul salvrii vieii, operaiunea de salvare nu trebuie s înceap înainte de venirea echipei
de intervenie i a echipamentului necesar. Sunt multe exemple de viei pierdute datorit proastei pregtiri
a operaiunii de salvare. Înainte de începerea aciunii un rol important îl deine o organizare rapid i o
reacie eficace. Mijloacele de ridicare, aparatele de respirat, echipamentul de reanimare i a lte mijloace de
salvare trebuie pregtite i o echip de intervenie s fie gata de aciune. Sistemul de comunicare în caz de
urgen trebuie s fie clar i îneles de toi cei implicai. Oricând se suspecteaz c o atmosfer nesigur a
fost un factor decisiv în producerea a ccidentului, aparate de respirat, i unde este posibil parâmele ine-te
bine trebuie folosite pentm intrarea în spaiu. Ofierul responsabil cu operaia de salvare trebuie s rmân
în afara spaiului de unde se poate exercita o comand eficace. Este imperativ ca fiecare membm din
echipa de salvare s tie ce se ateapt de la el. Trebuiesc efectuate exerciii i instrucii regulate de
salvare din spaii închise
 ANALIZA RISCULUI

Analiza riscului inseamna utilizarea sistematica a informatiilor disponibile pentru a

identifica pericolele si pentru a estima riscul pentru indivizi, bunuri sau mediu.

Evaluarea din timp i continu a gradului de risc pentru o anumita operatiune este
benefic în ceea ce privete corectarea greelilor i permite, pe viitor , obtinerea de metode mai
eficiente de eliminare a pericolelor.

Un proces total de management a riscurilor cuprinde câiva pai eseniali, reprezentai în

figura. Pentru a putea controla riscurile, este necesar ca întâi s fie identificate pericolele. Prin
evaluarea potenialelor consecine ale pericolelor i a probabilitii ca ele s apar, se poate
estima un grad de risc. Valoarea acestuia este comparat cu un criteriu de acceptabilitate, iar
dac este prea mare se implementeaz strategii pentru diminuarea lui.

Riscul nu poate fi eliminat complet, de aceea riscul rmas trebuie controlat.

 CONCLUZII I RECOMANDRI
y comandantul navei este cel care stabilete si identifica aceste spatii impunând procedura
de intrare in sigurana;
y ventilarea trebuie sa se fac in mod continuu pe toata perioada cat exista persoane in
spaiul închis sau semiînchis iar ventilarea atmosferei trebuie sa se fac periodic;
y nimeni nu are permisiunea ofierului responsabil si nu a fost testata atmosfera înainte de
intrare;
y operatorul are obligaia de a monta un sistem fix de determinare a gazelor si sa
stabileasc o lista de verificri înainte de intrarea in camera pompelor;
y se recomanda ca persoana care intra sa dispun de un detector portabil de gaze, iar intre
casa pompelor, timonerie, camera control încrcare si compartimentul maini sa existe un
sistem de comunicaii bine pus la punct; in plus trebuie sa existe un sistem vizual de
raportare a situaiilor de alarma, iar persoanele care se afla pe puntea de navigaie , in
camera control încrcare, compartimentul maini trebuie sa mentina un control al
comunicaiilor cu persoanele aflate in camera pompelor;
y frecventa intrrilor in camera pompelor trebuie meninuta la minim pentru a reduce
expunerea persoanelor;
y la intrarea in camera pompelor trebuie sa existe o tablita avertizori, pe care sa scrie
Äintrarea persoanelor fara permis de intrare este interzisa´;
y la intrarea in spatiile închise, indiferent de tipul de nava, se vor lua masuri de prevenire a
pericolelor pe care le prezint una sau mai multe din urmatoarele:
y prezenta contaminanilor respiratorii asociata cu prezenta reactivilor organici
incluzându-i pe cei formai din hidrocarburi aromatice (benzen, toluen), gaze toxice
(H2S), reziduuri de gaze inflamabile si particule cum ar fi cele formate de ctre azbest in
urma operaiilor de sudare si a celor formate in urma operaiilor de piturare si deficientei
de O2 produsa in urma ruginirii suprafeelor metalice ca urmare a prezentei gazului inert
si a activitatilor microbiene in special in caz de umiditate;
y pe timpul transportului si dup descrcarea hidrocarburilor in orice spaiu închis trebuie
sa fie suspectata prezenta gazelor de hidrocarburi din urmtoarele motive:
y scurgerile in compartimente ca : camera pompelor, coferdamuri, tancuri permanente de
balast si tancurile adiacente celor care au transportat marfa;
y reziduurile de marfa ramase pe pereii tancurilor, chiar si dup curatare si ventilare;
y reziduurile de marfa ramase in cargotancuri dup declararea acestora gas free dar care
dup agitarea sau creterea temperaturii emana vaporii;
y reziduuri de marfa care raman in tubulaturile de marfa sau balast si in pompele de marfa.
y orice decizie de intrare in astfel de spatii trebuie sa fie luata numai dup ce atmosfera
spaiului respectiv a fost testata din afara compartimentului cu ajutorul echipamentelor
adecvate, care trebuie sa fie de tip aprobat, corect intretinute si frecvent controlate cu o
proba standard;
y aceste instrumente trebuie sa fie înregistrate, citirile lor trebuie sa fie scrise iar valorile
testrilor standard trebuie înregistrate;
y testarea atmosferei trebuie sa se fac dup o perioada de 10 min dup oprirea ventilaiei si
trebuie sa se reia si trebuie sa se reia dup perioade bine stabilite si la diferite paliere de
 inaltime in interiorul cargotancurilor si in diverse puncte, ventilarea trebuie sa fie
controlata pe toata perioada prezentei oamenilor;
y înainte de intrare conc. De O2 trebuie sa fie de 21% vol., mai ales pentru spatiile care au
fost inertate;
y nimeni nu intra fara aprobarea ofierului responsabil si fara permis de intrare;
y permisul isi pierde valabilitatea si trebuie reinnoint dup fiecare oprire a ventilaiei;
y persoanele care intra in astfel de spatii pentru executarea inspeciilor sau a diverselor
lucrri trebuie sa fie corect instruite pentru modul de lucru;
y la intrarea in aceste spatii trebuie sa existe aparate de respirat cu presiune
corespunztoare, echipament de resuscitare, saule calauze si hamuri de salvare;
y la intrarea in aceste spatii trebuie sa fie in permanenta o persoana din echipaj care sa
supravegheze activitatea celor din interior si care trebuie sa fie in contact direct cu
ofierul responsabil; intre persoanele din interior si persoanele care supravegheaz trebuie
sa existe un sistem de comunicaii si semnale care trebuie bine intelese de ctre toata
lumea;
y in eventualitatea unei urgente sub nici un motiv persoanele care asigura supravegherea nu
vor intra sa dea ajutor celor din cargotanc înaintea sa vina ajutoarea si sa se evalueze
corect situaia creata;
y in permanenta trebuie sa existe un schimb de semnale intre persoanele aflate in spaiul
închis si persoanele care le supravegheaz;
y intrarea in spatii închise cu atmosfera necunoscuta sau suspectata ca fiind nesigura pentru
intrare nu se va face decât daca exista o situaie extrema si nu exista alta alternativa,
persoanele care intervin trebuie sa fie bine antrenate in folosirea aparatului de respirat si
care cunosc foarte bine riscul pe care îl prezint scoaterea mastii sau folosirea incorecta a
aparatului, persoanele trebuie sa fie supravegheate permanent din afara, comandantul
trebuie sa elibereze un permis de intrare, acolo unde este posibil trebuie sase fac
ventilaie mecanica, persoanele trebuie sa aib aparate de respirat autonome si sa fie
legate cu saula calauza, la intrarea in spaiu trebuie sa fie un aparat de respirat si un aparat
de resuscitat, iar numrul persoanelor care intra trebuie sa fie cat mai mic;
y echipamentele de protecie si de respirat trebuie sa fie bine intretinute si trebuie sa fie
folosite in scopuri adecvate;
y aparatele de respirat autonome vor fi folosite in cazul intrrilor in spatii închise cu
atmosfera toxica, cu gaze, cu deficienta de oxigen sau care conine contaminant care nu
pot fi indepartati prin folosirea echipamentului de purificare a aerului;
y aparatele de respirat autonome folosesc aer comprimat din cilindrii atasati la un cadru
metalic prevzut cu facilitat de purtare pe spate, aerul ajunge la purttor prin intermediul
unei masti de fata care trebuie sa fie etana (nu se asigura etaneitatea in cazul brbii),
aparatul este prevzut cu alarma sonora la presiune minima, când se folosete un astfel de
aparat trebuie supravegheat continuu manometrul, acesta trebuie verificat înainte de
folosire odat cu testarea alarmei de joasa presiune. Purttorul trebuie sa supravegheze
frecvent indicatorul manometrului si trebuie sa paraseasca locul imediat dup ce a sunat
alarma de joasa presiune, trebuie avut in vedere ca durata de alimentare cu aer depinde de
capacitatea si gabaritul purttorului.