ACADEMIA NAVALĂ “MIRCEA CEL BĂTRÂN”

FACULTATEA DE ........................
PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT ....

MODEL (utilizat doar pentru organizarea și structurarea

punctelor 1.1 și 1.2 din tema de casă 1/ structura poate fi
îmbunătățită substanțial)
MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN TRANSPORTUL
MARITIM

TEMA DE CASĂ 1

MASTERAND:
...........................................................

CONSTANŢA
- 2022-
 CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................................................3

1.1 EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE SAU ȊMBOLNÃVIRE

PROFESIONALÃ STUDIU DE CAZ: ŞEF MECANIC ………………………………………………..
1.1.1 DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE.........................................................................3

SCURT ISTORIC......................................................................................................................................3

MISIUNILE NAVEI ÎN CADRUL DIVIZIONULUI...............................................................................3

1.1.2 IDENTIICAREA ȘI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE SAU

ȊMBOLNÃVIRE PROFESIONALÃ.............................................................................................................3

ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT..................................3

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI.......................................................................................................5

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ..................................................................................8

NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCĂ ESTE.....................................................12

NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC.............................................................12

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE................................................................................................................15

1.2 IDENTIFICARE RISCURI ȘI IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE

SIGURANȚĂ............Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5. CONCLUZII........................................................................................................................................21

6. BIBILIOGRAFIE.................................................................................................................................22

2 din 28
 1. Introducere
Scopul prezentei lucrări constă în identificarea și evaluarea riscurilor asociate posturilor de
şef mecanic şi electrician naval care își desfășoară activitatea în divizionul de nave de sprijin şi
suport logistic.
Se vor identifica, pe rând, riscurile aferente fiecărui angajat corespunzător fişei postului.
Aceste riscuri vor fi trecute în Fişa de evaluare a locului de muncă, unde vor fi prezentate
consecinţele evenimentelor asociate riscurilor, probabilitatea de materializare a riscului şi nivelul
de risc al postului respectiv. Se va efectua calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de
muncă specificat anterior. Se vor propune măsuri pentru reducerea riscurilor, acestea fiind
trecute în Fişa de măsuri propuse. Ulterior se va efectua de asemeni interpretarea rezultatelor
evaluării, lucrarea finalizându-se cu scurte concluzii referitoare la studiul efectuat.

1.1 EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DE ACCIDENTARE SAU ȊMBOLNÃVIRE

PROFESIONALÃ STUDIU DE CAZ: ŞEF MECANIC

1.1.1 Descrierea activităţilor desfăşurate în cadrul divi divizionului de nave de sprijin şi

suport logistic

Scurt istoric

Divizionul de Nave Speciale a fost înfiinţat în data de 01 august 2002, ca urmare a unirii
celor două divizioane care aparţineau Bazei 335 Logistică, respectiv Bazei 330 Logistică, sub
numele de „Divizionul Nave Auxiliare”, trecând din acel moment în subordinea Bazei 1
Maritime. Divizionul de Nave Speciale continuă tradiţia Divizionului 129 Nave Auxiliare
înfiinţat în anul 1964 sub directa subordonare a Diviziei 42 Maritime.

Misiunile navei în cadrul divizionului:

 executarea acţiunilor de remorcaj şi salvare – avarii pe mare şi în porturile maritime;

 acordarea asistenţei de specialitate la manevra navelor în porturile maritime;
 realizarea transporturilor maritime de personal şi materiale aferente sprijinului logistic;
 participarea cu forţe şi mijloace la sprijinul populaţiei civile, la limitarea şi înlăturarea
efectelor dezastrelor în situaţii de urgenţă.

1.1.2 Evaluarea factorilor de risc de accidentare sau ȋmbolnãvire profesionalã studiu de

caz: şef mecanic

Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat

A. Mijloace de producţie
 Echipamente de calcul și birotică;
 Sediul punct comandă mașini;
 Sediul birou tehnic;
 Instalația de propulsie: motor propulsie; reductor; linie axială; instalație mașină pas;
instalație hidraulică; bowthruster; elice pas;
 Instalația energetică a navei: diesel generatoare; tablouri electrice și electronice; circuite
electrice; automatizări, conductoare, întrerupătoare, contactoare, relee, AMC-uri, siguranţe);
 Instalații ce asigură vitalitatea navei: instalație stins incendiu cu apă de mare; instalație de
stins incendiu cu sprinklere; instalație cu gaz inert; electropompe submersibile; pompe de
incendiu; motopompe de avarie ejectoare de apă fixe și mobile; stingătoare cu spumă chimică,

3 din 28
CO2, praf; truse de vitalitate; aparate de respirat; costum de protecție incendiu; instalație
ventilație; tancuri combustibil, tancuri balast, tancuri de apă, tancuri de ulei, tancuri de reziduri;
instalație scurgeri; instalaţie de ambarcare și tansfer combustibil; instalaţie de separare
hidrocarburi; instalaţie de apă potabilă; instalaţie de apă sanitară; instalaţie de decontaminare;
instalație spălare tancuri;
 Instalații auxiliare de bord: instalația frigorifică; instalație aer condiționat; instalație
tratare ape reziduale; compresoare înaltă presiune; compresoare joasă presiune; caldarină;
desalinizatoare;
 Instalații de ridicat și punte: macarale, vinciuri, cabestane; instalație acostare – legare;
instalație ancorare; mijloace de salvare;

B. Sarcina de muncă

Sarcina de muncă

cuprinde:
 verifică și supervizează funcționarea la parametriilor de performanță a motoarelor,
utilajelor și echipamentelor de la bordul navei;
 verifică și supervizează efectuarea mentenanței asupra echipamentelor de la bordul navei;
 avizează și răspunde de aprovizionarea cu combustibil, lubrifianți, materiale și piese de
schimb în conformitate cu cerințele obiective ale fiecărui voiaj;
 răspunde de consumurile de la compartimentul din subordine și de consumul de
combustibili;
 răspunde de protecția muncii, protecția mediului, prevenirea și stingerea incendiilor;
 asigură aplicarea politicii companiei în domeniul managementului naval (ISM code-
standardul calității aprobat de organizația maritimă internațională);
 elaborează și implementează proceduri de lucru;
 instruiește și răspunde de pregătirea profesională a echipajului din subordine (Șef
electrician, Electrician, Ofițer mecanic I, Ofițer mecanic II, Ofițer mecanic III.
Motoriști) în domeniile: tehnic, protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor,
primul ajutor;
 răspunde de activitatea profesională a membrilor echipajului din subordine și de
funcționarea navei;
 pregătirea teoretică și practică a cadeților aflați la bordul navei.

C. Mediul de muncă

Șeful mecanic îşi desfăşoară activitatea la bordul navei.

 iluminat artificial şi natural adecvat;
 curenţi de aer la deplasarea către celealte compartimente;
 zgomot continuu şi creşterea bruscă a nivelului de zgomot, conform buletinului de
măsurări;
 ruliul şi tangajul navei;
 noxe pneumoconiogene peste limitele admise, în condiţii de vânt nefavorabil (din
direcţia coşului de fum al motoarelor de propulsie sau diesel generatoare), conform
buletinului de măsurări;
 vibraţii şi creşterea bruscă a vibraţiilor;
 noxe pneumoconiogene peste limitele admise, în condiţii de vânt nefavorabil;
 temperaturi scăzute pe timp de iarnă şi ridicate pe timp de vară;
 nivel scăzut de iluminat în timpul nopţii – zone întunecate;
 intemperii (vânt, ploaie, viscol, îngheţ, furtună, caniculă);
 radiaţii electromagnetice de radiofrecvenţă, conform buletinului de determinări;
 umiditate relativă crescută;
4 din 28
 vapori de combustibil;

5 din 28
  culturi sau preparate cu microorganisme.

Factori de risc identificaţi

Factori de risc proprii mijloacelor de producţie

a. Factori de risc mecanic:
 diminuarea acuităţii vizuale datorită lucrului la calculator – reflexii, fenomenul de
orbire – datorită poziţionării ecranului peste planul orizontal care trece la nivelul
ochilor;
 mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice
 organe de maşini în mişcare;
 scurgeri de fluide;
 autodeclanşări sau autoblocări contraindicate;
 blocarea electovalvulelor, supape, etc;
 deplasări sub efectul gravitaţiei
 alunecarea materialelor neamarate;
 rostogolirea accidentală a diverselor utilaje, echipamente, materiale;
 răsturnarea obiectelor peste individ;
 căderea de obiecte, materiale;
 scurgeri necontrolate de fluide;
 deplasări sub efectul propulsiei
 proiectare de corpuri sau particule;
 mişcarea necontrolată şi lovirea de furtune sub presiune;
 balans sub acţiunea mişcărilor navei a diferitelor obiecte neamarate;
 suprafeţe sau contururi periculoase
 contactul cu obiecte înţepătoare;
 contactul cu obiecte tăioase;
 contactul cu obiecte alunecoase;
 recipiente sub presiune
 explozia recipientelor, instalaţiilor sub presiune;
 vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice.
b. Factori de risc termic:
 arsuri provocate de echipamentele termice (motoare, caldarină) precum și de
fluidele cu temperaturi ridicate (abur, apă, gaze);
 flame din cauza producerii unui arc electric prin scurt circuit, perii colectoare
motoare, contacte slabe – arsuri faţă, braţe;
 arsuri provocate de temeperatura ridicată a elementelor componente ale aparaturii
aflate sub tensiune;
 atingerea din neglijență a pistolului de lipit termostatat care provoacă arsuri.
c. Factori de risc electric:
 electrocutare prin atingere directă a elementelor componente ale aparaturii aflate
sub tensiune în timpul lucrului;
 electrocutare prin atingere indirectă a elementelor aflate sub tensiune, prin
folosirea de scule și materiale cu izolație deteriorată.
d. Factori de risc chimic:
 gaze de evacuare ale motoarelor;
 substanțe periculoase provocate de baterii, combustibili și lubrifianți, vopseluri;
 degajare de noxe chimice la folosirea substanțelor de decapare și curatare a
pieselor componente și elementelor de legătura (fludor, pastă decapantă, spray
contacte).

A. Factori de risc proprii mediului de muncă

6 din 28
a. Factori de risc fizic:
 pâlpâire, strălucire excesivă datorită monitoarelor cu frecvenţă de lucru sub 75 Hz;
 curenți de aer datorită instalației de aer condiționat și deschiderilor etanșe;
 strălucirea provocată de razele solare, care penetrează prin ferestrele dispuse spre
sud, precum și nivelul ridicat de iluminare determinat de folosirea lămpilor de
lucru cu spot puternic pentru identificarea imperfectiunilor in montajele
electronice;
 radiații electromagnetice de medie și înaltă frecvență emise de aparatura în
funcțiune;
 radiații ionizante provocate de aparatura de verificare;
 descărcarea acccidentală a condensatoarelor de mare capacitate la atingere
imediat, după oprirea alimentării aparatelor în lucru;
 proiectarea corpuri și particule din componența aparaturii în situația căderii
acestuia de pe bancurile de lucru sau de pe stelajele de depozitare.
b. Factori de risc chimic:
 gaze de evacuare ale motoarelor;
 substanțe periculoase provocate de baterii, combustibili și lubrifianți, vopseluri;
 gaze și vapori toxici rezultați din folosirea materialelor de curățare.

B. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

 solicitare crescută a analizatorului vizual în condiţii de atenţie şi concentrare mărite –
simptome nevrotice;
 alimentarea la tensiuni necorespunzătoare a blocurilor și aparatelor provocând
scurtcircuite;
 efort static determinat de lucrul în poziție șezând pe aproape tot timpul programului;
 ritm de muncă în stare de stres accentuat de urgență unor lucrări;
 operaţii, reguli, procedee greşite;
 improvizaţii în efectuarea manevrelor;
 absenţa unor operaţii;
 excluderea unor operaţii din algoritmul de executare;
 metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor);
 schimbarea ordinii unor operaţii din algoritmul de executare;
 solicitare fizică;
 poziţii de lucru forţate sau viciate;
 efort dinamic;
 solicitare psihică;
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
 monotonia muncii determinată de repetabilitatea din ciclul scurt al operațiilor.

C. Factori de risc proprii executantului

a. Acţiuni greşite:
 montarea greșită a pieselor în aparatura, fapt ce poate provoca incidente urmate de
accidentare (arsuri, vătămari corporale);
 manevrarea greșită a blocurilor cu aparatura ducând la prinderea mainilor;
 utilizarea greșită a mijloacelor de protecție;
 demontarea unor piese din aparatele în lucru, fără decuplarea acestora de la sursa de
alimentare;
 nerespectarea obligației de scoatere a aparaturii de sub tensiune în pauzele de lucru și la
întreruperea accidentală a sursei de alimentare cu energie electrică;

7 din 28
 căderea de la același nivel, prin dezechilibrare sau împiedicare pe timpul transportului
aparaturii la și de la locul de depozitare și de lucru;
 executare defectuoasă de operaţii;
 pornirea instalaţiilor fără verificarea manevrelor;
 acţionarea/neacţionarea unor manevre pentru funcţionarea optimă a instalaţiilor;
 încurcare manevre;
 poziţionări greşite, neamarate a sculelor, dispozitivelor etc;
 amararea defectuoasă a obiectelor în compartimente;
 fixarea defectioasă a materialelor de vitalitate, subansamblelor agregatelor şi instalaţiilor;
 asamblarea defectuoasă a furtunelor, tubulaturi,valvule, supape;
 reglaje incorecte la instalaţii şi subansamble;
 utilizare greşită a mijloacelor de protecţie;
 nesincronizări de operaţii;
 întârzieri în efectuarea unor operaţiuni la instalaţii;
 devansări în efectuarea unor operaţiuni la instalaţii;
 efectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă;
 pornirea unor echipamente pentru care nu este instruit;
 întreruperea unor echipamente pentru care nu este instruit;
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie a echipamentelor pentru care nu este
autorizat;
 staţionarea în locurile înguste, pe căile de acces, pasarele, santine, etc;
 deplasarea în locurile înguste, pasarele, santine, etc;
 comunicări accidentogene;
 comunicări imperative pentru executarea unor operaţiuni.
b. Omisiuni:
 omiterea unor operaţii;
 neutilizarea echipamentului individual de protecţie corespunzător (echipament
electroizolant, ochelari de protecţie, centură de siguranţă, cască de protecţie, mănuşi de
protecţie, antifoane, mască antipraf);
 nerespectarea algoritmului de punere în funcţiune sau oprirea unor instalaţii, echipamente;
 neutilizarea mijoace protecţie;
 neutilizarea sau înlăturarea mijoacelor de protecţie.

8 din 28
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ
UNITATEA: NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 2
LOCUL DE MUNCĂ: ȘEF MECANIC ECHIPA DE EVALUARE

COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CONSECIN CLASA CLASA NIVEL

SISTEMULUI DE RISC FACTORILOR DE RISC ŢA DE DE PARŢIA
MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) MAXIMĂ GRAVITA PROBABILI L DE
PREVIZIBI TE TATE RISC
LĂ
1 2 3 4 5 6 7
FACTORII DE 1. Deplasări sub efectul gravitaţiei
RISC  alunecarea materialelor neamarate;
MECANIC:  rostogolirea accidentală a diverselor
utilaje, echipamente, materiale;
 răsturnarea obiectelor peste individ;
 căderea de obiecte, materiale;
MIJLOACE DE DECES
 scurgeri necontrolate de fluide; 7 1 3
PRODUCŢIE
Deplasări sub efectul propulsiei
(INCOMPLET)
 proiectare de corpuri sau particule;
 mişcarea necontrolată şi lovirea de
furtune sub presiune
 balans sub acţiunea mişcărilor navei a
diferitelor obiecte neamarate;
2. Mişcări funcţionale ale
ITM 3-45
echipamentelor tehnice
ZILE 2 3 2
 organe de maşini în mişcare
 scurgeri de fluide

9 din 28
 ITM 3-45
3. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate
ZILE 2 3 2
 blocarea electovalvulelor, supape, etc;

4. Recipiente sub presiune

INVALID
 explozia recipientelor, instalaţiilor sub 5 2 4
GR. II
presiune;
5. Suprafeţe sau contururi periculoase
ITM 3-45
 contactul cu obiecte înţepătoare;
ZILE 2 5 3
 contactul cu obiecte tăioase;
 contactul cu obiecte alunecoase;
FACTORI DE 6. Arsuri provocate de echipamentele termice
ITM 3-45
RISC TERMIC: (motoare, caldarină) precum și de fluidele cu 2 5 3
ZILE
temperaturi ridicate (abur, apă, gaze)
7. Atingerea din neglijenţă a agregatelor ITM 3-45
termice. 2 5 3
ZILE
8. Flame din cauza producerii unui arc electric
ITM 45-180
prin scurt circuit, perii colectoare motoare, 3 3 3
ZILE
contacte slabe – arsuri faţă, braţe;
9. Electrocutare prin atingere directa a
elementelor componente ale aparaturii aflate sub Deces 7 1 3
tensiune in timpul lucrului.
10. Electrocutare prin atingere indirecta a
elementelor aflate subtensiune, prin folosirea Deces 7 1 3
de scule si materiale cu izolatie deteriorata.
11. Substanțe periculoase provocate de baterii ITM 3-45
2 3 2
ZILE
12. Curenți de aer datorită ventilației și
ITM 3-45
aparatelor de aer condiționat și deschiderile 2 5 3
ZILE
ușilor etanșe

10 din 28
13. Pâlpâire, strălucire excesivă datorită
monitoarelor cu frecvenţă de lucru sub 75 Hz; Neglijabil 1 6 1
14. Radiaţii electromagnetice de medie şi înaltă ITM 3-45
frecvenţă emise de aparatura în funcţiune. 2 5 3
ZILE
15. Radiaţii ionizante provocate de aparatura de
verificare Neglijabil 1 6 1
16. Descărcarea acccidentală a condensatoarelor
de mare capacitate la atingere imediat, după Neglijabil 1 6 1
oprirea alimentării aparatelor în lucru.
17. Proiectarea de corpuri şi particule din
componenţa agregatelor aflate în mişcare. Deces 7 1 3
18. Gaze de evacuare ale motoarelor, substanțe
periculoase provocate de baterii, combustibili și
lubrifianți, vopseluri. Gaze şi vapori toxici INVALID.
4 3 4
rezultaţi din folosirea maerialelor de curăţare a Gr. III
elementelor (pasta
decapantă, spray contacte) şi de lipire a acestora.
19. Solicitare crescută a analizatorului vizual în
ITM 3-45
condiţii de atenţie şi concentrare mărite – 2 5 3
ZILE
simptome nevrotice.
20. Alimentarea la tensiuni necorespunzatoare a ITM 45-180
blocurilor si aparatelor provocand scurtcircuite: 3 3 3
ZILE
21. Ritm de muncă în stare de stres accentuat de ITM 3-45
urgenţa unor lucrari 2 5 3
ZILE
22. Efort static determinat de lucrul în pozitie ITM 3-45
şezând pe aproape tot timpul programului. 2 5 3
ZILE
23. Operaţii, reguli, procedee greşite,
improvizaţii în efectuarea manevrelor, absenţa
ITM 3-45
unor operaţii, excluderea unor operaţii din 2 5 3
ZILE
algoritmul de executare, metode de muncă
necorespunzătoare (succesiune greşită a

11 din 28
operaţiilor), schimbarea ordinii unor operaţii din
algoritmul de executare;
24. Solicitare fizică, poziţii de lucru forţate sau
ITM 45-180
viciate, efort dinamic, solicitare psihică, ritm de 3 3 3
ZILE
muncă mare, decizii dificile în timp scurt;
25. Montarea gresita a pieselor in aparatura,
fapt ce poate provoca incidente urmate de
accidentare (arsuri, vatamari corporale),
manevrarea gresita a blocurilor cu aparatura ITM 3-45
2 2 2
ducand la prinderea mainilor, utilizarea gresita ZILE
a mijloacelor de protectie, demontarea unor
piese din aparatele in lucru, fara decuplarea
acestora
de la sursa de alimentare.
26. Executare defectuoasă de operaţii, pornirea
instalaţiilor fără verificarea manevrelor,
acţionarea/neacţionarea unor manevre pentru
funcţionarea optimă a instalaţiilor, încurcare
ITM 3-45
manevre, poziţionări greşite,neamarate a 2 3 2
ZILE
sculelor,dispozitivelor,etc, amararea
defectuoasă a obiectelor în compartimente,
fixarea defectioasă a materialelor de vitalitate,
subansamblelor agregatelor şi instalaţiilor.
27. Manevrarea gresita a blocurilor cu aparatura INVALID.
ducand la prinderea mainilor; 4 3 4
Gr. III
28. Utilizarea gresita a mijloacelor de protectie ITM 3-45
2 3 2
ZILE
29. Asamblarea defectuoasă a furtunelor,
tubulaturi, valvule, supape, reglaje incorecte la
instalaţii şi subansamble, nesincronizări de
Neglijabil 1 6 1
operaţii, întârzieri în efectuarea unor operaţiuni
la instalaţii, devansări în efectuarea unor
operaţiuni la instalaţii;

12 din 28
 30. Nerespectarea obligatiei de scoatere a
aparaturii de sub tensiune in pauzele de lucru si
Deces 7 2 4
la intreruperea accidentala a sursei de
alimentare cu energie electrica;
31. Căderea de la același nivel, prin
dezechilibrare sau impiedicare pe timpul
Deces 7 2 4
transportului aparaturii la și de la locul de
depozitare și de lucru
32. Omiterea unor operaţii, neutilizarea
echipamentului individual de protecţie
corespunzător (echipament electroizolant,
ochelari de protecţie, centură de siguranţă,
cască de protecţie, mănuşi de protecţie, ITM 45-180
3 3 3
antifoane, mască antipraf), nerespectarea ZILE
algoritmului de punere în funcţiune sau oprirea
unor instalaţii, echipamente, neutilizarea
mijoace protecţie, neutilizarea sau
înlăturarea mijoacelor de
protecţie;

NIVELUL DE RISC GLOBAL AL LOCULUI DE MUNCĂ ESTE:

5(4𝑥4) + 18(3𝑥3) + 6(2𝑥2) + 3(1𝑥1) 269
𝑁𝑟 = = = 3,02
5𝑥4 + 18𝑥3 + 6𝑥2 + 3𝑥1 89

Locul de muncă: ŞEF MECANIC - NIVEL GLOBAL DE RISC: 3,02

NIVELURILE PARŢIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC

13 din 28
F1 - 1. Deplasări sub efectul gravitaţiei
 alunecarea materialelor neamarate;
 rostogolirea accidentală a diverselor utilaje, echipamente, materiale;
 răsturnarea obiectelor peste individ;
 căderea de obiecte, materiale;
 scurgeri necontrolate de fluide;
Deplasări sub efectul propulsiei
 proiectare de corpuri sau particule;
 mişcarea necontrolată şi lovirea de furtune sub presiune
Balans sub acţiunea mişcărilor navei a diferitelor obiecte neamarate;
F2 - 2. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice
 organe de maşini în mişcare
 scurgeri de fluide
F3 - 3. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate, blocarea electovalvulelor, supape, etc;
F4 - 4. Recipiente sub presiune
explozia recipientelor, instalaţiilor sub presiune;
F5 - 5. Suprafeţe sau contururi periculoase
 contactul cu obiecte înţepătoare;
 contactul cu obiecte tăioase;
 contactul cu obiecte alunecoase;
F6 - 6. Arsuri provocate de echipamentele termice (motoare, caldarină) precum și de fluidele cu
temperaturi ridicate (abur, apă, gaze
F7 - 7. Atingerea din neglijență a agregatelor termice.
F8 - 8. Flame din cauza producerii unui arc electric prin scurt circuit, perii colectoare motoare,
contacte slabe – arsuri faţă, braţe;
F9 - 9. Electrocutare prin atingere directă a elementelor componente ale aparaturii aflate sub
tensiune în timpul lucrului.
F10 - 10. Electrocutare prin atingere indirectă a elementelor aflate sub tensiune, prin folosirea de
scule și materiale cu izolație deteriorată.
F11 - 11. Substanțe periculoase provocate de baterii
F12 - 12. Curenți de aer datorita ventilației și aparatelor de aer condiționat și deschiderile ușilor
etanșe
F13 - 13. Pâlpâire, strălucire excesivă datorită monitoarelor cu frecvenţă de lucru sub 75 Hz;
F14 - 14. Radiații electromagnetice de medie și înalta frecvență emise de aparatura în funcțiune
F15 - 15. Radiatii ionizante provocate de aparatura de verificare
F16 - 16. Descărcarea acccidentală a condensatoarelor de mare capacitate la atingere imediat,
după oprirea alimentarii aparatelor in lucru.
F17 - 17. Proiectarea de corpuri și particule din componența agregatelor aflate în miscare
F18 - 18. Gaze de evacuare ale motoarelor, substanțe periculoase provocate de baterii,
combustibili și lubrifianți, vopseluri. Gaze și vapori toxici rezultați din folosirea
maerialelor de curățare a elementelor (pasta decapanta, spray contacte) și de lipire a
acestora
F19 - 19. Solicitare crescută a analizatorului vizual în condiţii de atenţie şi concentrare mărite –
simptome nevrotice.
F20 - 20. Alimentarea la tensiuni necorespunzătoare a blocurilor și aparatelor provocând
scurtcircuite:

14 din 28
F21 - 21. Ritm de muncă în stare de stres accentuat de urgența unor lucrări
F22 - 22. Efort static determinat de lucrul în poziție sezând pe aproape tot timpul programului.
F23 - 23. Operaţii, reguli, procedee greşite, improvizaţii în efectuarea manevrelor, absenţa unor
operaţii, excluderea unor operaţii din algoritmul de executare, metode de muncă
necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor), schimbarea ordinii unor operaţii din
algoritmul de executare;
F24 - 24. Solicitare fizică, poziţii de lucru forţate sau viciate, efort dinamic, solicitare psihică,
ritm de muncă mare, decizii dificile în timp scurt;
F25 - 26. Executare defectuoasă de operaţii, pornirea instalaţiilor fără verificarea manevrelor,
acţionarea/neacţionarea unor manevre pentru funcţionarea optimă a instalaţiilor, încurcare
manevre, poziţionări greşite,neamarate a sculelor,dispozitivelor,etc, amararea defectuoasă
a obiectelor în compartimente, fixarea defectioasă a materialelor de vitalitate,
subansamblelor agregatelor şi instalaţiilor.
F26 - 27. Manevrarea greșită a blocurilor cu aparatura ducând la prinderea mainilor;
F27 - 28. Utilizarea greșită a mijloacelor de protectie
F28 - 29. Asamblarea defectuoasă a furtunelor, tubulaturi, valvule, supape, reglaje incorecte la
instalaţii şi subansamble, nesincronizări de operaţii, întârzieri în efectuarea unor
operaţiuni la instalaţii, devansări în efectuarea unor operaţiuni la instalaţii;
F29 - 30. Nerespectarea obligației de scoatere a aparaturii de sub tensiune în pauzele de lucru si
la întreruperea accidentala a sursei de alimentare cu energie electrică;
F30 - 31. Căderea de la același nivel, prin dezechilibrare sau împiedicare pe timpul transportului
aparaturii la și de la locul de depozitare și de lucru
F31 - 32. Omiterea unor operaţii, neutilizarea echipamentului individual de protecţie
corespunzător (echipament electroizolant, ochelari de protecţie, centură de siguranţă,
cască de protecţie, mănuşi de protecţie, antifoane, mască antipraf), nerespectarea
algoritmului de punere în funcţiune sau oprirea unor instalaţii, echipamente, neutilizarea
mijoace protecţie,
neutilizarea sau înlăturarea mijoacelor de protecţie;

15 din 28
FIŞA DE MĂSURI PROPUSE
Nr. NIVEL DE MĂSURI PROPUSE
FACTOR DE RISC
crt. RISC Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
1. F1 - Deplasări sub efectul gravitaţiei 4 - asigurarea echipamentelor corespunzător
 alunecarea materialelor neamarate; - verificarea asigurării echipamentelor
 rostogolirea accidentală a diverselor - verificarea din oră în oră a scurgerilor de fluide de către carturi
utilaje, echipamente, materiale; - verificarea metrologică a echipoamentelor sub presiune
 răsturnarea obiectelor peste individ;
 căderea de obiecte, materiale;
 scurgeri necontrolate de
fluide; Deplasări sub efectul
propulsiei
 proiectare de corpuri sau particule;
 mişcarea necontrolată şi lovirea de
furtune sub presiune
 balans sub acţiunea mişcărilor navei a
diferitelor obiecte neamarate;
2. F18 - gaze de evacuare ale motoarelor, 4 - Folosirea semimăştilor filtrante
substanțe periculoase provocate de baterii, - Asigurarea ventilaţiei în încăpere şi înlocuirea anselor corodate de la
combustibili și lubrifianți, vopseluri, pistolul de lipit
degajare de noxe chimice la folosirea
substantelor de decapare si curatare a
pieselor componente si elementelor de
legatura (fludor, pasta decapanta, spray
contacte).
3. F27 - Manevrarea greșită a blocurilor cu 4 - Verificarea personalului nou încadrat asupra modului în care abordează
aparatura ducând la prinderea mâinilor; lucrul cu aparatura, atenţionarea asupra nevoii de respectare a normeor de
SSM
- Instruirea de specialitate a personalului pentru eliminarea rutinei
generatoare de accidente
4. F30 - Nerespectarea obligației de scoatere a 4 - Interzicerea alimentării aparaturii prin evitarea sistemului de separaţie
aparaturii de sub tensiune în pauzele de lucru asigurat prin instalaţia existentă din construcţie;

16 din 28
 și la întreruperea accidentală a sursei de
alimentare cu energie electrică;
5. F31 - Căderea de la același nivel, prin
dezechilibrare sau impiedicare pe timpul
transportului aparaturii la și de la locul de
depozitare si de lucru
- Asigurarea de scule cu izolaţie corespunzătoare şi schimbarea celor care
prezintă un grad avansat de uzură a izolaţiei electrice
- Interzicarea atingerii condensatorilor de mare capacitate înainte de
asigurarea descărcărilor
4 - Asigurarea deplasării aparaturii pe traseul de deplasare
- Interzicerea aglomerării aparaturii pe bancul de lucru
- Instruirea personalului pentru organizarea cronologică a locului de muncă
17 din 28
1.2. IDENTIFICAREA RISCURILOR ȘI IMPLEMENTAREA MĂSURILOR DE
SIGURANȚĂ

1.2.1 Construirea diagramei cauză efect (diagrama Ishikawa) pentru riscul de incendiu în
compartimentul mașini

Utilizarea Diagramei Fishbone realizată/ completată în cadrul echipei

Fig. 1. Diagrama Ishikawa pentru identificarea și analiza riscurilor asociate unui incendiu în
compartimentul mașini

Care este obiectivul acestei etape?

Să realizăm analiza cantitativă/ evaluarea estimativă a cauzelor principale și a factorilor de
risc care conduc la materializarea efectului/ problemei.
Vom completa argumentat tabelul/fişa de evaluare cantitativă a factorilor de risc, Tabelul 1.
Completarea fișei de evaluare cantitativă a riscurilor se realizează pe baza percepției
asupra contribuției fiecărui factor de risc la inițierea problemei/ efectului/ avariei/ accidentului.
Principiul de completare constă în desemnarea nivelului de influență a factorului analizata
supra inițieri lanțului cauzal corespunzător materializării efectului/ avarie/ accident.
Pentru clasa de gravitate veți acorda un punctaj de la 1 la 7, pentru fiecare factor, în
funcție de percepția dvs. asupra lui, astfel: 1 – neglijabil; 2- mic; 3- mediu; 4- mare; 5- foarte
mare; 6 – grave; 7 - foarte grave.
Pentru clasa de probabilitate veți acorda un punctaj de la 1 la 6, pentru fiecare factor, în
funcție de percepția dvs. Asupra frecvenței de apariție, astfel:1- extrem de rare; 2 - foarte rare; 3
– rare; 4 - puţin frecvente; 5 – frecvente; 6 - foarte frecvente

18 din 28
 Tabelul 1. Fişa de evaluare cantitativă a factorilor de risc

PROBABILITAT

RISC PARȚIAL
NIVELUL DE
GRAVITATE
Cod factor de
FORMA CONCRETĂ DE

CLASA DE

CLASA DE
Grupa
MANIFESTARE A FACTORILOR

E (P)

(RI)
risc

(G)
cauzelor
DE RISC
principale
(descriere, parametri)

0 2 3 4 5 6
Valvule deschise A01 2 2 4
Preaplin A02 3 1 4
Erorile Temperatură mare A03 3 2 5
operaționale Nerespectarea SOP A04 6 2 8
Omiterea SOP A05 6 1 7
Eroare Umană A06 6 2 8
Automatizare defectă B01 3 2 5
Defectare ventilator incinerator B02 4 2 6
Valvulă deschise B03 3 2 5
Avarii ale Furtun combustibil perforat B04 4 1 5
echipamentel Valvulă ruptă B05 2 1 3
or Supraîncălzire pompă combustibil B06 4 3 7
Supraîncălzire solenoid B07 5 2 7
Valvulă ruginită B08 3 1 4
Surse Arcuri și scânteie electrice C01 7 1 8
electrice de 6
Supracurenți în cabluri C02 5 1
aprindere
Tăierea garniturilor D01 3 1 4
Electricitate Transferul lichidului D02 2 1 3
statică Procedură greșită de luat probe D03 4 1 5
Transferul solidelor D04 3 2 5
Sudură E01 5 3 8
Scântei la transformator E02 5 2 7
Erori de Scurtcircuit E03 6 2 8
întreținere Motor neizolat și unelte E04 6 1 7
7
Scântei E05 4 3
Coroziune F01 3 2 5
Fisuri și Lichid la presiune mare F02 5 3 8
rupturi Scurgeri la pompă F03 2 1 3
Scurgeri de lichid inflamabil G01 5 3 8
Scurgeri Tăieturi G02 3 1 4
Tăieturi accidentale G03 3 2 5
Flăcări deschise H01 5 2 7
Fumatul H02 6 3 9
Diverse Incendierea H03 6 2 8
Atacuri teroriste H04 7 1 8
Autoaprindere H05 5 1 6

19 din 28
1.2.2. Determinarea nivelului de risc global (𝑹𝒈)
Gravitatea/severitatea/consecințele (G) maxim previzibile și probabilitatea/frecvența de
apariție (P). În aceste condiții nivelul de risc parțial (𝑅𝐼) este definit astfel:
𝑅𝑖 = 𝐺 ∙ 𝑃
După logaritmarea expresiei obținem relația:
ln(𝑅𝑖) = ln(𝑃) + ln (𝐺) sau 𝑅𝐼 = 𝑃𝐼 + 𝐺𝐼
unde: 𝑅𝐼 - indicele de risc; 𝑃𝐼 - indicele de de probabilitate/frecvență; 𝐺𝐼 – indicele de
gravitate/ consecințele maxime previzibile, numit în continuare indicele de gravitate sau de
severitate.
Nivelul de risc global aferent grupelor de cauze A...H, 𝑅𝑔𝐴 ... 𝑅𝑔𝐻va fi:

𝑅𝑔𝐴 = ∑ 𝑅𝑖 = 6
𝑛𝑖𝐴
∑ 𝑅𝑖
𝑅𝑔𝐵 = = 5,25
𝑛𝑖𝐵
∑ 𝑅𝑖
𝑅𝑔𝐶 = =7
𝑛𝑖𝐶
∑ 𝑅𝑖
𝑅𝑔 = = 4,25
𝑛𝑖𝐷
𝐷 ∑ 𝑅𝑖
= = 7,4
𝑅𝑔𝐸 𝑛𝑖𝐸
∑ 𝑅𝑖
= = 5,33
𝑅𝑔𝐹 𝑛𝑖𝐹
∑ 𝑅𝑖
= = 5,66
𝑅𝑔𝐺 𝑛𝑖𝐺
∑ 𝑅𝑖
= = 7,6
𝑛𝑖𝐻
𝑅𝑔𝐻

Nivelul de risc global asociat evenimentului/ problemei va fi:

𝑅𝑔 𝑅𝑔𝐴+𝑅𝑔𝐵+𝑅𝑔𝐶+⋯.
= 𝑁 = 6.06

1.2.3. Plan de măsuri pentru diminuarea riscului

N FACTOR DE Nive Măsuri propuse
r. RISC l de risc
C
rt.
1. 4 - Verificarea periodică a valvulelor
Valvule deschise - Sigilarea valvulelor
2. Preaplin 4 - Verificarea periodică a nivelului
3. Temperatură mare 5 - Verificarea periodică a temperaturii
4. Nerespectarea SOP 8 - Instruirea periodică a personalului
5. Omiterea SOP 7 - Dublarea controalelor
6. 8 - Verificarea personalului care execută serviciul de
Eroare Umană
cart de către superiori
7. Automatizare defectă 5 - Verificarea tuturor parametrilor instalației
8. Defectare ventilator 6 - Verificarea incineratorului înainte de pornire și în
incinerator timpul funcționării

20 din 28
9. Valvulă deschise 5 - Verificarea periodică a valvulelor
- Sigilarea valvulelor
10. 5 - Verificarea periodică a furtunurilor înainte
Furtun combustibil de utilizare
perforat - Schimbarea furtunurilor după durata normală de
funcționare
11. 3 - Mentenanță preventivă
Valvulă ruptă - Operare corespunzătoare
12. Supraîncălzire pompă 7 - Utilizare mentenanță preventivă (verificat
combustibil pompă, verificat filtre pompă etc.)
13. Supraîncălzire 7 - Curățare solenoid
solenoid
14. 4 - Verificarea periodică a valvulelor
- Schimbarea valvulelor după durata normală de
Valvulă ruginită
funcționare
- Utilizare mentenanță preventivă
15. Arcuri și scânteie 8 - Menținerea rezistenței de izolație peste 5 MOHM
electrice
16. Supracurenți în cabluri 6 - Verificarea evidenței consumatorilor de pe navă
17. 4 - Verificarea periodică a garniturilor și schimbarea
Tăierea garniturilor
acestora la nevoie
18. 3 - Monitorizarea permanentă de către personal
Transferul lichidului specializat pe timpul executării operațiunilor de
transfer
19. Procedură greșită de 5 - Instruirea și verificarea personalului privind
luat probe modalitatea de luat probe
20. 5 - Instruirea și verificarea personalului privind
modalitatea de transfer a solidelor
Transferul solidelor
- Monitorizarea din exterior a operațiunii transferului
de către personal specializat
21. Sudură 8 - HOT WORK PERMIT
22. Scântei la transformator 7 - Verificarea temperaturii de funcționare
23. 8 - Menținerea în evidență a tuturor circuitelor
Scurtcircuit - Menținerea rezistenței de izolație în limitele admise
24. Motor neizolat și unelte 7 - Folosirea carcaselor de protecție
25. 7 - Verificarea producerii cauzei și remedierea
Scântei
imediată a problemei
26. 5 - Verificarea periodică a elementelor
- Schimbarea elementelor ruginite după
Coroziune durata normală de funcționare
- Utilizare mentenanță preventivă
- Utilizarea substanțelor anticorozive
27. 8 - Verificarea periodică a furtunurilor înainte
de utilizare
Lichid la presiune mare
- Schimbarea furtunurilor după durata normală de
funcționare
28. 3 - Verificarea garniturilor
- Verificarea etanșare pompă
Scurgeri la pompă
- Schimbarea pompei principale cu pompa de stand by
și remedierea problemei

21 din 28
 29. Scurgeri de lichid 8 - Identificarea cauzei și remedierea problemei
inflamabil
30. 4 - Verificarea periodică a furtunurilor înainte
de utilizare
Tăieturi
- Schimbarea furtunurilor după durata normală de
funcționare
31. 5 - Verificarea periodică a furtunurilor înainte
de utilizare
Tăieturi accidentale
- Schimbarea furtunurilor după durata normală de
funcționare
32. 7 - Instruirea personalului privind lucrul cu flacără
deschisă
Flăcări deschise
- Asigurarea accesului permanent și la îndemână
a materialelor PSI
33. 9 - Instruirea personalului privind locurile special
Fumatul
amenajate pentru fumat
34. 8 - Instruirea personalului privind lucrul cu flacără
deschisă
- Asigurarea accesului permanent și la îndemână
Incendierea
a materialelor PSI
- Efectuarea controalelor periodice
a compartimentului mașini
35. 8 - Executarea antrenamentelor privind atacurile
teroriste
Atacuri teroriste
- Pregătirea citadelei
- Angajarea firmelor specializate de pază
36. Autoaprindere 6 - Separarea elementelor triunghiului focului

5. Concluzii
...................................

5. Concluzii, lecții învățate, recomandări

Fiecare entitate publică are obligaţia de a analiza sistematic, cel puţin o dată pe an,
riscurile legate de desfăşurarea activităţilor sale, să elaboreze planuri corespunzătoare în direcţia
limitării posibilelor consecinţe ale acestor riscuri şi să numească responsabili pentru aplicarea
planurilor respective.
Accidentele de muncã sunt evenimente aleatorii, fiind rezultatul unor disfuncţii ale
componentelor sistemului de muncă (mijloace de muncă, mediu de muncă, sarcina de muncă,
executant), care interacţioneazã și se influenţeazã reciproc. Abaterile de la funcţionarea optimã a
sistemului conduc la vãtãmarea organismului uman numai când se constituie un lanţ cauzal (din
cel puţin două elemente, unul obiectiv și altul subiectiv), a cărui ultimă verigă este impactul intre
persoană și agentul material care o lezează. Din acest motiv, disfuncţiile elementelor sistemului
de muncă sunt considerate cauze potenţiale de accidentare, respectiv factori de risc. Acţiunea
factorilor de risc devine pericol efectiv pentru executant prin transformarea acestora din
posibilitate ȋn realitate.
Evaluarea riscurilor profesionale este un instrument ce demonstrează aplicarea principiilor
de prevenire la nivelul companiei. Aceasta înseamnă că orice companie trebuie să anticipeze
pericolele care pot genera accidente de muncă sau boli profesionale, în loc să reacţioneze după ce

22 din 28
astfel de evenimente au avut loc. O etapă esenţială pentru a implementa o abordare responsabilă

23 din 28
în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de muncă este evaluarea riscurilor profesionale.
Din punct de vedere al securitãţii și sănătăţii muncii la nivel de risc global calculate pentru
locul de muncã “şef mecanic” se situeazã la valoarea de 3.02 la nivelul operational (seful
mecanic de la bordul navelor), valoare ce se ȋncadreazã in categoria locurilor de muncã cu nivel
de risc mediu rezultatul fiind susţinut de fișele de evaluare pentru locurile de muncã: ofiţer
mecanic la bordul navei.

6. BIBILIOGRAFIE

1. Florin Nicolae – “Managementul riscului în industria navală”, note de curs;

2. Legea securităţii şi sănătăţii in munca nr.319/2006, Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.646/26.07.2006;
3. Gary Stoneburner, Alice Goguen, Alexis Feringa – “Risk management guide for
information technology systems”;
4. Metode de evaluare INCDPM;
5. http://www.scritube.com/sociologie/EVALUAREA-RISCURILOR-DE-
ACCIDE161171716.

24 din 28