FACULTATEA DE NAVIGAȚIE ȘI MANAGEMENT

NAVAL
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE
MASTERAT: ȘTIINȚE NAUTICE

OPERAȚIUNEA DE DESCĂRCARE. EVALUAREA RISCURILOR PE

TIMPUL OPERAȚIUNILOR DE DESCĂRCARE A NAVEI TIP
PORTCONTAINER

CONSTANȚA
2023
 Cuprins
1.INTRODUCERE
2. Descrierea generală a navelor portcontainer și a operațiunilor de descărcare
3. Evaluarea riscurilor în operarațiunile descărcare a navelor portcontainer
4.Metode de evaluare a riscurilor pe timpul operațiunilor de descărcare a navei tip portcontainer.
Studiu de caz – „Evaluarea riscurilor în încărcarea-descărcarea containerelor cauzate de factori
proveniți din mediul extern, factori de natura umană și factori referitori la stivuirea și amararea
containerelor”
5.Concluzie

1.Introducere
 Pe parcursul timpului, industria maritimă a cunoscut o modificare masivă, ajungând să fie
considerată o activitate cu un puternic caracter global.
Dată fiind dezvoltarea rapidă si continuă a transportului maritim, tehnologiile si tehnicile de operare
utilizate au evoluat, aducând odata cu această evoluție si noi provocări pentru industrie si pentru personalul
implicat.
Astfel, pe măsura ce vechile cargoboturi s-au transformat în nave specializate, terminalele portuare
s-au adaptat, implementând utilaje si instalații din ce în ce mai performante cu rolul de a asigura operarea
navelor in condiții maxime de sigurantă și randament crescut. Aceste performanțe tehnologice ale industriei
nu au fost însă lipsite de riscuri, consemnându-se numeroase accidente cu consecințe grave inclusiv pierderi
de vieți umane, distrugeri ale mărfurilor si navelor, explozii.
În încercarea de a contracara astfel de evenimente s-a dezvoltat conceptul de „Safety”, concept
bazat pe analiza factorilor de risc implicați în diverse activități specifice industriei maritime.

2.Descrierea generală a navelor portcontainer si a operațiunilor de descărcare

La nivelul anului 2014, comerțul maritim internațional înregistra aproximativ 53 miliarde tone/milă,
ponderea cea mai ridicată în materie de mărfuri transportate fiind reprezentată de mărfurile petroliere și
combustibili fosili cu 17% din total, urmată de mărfurile containerizate cu o pondere de aproximativ 15%
din total.
Se deosebește așadar, în contextul transportului maritim de mărfuri, importanța acordată
containerizării și proceselor aferente operațiunilor de descărcare a navelor port-container. În vederea
analizei riscurilor ce pot surveni în cadrul operațiunilor menționate anterior, este necesară evaluarea, în
primă fază, a caracteristicilor containerelor și cunoașterea amănunțită a regulilor de manevrabilitate a
acestora.
Pe parcursul operațiunilor de descărcare a navelor portcontainer, operațiuni care prezintă numeroase
etape caracteristice, sunt necesare urmărirea anumitor criterii standardizate prin reglementări la nivel
mondial ce au ca scop reducerea riscurilor aferente acestor tipuri de operațiuni.

3. Procesul de Management și Evaluare a riscurilor aferente operațiunilor de descărcare a navei

portcontainer
Pentru a putea oferi răspunsuri la aceste întrebări este necesară determinarea unei modalități de
cuantificare a riscului. Din aceste considerente a luat naștere modelul de risc ce reprezintă un instrument
foarte util folosit pentru a răspunde la aceste întrebări, model care reprezintă și o modalitate de indentificare
a opțiunilor eficiente de control și evaluare a riscurilor ce analizeaza urmatoarele:
 stabilirea contextului
 identificarea riscurilor
 analiza riscurilor
 evaluarea riscurilor
 îndepărtarea riscului
Membrii ai echipajul și lucrători portuari și-au pierdut viețile, marfa valoroasă a fost avariată,
instalațiile s-au dezmembrat ... Prin urmare, este de la sine înțeles că transportul maritim implică riscuri
pentru siguranța și viata umană cât și pentru bunăstarea mărfurilor. În ultimii ani, necesitatea pentru
conservarea mediului a devenit o preocupare suplimentară, implementându-se numeroase standarde cu
privire la normele de poluare. În acest sens, siguranța în operarea maritimă trebuie analizată din
următoarele perspective:
• Ce poate merge prost?
• Cât de probabil este că va merge prost?
• Care sunt consecințele?

Autorii de specialitate din sectorul siguranței în operarea navelor clasează factorii ce pot cauza
accidente în operațiunile de încărcare-descărcare în următoarele grupe majore:
• factori economici
• tehnologiile și tehnicile utilizate în operare
• natura, organizarea muncii cât și condițiile de mediu
• factorii umani (greșeli ale personalului implicat în proces)

Modele de evaluare și analiză a riscurilor în operare

Teoria Domino
Explică faptul că accidentul se întâmplă din cauza a cinci secvențe de evenimente:
 fondul activității desfășurate
 caracteristicile activități i condițiile nefavorabile
 accidentul
 rănirea
Modelul Emmentaller
Metodă euristică de analiză a interacțiunilor și concatenărilor care apar atunci când un sistem
complex bine pus la punct suferă o defecțiune catastrofică, indicând faptul că niciun eșec nu este suficient
pentru a provoca un accident grav – acesta presupune implicarea mai multor factori și anume eșecul
concomitent al mai multor elemente.
Modelul lui Bird și al lui Germain
Reprezinta modelul domino modificat în relație de management direct cu cauzele și efectele
accidentelor, încorporând săgeți pentru a evidenția interacțiunile multi-liniare cauză-efect.

În vederea obținerii acestei matrici se utilizează metoda de analiză a Arborelui Erorilor - Fault Tree
Analysis (FTA). Utilizând această metodă se identifică 3 cauze principale care duc la apariția eventualelor
dezastre în operarea navelor portcontainer:
 Mentenanta echipamentelor
 Mediul
 Factorul Uman

Organizatia Internațională a Muncii OIM - International Labour Organisation ILO prezintă HIRA
drept un registru de identificare a pericolelor și de evaluare a riscurilor, fiind definit ca un instrument de
evaluare a riscurilor care poate fi utilizat pentru a determina care pericole prezintă cel mai mare risc în ceea
ce privește probabilitatea apariției acestora și cât de mare poate fi impactul lor potențial. În vederea creării
și actualizării unui HIRA se vor lua în considerare următorii pași:
 Identificarea potentialelor pericole
 Evaluarea riscurilor
 Monitorizarea constanta
 Principalele cauze care provoacă aceste pericole sunt:
• Operarea în condiții meteo nefavorabile (cauze legate de mediul extern);
• Formarea, pregătirea și experiența profesională (cauze legate de factorul uman);
• Echipamente, tehnicile si metode utilizate (cauze legate de managementul operațional).
Pentru a oferi o viziune mai amplă asupra analizei Arborilor de Erori vom studia în studiul de caz
metodele de evaluare a riscurilor cauzate de mediul extern, de factorul uman și a celor cauzate de
managementul operațional.

4.Metode de evaluare a riscurilor pe timpul operațiunilor de descărcare a navei tip portcontainer.

Studiu de caz – „Evaluarea riscurilor în descărcarea containerelor cauzate de factori proveniți din
mediul extern si factori de natură umană ”
Studiul de caz s-a bazat pe metodele de calcul și analiză menționate anterior, metode cu ajutorul cărora
am identificat riscurile potențiale din perspectiva a patru din factorii majori implicati în cadrul încărcării-
descărcării navelor portcontainer:
 Factorii proveniți din mediul extern
 Factorii referitori la tehnici si echipamente utilizate
 Factorii de natură umană
In ceea ce priveste factorii proveniti din mediul extern, am prezentat cele mai frecvente pericole -
conditiile meteo extreme. In urma analizei, am denumit prevederile din manualele de siguranță în operare
care instruiesc personalul implicat referitor la modul de a actiona in astfel de situatii.
Pentru analiza factorilor referitori la tehnicile si echipamentele utilizate am comparat diferite sisteme de
manipulare, scopul final fiind de a evidentia practicile portuare ce vizează planificarea, proiectarea unui
terminal și utilizarea celor mai potrivite echipamente în procesul de manipulare. Am luat in calcul
caracteristicile dimensionale ale echipamentelor, randamentul cu care se realizează transbordarea
containerelor și durata medie de efectuare a unui ciclu complet de descărcare a navelor.
Pentru analiza implicarii factorului uman am realizat diagrama ponderilor în accidentele de natură
umană, prezentand cele mai frecvente situatii. Utilizand metoda ANOVA – Analiza Variatiei (Analysis of
Variance) am evidențiat si posibila interdependență între numărul de accidente înregistrate, vârsta și
experiența la locul de muncă al personalului.
 Desi toti factorii au fost analizati pe larg in cadrul lucrarii, am optat pentru a prezenta importanta factorului
uman . In imaginile de mai jos putem cedea accident datorat neglijentei operatorului macaralei in timpul descarcarii
containerelor.
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI
DE MUNCĂ
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 1
LOCUL DE MUNCĂ: OFIȚER ECHIPA DE EVALUARE
MARITIM 3
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CONSECIN CLASA CLASA NIVEL
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC ŢA DE DE PARŢIA
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) MAXIMĂ GRAVITA PROBABILI L DE
PREVIZIBI TE TATE RISC
LĂ
1 2 3 4 5 6 7
FACTORII DE 1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor
RISC tehnice
MECANIC: organe de maşini în mişcare DECES 7 4 6
scurgeri de fluide

MIJLOACE DE 2.Autodeclanșări sau autoblocări în timpul 7 4 6

operării ITM 3-45
PRODUCŢIE
 blocarea baselock-ului sau a twistlock- ZILE
ului
 DECES
3.Parâme aflate sub tensiune excesivă
7 3 5

4. Suprafeţe sau contururi periculoase

DECES
 contactul cu obiecte înţepătoare;
 contactul cu obiecte tăioase; 7 4 6
 contactul cu obiecte alunecoase;
5.Vibrații excesive la descarcarea containerelor
Neglijabil
1 3 1
FACTORI DE
RISC TERMIC:

6. Temperatură ridicată în timpul verii,

ITM 3-45 2 4 2
care poate produce defecțiuni în sistemul de
ZILE
control al ventilatiei magaziilor sau la
izbucnirea unui incendiu

FACTORII DE RISC FACTORI DE RISC 7.Umiditatea aerului ridicată/scăzută ITM 3-45 2 5 3

PROPRII MEDIULUI DE FIZIC ZILE
MUNCĂ
8.Zgomotul excesiv ITM 3-45 2 4 2
ZILE

9.Strălucirea razelor solare ce pot afecta ITM 3-45

vizibilitatea 2 5 3
ZILE
FACTORI DE RISC 10.Gaze toxice ce pot proveni de la containere 2 6 3
ITM 3-45
CHIMIC ZILE
FACTORII DE RISC SUPRASOLICIT 11.Poziții de lucru forțate ITM 45-180
PROPRII SARCINII DE ARE FIZICĂ ZILE 3 5 4
MUNCĂ

12.Nerespectarea programului de odihnă ITM 3-45 ZILE

2 5 3

ACȚIUNI GREȘITE 13.Excluderea unor operații din algoritmul de ITM 3-45 ZILE
executare al comenzilor 2 4 2

14.Metode de muncă necurespunzătoare(succesiune DECES

7 3 5
greșită a operațiilor)

15.Neexecutarea ordinelor DECES 7 2 4

16.Manevrarea greșită de descarcare a containerelor DECES 7 3 5

17.Utilizarea greșită a mijloacelor de protecție INVALIDITATE

6 3 5
GRAD 1
18.Nerespectarea indicațiilor venite de la comandant INVALIDITATE
6 3 5
GRAD 1
19.Încurcarea instrucțiunilor primite INVALIDITATE
6 2 4
GRAD 1
20.Alergarea pe punte si neatentia acordata la DECES
7 1 3
descarcarea containerelor

21.Executarea în grabă a comenzilor primite DECES 7 5 7

22.Poziționări greșite ale membrilor echipajului la DECES 7 4 6

descarcarea containerelor
23.Neatentia acordata la Stevedore , acestia pot DECES
7 5 7
arunca suportii de prindere a containerelor

24.Nesincronizarea în operații INVALIDITATE

6 5 6
GRAD 1

25.Întârzieri în efectuarea comenzilor venite de pe DECES 7 5 7

comandă

26.Decizii dificile în timp scurt INVALIDITATE

6 6 7
GRAD 1
27.Existența tensiunilor dintre executanții procesului. ITM 45-180
4 4 4
ZILE

28.Monotonia muncii determinată de repetabilitatea DECES

7 6 6
din ciclul scurt al operațiilor

29.Stres cauzat de responsabilitatea asumată ITM 45-180

4 6 5
ZILE
30.Omitera unor operații/verificări de rutină DECES 7 4 6

31.Neutilizarea echipamentului individual de DECES

7 4 6
protecție corespunzător

32.Neutilizarea sau înlăturarea mijloacelor de DECES

7 3 5
protecție

33.Nerespectarea ordinelor superiorilor sau a DECES

planului inițial prezentat de comandant prin
intermediul radioului înainte de începerea descarcarii 7 2 4
 NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCĂ ESTE:
4 ( 7∗7 ) + 9 ( 6∗6 )+ 7 ( 5∗5 )+ 9 ( 4∗4 ) +6 ( 3∗3 ) +3 ( 2∗2 ) +1 ( 1∗1 ) 906
R g= =
4∗7+9∗6+7∗5+ 9∗4+6∗3+3∗2+1∗1 178

R g=5,08

Locul de muncă: OFIȚER MARITIM 3 - NIVEL GLOBAL DE RISC: 5,08

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

Nr. NIVEL DE MĂSURI PROPUSE

FACTOR DE RISC
crt. RISC Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
1. Zgomotul excesiv 2 - Oprirea temporară pe durata operarii a oricăror surse de zgomot dacă este
posibil

2. Strălucirea razelor solare ce pot afecta 3 - Folosirea unor ochelari speciali pentru soare
vizibilitatea

3. Nerespectarea programului de odihnă 3 - Respectarea pe cât posibil a orelor de odihnă/Suplimentarea forței de

muncă la bordul navelor

4. Monotonia muncii determinată de repetabilitatea 6 - Sesiuni de comunicare și conștientizare a riscurilor ce pot apărea oricând
din ciclul scurt al operațiilor
5. Neutilizarea sau înlăturarea mijloacelor de 5 - Inspecții riguroase la un interval scurt de timp pentru identificarea
protecție problemelor

Plan de măsuri pentru diminuarea riscului

Nr. FACTOR DE Nivel de Măsuri propuse

Crt. RISC risc
 1. Odihna insuficienta
2.
Fara experienta
3.
Comunicare defectuoasa
4. Nerespectarea
procedurilor companiei
5. Neutilizarea mijloacelor
de protecție individuală
6.
Comunicare defectuoasa
7. Nerespectarea
procedurilor companiei
8. Nerespectarea orelor de
odihnă
9. Schimbul de echipaj
incorect realizat. Prea
mulți membri de echipaj
fără experiență la
10. Lipsa training-ului noilor
angajați ce sunt trimiși la
schimb pe nave
11. Decizii dificile de luat
într-un timp scurt
12. Stres cauzat de
responsabilitatea asumată
13.
Omiterea unor
7 - Respectarea orelor de odihnă precum și posibilitatea
suplimentării numărului de membri de echipaj
6 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
7 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
6 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
4 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
5 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la
bordul navei săptămânar/lunar pentru
eficientizarea operațiunilor
3 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
5 -Respectarea orelor de odihnă precum și posibilitatea
suplimentării numărului de membri de echipaj
5 Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
5 Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
6 - - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute
la bordul navei săptămânar/lunar pentru
eficientizarea operațiunilor
6 - - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la
bordul navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
5 Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la

operații/verificări de rutină
14. Nerespectarea
procedurilor companiei
15. Lipsa experienței
16. Operarea
greșită/neadecvată a
vinciurilor parâmelor
17. Confuzie generată de
nerespectarea ordinelor
superiorilor sau a planului
inițial prezentat de
comandant
18. Neobservarea la timp a
situațiilor cu potențial
periculos ce se pot
dezvolta la anumite
momente din timpul
descarcarii
19. Caldura excesiva ce
afecteaza comportamentul
oamenilor la locul de
munca
20. Ploaia ce poate afecta
vizibilitatea
21.
Ninsoarea ce poate afecta
vizibilitatea
22. Vantul ce poate cauza
ruperea
paramelor/îngreunarea
bordul navei săptămânar/lunar pentru
eficientizarea operațiunilor
4 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
6 - - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la
bordul navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
4 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la
bordul navei săptămânar/lunar pentru
eficientizarea operațiunilor
5 - Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la bordul
navei săptămânar/lunar pentru eficientizarea
operațiunilor
5 -Training regulat, sesiuni (meetinguri) ținute la
bordul navei săptămânar/lunar pentru
eficientizarea operațiunilor
5 - Luarea în considerare a factorilor meteorologici la
manevră
-Îmbrăcăminte adecvată
5 Luarea în considerare a factorilor
meteorologici la descarcare
5 - - Luarea în considerare a factorilor meteorologici
la descarcare
5 -Luarea în considerare a factorilor meteorologici
descarcarii
Concluzie
Închei prin a susține importanța siguranţei în operare, acest criteriu fiind necesar să
primeze întotdeauna în faţa celui economic. Astfel actorii implicati în operarea navelor trebuie să
conștientizeze importanța pregătirii personalului pentru situații de urgență, utilizarea unor
tehnologii și utilaje performante cât și mentenanța conformă a acestora, dezvoltarea dorinței de
perfecționare continuă a procedeelor și tehnicilor utilizate și nu în ultimul rând, conștientizarea
acelor situații în care pericolele pot fi înlăturate chiar înainte de a aduce pagube, fie ele materiale
sau de natura vieților umane.
BIBILIOGRAFIE
1. Florin Nicolae – “Managementul riscului în industria navală”, note de curs;
2. Procedurile interne ale companiei Seaspan