ACADEMIA NAVALĂ ”MIRCEA CEL BĂTRÂN„

PROIECT MAIR
”Managementul activităților de întreținere și
reparații al mașinilor și instalațiilor navale„
Tema: Mentenanţa instalaţiilor navale.
Generatoare hidropneumatice utilzate în
instalațiile navale

Masterand: Ciubotariu Fabian

Grupa: 551C
Constanța
-2019-

1 din 17
 Cuprins
Destinația instalațiilor navale.................................................................................3
Instalațiile cu tubulaturi............................................................................3
Instalațiile mecanice..........................................................................3
Clasificare........................................................................................................................3
Organizarea reparării instalațiilor navale de bord........................................4
Defectarea instalatiilor navale de bord..................................................4
Defecte de uzură fizică normală.............................................................4
Defecte datorate conceptiei și tehnologiei de execuție...........................4
Defecte de exploatare...............................................................................4
Constatarea defectelor.............................................................................4
Sisteme de reparații..................................................................................5
Sistemul de reparatii pe baza constatarii prealabile...........................5
Sistemul de reparatii preventive cu planificare rigidă...........................5
Sistemul de reparatii preventive cu planificare controlată..................5
Programul inspectiilor periodice pentru mentinerea clasei navei......6
Generatoare hidropneumatice utilizate in instalatiile navale....................6
Clasificarea generatoarelor hidropneumatice.........................................7
Generatoare fluidodinamice centrifugale................................................7
Pompe centrifuge.....................................................................................7
Constructie si functionare...........................................................7
Exploatarea pompelor centrifugale..........................................9
Ventilatoare centrifugale........................................................................9
Generatoare fluidodinamice axiale.....................................................11
Pompe axiale..........................................................................................11
Ventilatoare axiale..........................................................................11
Generatoare volumice cu piston............................................................13
Avantaje și dezavantaje.......................................................................14
Pompe cu piston..................................................................................14
Exploatarea pompelor cu piston...............................................15
Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrări de mecanică la nave16

2 din 17
 1. Destinația instalațiilor navale
Navele maritime și fluviale sunt dotate cu instalatii de bord care asigură securitatea
de navigație, integritatea mărfurilor transportate, conditiile necesare pentru locuit si
pentru desfasurarea activitatii echipajului si pasagerilor.
Instalatiile navale se impart in doua mari categorii:
- instalații cu tubulaturi;
- instalații mecanice.

1.1. Instalațiile cu tubulaturi

Sunt acele instalații care folosesc masini hidropneumatice și se utilizează
pentru:ambarcarea, repartizarea in magazii si debarcarea in porturile de destinatie a
marfurilor lichide, congelarea si refrigerarea marfurilor usor perisabile, asigurarea cu
apa potabila si de spalare, evacuarea apelor uzate si de santina, balastarea navei, lupta
impotriva incendiilor, conditionarea aerului din incaperile navei, sustentatia navelor cu
perna de aer si actionarea hidrostatica a mecanismelor de bord.

1.2. Instalațiile mecanice

Sunt acele instalații care folosesc care folosesc mecanisme de actionare a
organelor de lucru și sunt utilizate pentru: ancorarea, legarea, remorcarea sau
guvernarea navei, manevrarea marfurilor generale, capacelor mecanice ale gurilor de
magazii si barcilor de salvare din dotarea navei

2. Clasificare
Instalatiile navale pot fi clasificate dupa destinatia lor, aplicabilitatea
la diverse nave, felul lichidului de lucru, gradul de participare la mentinerea
vitalitatii navei etc.
Folosind drept criteriu de clasificare destinatia instalatiei se
deosebesc instalatiile: balast – santina, separatoare de santina, stingere incendii,

3 din 17
conditionare aer, sustentatie, sanitare, transferare marfuri lichide, actionare
hidrostatica, ancorare, legare, remorcare, guvernare, ridicare, manevrare capace
mecanice, salvare, de pescuit industrial.

3. Organizarea reparării instalațiilor navale de bord

In timpul exploatarii, caracteristicile initiale ale elementelor componente
ale instalatiilor navale se modifica treptat, conform functiei de timp a uzurii. Uzura se
produce diferit in timp:
- în perioada de rodaj, ea este rapida, mai ales in cazul elementelor cu
frecare uscata la care ea este de fapt, o continuare a proceselor de prelucrare prin
aschiere;
- în perioada exploatarii normale, functia de timp a uzurii este relativ liniara,
iar panta curbei caracterizeaza durata de viata a elementului instalatiei;
- după depasirea uzurii admisibile, functia de uzura este exponentiala (uzura
catastrofala), iar daca instalatia continua sa functioneze, apare avarierea.
Cand un element al instalatiei a ajuns la uzura maxima admisibila, el
trebuie reparat.

3.1. Defectarea instalatiilor navale de bord

După cauzele pe care le provoaca, se deosebesc:
- defecte aparute ca urmare a uzurii fizice normale;
- defecte datorate conceptiei si tehnologiei de executie;
- defecte datorate exploatarii incorecte.

3.1.1. Defecte de uzură fizică normală

Uzura fizică produsă în condțtii normale de exploatare se datorează
abraziunii, eroziunii, coroziunii, cavitatiei, oboselii mecanice etc. Ea provoaca
schimbarea valorilor initiale ale parametrilor de forma, dimensiunilor si caracteristicilor
fizice si chimice.

3.1.2. Defecte datorate conceptiei și tehnologiei de execuție

Acestea sunt provocate de omisiuni sau greseli de calcul, alegerea
necorespunzatoare a materialului, tratamentului termic, tolerantelor de executie etc.
Apar de obicei in perioada de rodaj sau la inceputul perioadei de exploatare
normala, la instalatiile prototip sau cap de serie. De exemplu, alegerea materialului
necorespunzator fluidului de lucru pentru rotorul unei pompe poate provoca uzuri
mari.

3.1.3. Defecte de exploatare

Acestea sunt provocate de nerespectarea instructiunilor de intretinere zilnică
și periodica a instalatiilor si a parametrilor de functionare, uneori datorita conditiilor de
navigatie neobisnuit de dificile (furtuna, gheata etc.). Nerespectarea instructiunilor de
intretinere mareste panta functiei de timp a uzurii, iar nerespectarea parametrilor de
functionare poate provoca direct avarii (de exemplu, deformarea unei carme sau
arborelui de carma pe vreme de furtună).

3.2. Constatarea defectelor

4 din 17
 Pentru mentinerea instalatiilor navale la parametrii nominali de
functionare, periodic, la intervale de timp indicate in instructiunile de exploatare,
trebuie procedat la demontarea lor pentru revizie tehnica si eventual, pentru
constatarea si indepartarea defectiunilor. Revizuirea periodica trebuie facuta
indiferentde aparitia vreunui defect vizibil. In acest sens Registrele navale folosesc o
forma relativ recenta de urmarire a starii tehnice a navelor si instalatiilor lor,
denumita supraveghere continua.
Pentru constatarea defectelor trebuie facute masuratori de uzuri
dimensionale, abateri de forma geometrica si de parametrii de functionare a pieselor
si se inlocuiesc elementele deteriorate.

3.3. Sisteme de reparații

3.3.1. Sistemul de reparatii pe baza constatarii prealabile
Foloseste stabilirea, la fiecare revizie, a termenelor urmatoare de revizii
si reparatii, precum si volumul acestora. Avantaj: posibilitatea evidentierii clare
a necesitatilor de reparatii si de piese de schimb pentru urmatoarea revizie.
Dezavantaje: permite numai planificarea reviziei urmatoare, impiedicand
planificarea reparatiilor pe termen lung; uneori nu asigura timp suficient
pregatirii tehnologice a reparatiei; nu permite stabilirea unui plan financiar de
revizii si reparatii.

3.3.2. Sistemul de reparatii preventive cu planificare rigidă

Foloseste repararea instalatiilor la anumite termene planificate, indiferent
de starea de uzura. Avantaj: permite pregatirea tehnologica completa a reparatiilor.
Dezavantaje: poate crea situatii de inlocuire a unor piese neuzate complet; poate impune
reparatii nejustificate de starea tehnica a instalatiei.

3.3.3. Sistemul de reparatii preventive cu planificare controlată

Permite ca atat pregatirea tehnologica a reparatiilor, cat si perioadele
planificate pentru executarea lor sa poata fi corectate pe baza constatarii periodice a
starii tehnice a instalatiei. El intruneste avantajele primelor doua sisteme si inlatura
dezavantajele lor, motiv pentru care, in Romania este adoptat un sistem unic sub
denumirea reparatii preventive planificate. Actiunea se desfasoara in etapele de revizii
tehnice (RT), reparatii curente (RC) si capitale (RK).
a) Reviziile tehnice(RT) au drept scop :
- înlocuirea pieselor cu uzura rapida, ca: segmenti de pistoane, supape,
clapeti, tuburi de fum, garnituri de etansare etc.;
- refacerea formei suprafetelor in frecare abraziva prin ajustarea locaselor
armaturilor de inchidere, a lagarelor de alunecare etc.;
- în general, inlaturarea defectelor mici, care nu pot fi remediate in timpul
exploatarii instalatiei.
b) Reparatiile curente(RC):
Reparatiile curente se execura in fiecare an si au ca urmare reducerea
pantei functiei de timp a uzurii pentru fiecare instalatie in parte. RC-urile sunt
cele de gradul 1 si 2, RC1¬ si RC2. Ele constau din demontarea completa a
tuturor instalatiilor si mecanis-melor in vederea revizuirii lor. Piesele uzate sunt
inlocuite sau reparate cu atentie, astfel incat sa fie asigurata functionarea lor
pana la urmatoarea reparatie curenta.

5 din 17
c) Reparatiile capitale(RK):
Urmăresc ca instalatiile navei sa ajunga la parametrii de functionare cat
mai apropiati de cei initiali, pentru o perioada mai indelungata, in decursul
careia starea lor tehnica se mentine prin reparatii curente si mijlocii.
In decursul reparatiilor capitale se inlocuiesc unele masini hidropneu-
matice si mecanisme auxiliare, se repara si se inlocuiesc trasee de tubulaturi si in
unele cazuri, chiar se modernizeaza unele instalatii, prin introducerea a noi
sisteme de comanda si urmarire centralizata a parametrilor de functionare. De
asemenea, in cadrul reparatiilor capitale, instalatiile navei se modifica conform
ultimelor cerinte ale conventiilor internationale.
d) Intervale de reparații:
Considerand timpul mediu anual de functionare a instalatiilor 3000 ore,
intervalele reparatiilor preventive cu planificare controlata, pentru diverse tipuri
de nave sunt urmatoarele:
- pentru toate tipurile de nave, reviziile tehnice (RT) se executa anual;
- reparatiile curente RC1 se executa la fiecare 2 ani, iar RC2 se executa la
fiecare 3 ani pentru navele tehnice, remorchere si petroliere, si la fiecare 4 ani
pentru navele de transport marfuri generale.
- reparatiile capitale (RK): la petroliere, prima la 9 ani si a doua la 6 ani ; la
nave tehnice si remorchere, prima la 12 ani si a doua la 9 ani; la nave de
transportat marfuri generale prima reparatie capitala se excuta la 16 ani, iar a
doua la 12 ani.
Toate lucrarile de reparatii se executa sub supravegherea proiectantului
navei si a inspectorilor Registrului naval, care clasifica nava.

3.4. Programul inspectiilor periodice pentru mentinerea clasei navei

Societatea de clasificare inspecteaza periodic nava pentru a stabili daca, in
intervalul de timp expirat, starea tehnica a navei s-a pastrat in privinta sigurantei
de navigatie. Pentru confirmarea clasei inspectiile sunt anuale, iar pentru
reinnoirea clasei se executa inspectii odata la 4 ani. De regula, toate operatiile de
inspectare a masinilor, mecanismelor si instalatiilor se executa cu ocazia
aceleiasi vizite, in amploarea ceruta de Regulile societatii de clasificare.
Cand nava se afla in regim de supraveghere continua, operatiile de
inspectare se efectueaza in perioadele de incarcare-descarcare a navei, in porturi,
fara scoaterea ei din exploatare, la termenele esalonate in timp pe intreaga durata
a ciclului de 4 ani, pentru fiecare instalatie in parte, conform Cartii Registru
eliberate de societatea de clasificare a navei.
De asemenea, inspectorii de registru naval pot efectua inspectii ocazionale,
la cererea armatorului, de exemplu in cazul avariilor sau reparatiilor.

4. Generatoare hidropneumatice utilizate in instalatiile navale

Masinile hidropneumatice se utilizeaza in instalatiile navale ca generatoare
hidropneumatice (de ex.: pompe si ventilatoare) si ca motoare hidropneumatice,
folosite pentru actionarea organelor de lucru (actionari hidropneumatice).
Generatoarele hidropneumatice transforma energia mecanica de actionare
in energie hidropneumatica, pe care fluidul din instalatie o foloseste pentru

6 din 17
 invingerea rezistentelor de frecare liniara si locala si pentru acumularea energiei
potentiale piezometrice (relatia lui Bernoulli).

4.1. Clasificarea generatoarelor hidropneumatice

a) După starea de agregare a fluidului vehiculat generatoarele se clasifica în:
pompe si ejectoare pentru lichide, ventilatoare, compresoare si ejectoare
pentru gaze.
b) După principiul de functionare acestea se clasifică în :
 generatoare fluidodinamice (turbogeneratoare), la care energia
mecanica se transmite fluidului prin intermediul unui rotor (pompe si
ventilatoare, centrifugale si axiale);
 generatoare volumice, mai ales cu piston, care ralizeaza deplasarea
periodica a unor volume de fluid dinspre aspiratie spre refulare
(pompe cu piston, compresorul de aer cu piston);
 generatoare cu fluid motor (ejectoare), care nu folosesc direct energia
mecanica, ci energie potentiala obtinuta din energie mecanica intr-un
generator fluidodinamic sau volumic.

4.2. Generatoare fluidodinamice centrifugale

Aceste generatoare au ca element caracteristic un rotor cu mai multe
palete, care impreuna cu statorul formeaza canale in care fluidul este aspirat axial si
refulat radial. Transferarea energiei de la rotor la fluid se realizeaza in timpul
centrifugarii.

4.2.1. Pompe centrifuge

Acestea sunt generatoare hidrodinamice care realizeaza cresterea presiunii
lichidelor prin centrifugare in canalele rotorului.

4.2.1.1. Constructie si functionare

Rotorul este fixat pe arbore cu ajutorul unor pene. Arborele se sprijina pe
batiul pompei cu ajutorul unor rulmenti.
Lichidul patrunde prin conducta de aspiratie. Pentru a putea porni, pompa
si conducta de aspiratie trebuie in prealabil umplute cu lichid.
Prin invartirea rotorului apa este centrifugata catre periferia acesteia. La
intrarea in rotor se creaza vid. Pe suprafata libera din bazinul de aspiratie actioneaza
presiunea atmosferica.
Datorita acestei diferente de presiune intre bazinul de aspiratie si intrarea
in pompa este generat un flux de lichid continuu. De la periferia rotorului apa trece prin
carcasa statorica in camera spirala si patrunde prin difuzor in conducta de refulare. In
camasa statorica, in camera spirala dar mai ales in difuzor, o parte din energia cinetica a
lichidului se transforma in energie potentiala.

7 din 17
 Fig. 1 Secțiune printr-o pompa centrifugă
1. paletele rotorului; 2. conducta de aspiratie ;
3. dispozitivul de conducere; 4. carcasa spirala;
5. difuzor; 6. rotor; 7. paletele dispozitivului de conducere.

Fig. 2 Rotorul unei pompe centrifuge

1. inelul acoperitor; 2. coroană;
3. paleta ; 4. inelul labirintului

8 din 17
 Fig.3. Diferite tipuri de labirinți
1. capacul de aspiratie; 2. labirint ; 3. Rotor

Pentru a micsora pierderile prin curgerea lichidului din zona de presiune

ridicata in zona de joasa presiune, se prevad labirinti, prezentati in fig.3.

4.2.1.2. Exploatarea pompelor centrifugale

În cazul in care s-au efectuat interventii la legaturile motorului electric,
inainte de pornirea agregatului de pompare, trebuie sa se verifice daca sensul
de rotatie este cel corect.
Pentru amorsare, conducta de aspiratie si pompa trebuie umplute cu
lichid pana la nivelul conductei de refulare.
Pompele centrifuge se pornesc cu vana de pe conducta de refulare
inchisa, iar pompele diagonale si axiale, daca sunt prevazute cu vane de
refulare, se pornesc cu vana complet deschisa.
Pompele care au fost pornite cu vana de refulare inchisa nu trebuie lasate
sa functioneze timp indelungat cu vana inchisa, deoarece se incalzesc.
Pompele centrifuge nu trebuie sa functioneze fara lichid. Dupa pornire, vana
de refulare se deschide complet numai dupa atingerea turatiei de regim.
La pomparea lichidelor calde, inainte de punerea in functiune, pompa
trebuie incalzita incet pina la temperatura de regim.
In timpul functionarii pompei este necesar sa se efectueze urmatoarele
operatii:
- sa se verifice ca inelele de ungere sa se roteasca liber impreuna cu
arborele;
- sa se observe ca temperatura lagarelor sa nu depaseasca 60 – 70 oC ;
- se controleaza nivelul de ulei;
- se controleaza racirea pompei in cazul pomparii lichidelor fierbinti.
Trebuie respectate cu strictete normele de tehnica securitatii muncii,
stiind ca organele in rotatie si lichidul pompat prezinta pericol.
Pentru oprirea agregatului de pompare sunt necesare urmatoarele
operatiuni:
- inchiderea progresiva a vanei de refulare, acolo unde exista ;
- oprirea motorului;
- inchiderea robinetelor manometrului si a tevilor prin care se introduce
apa in presgarnitura si apa de racire la lagare.
In cazul unor temperaturi ambiante scazute, dupa oprirea pompei se
golesc de apa atat pompa, cat si conductele.

4.2.2. Ventilatoare centrifugale

Sunt generatoare pneumodinamice care realizeaza cresterea presiunii gazelor prin
centrifugare in canalele rotorului. Ele sunt utilizate in instalatii navale de incalzire cu
aer, in instalatii de conditionare a aerului si in instalatii de ventilare a incaperilor de
locuit, a magaziilor de marfa, a compartimentelor de masini si a altor incaperi ale navei.
Fata de ventilatoarele axiale au presiuni mai mari (60 .. 180 mmCA) si debite mai
reduse (30…630 m3/h) pentru puteri (0,55…5,5) kW.

9 din 17
 In figura 4 este reprezentat ventilatorul centrifugal din seria VCn, pentru puteri
(0,55 … 5,5) kW. Ele au rotoare in consola, antrenate direct de electromotoare asezate
pe talpi. Carcasele melcate au racordul axial de aspiratie si racordul tangential de
refulare. Ambele racorduri sunt cu flanse, de care se fixeaza canalele de aer.

10 din 17
 Fig. 4 Fig.5

4.3. Generatoare fluidodinamice axiale

Sunt mașini la care energia mecanica de antrenare se transmite fluidului
prin intermediul unui rotor dotat cu palete amplasate radial, profilate si orientate
astfel fata de directia axiala a curentului fluid, incat sa realizeze portanta
necesara deplasarii fluidului. In pompele si ventilatoarele axiale nu se urmareste
centrifugarea fluidului, iar traiectoria unei particule este preponderent axială.

4.3.1. Pompe axiale

Sunt generatoare hidrodinamice care maresc presiunea lichidului transportat
prin transferarea catre lichid a energiei mecanice de antrenare, folosind pentru
aceasta un rotor cu pale radiale, profilate si orientate astfel incat sa realizeze
portanta.
In fig. 6 este reprezentata pompa axiala CL(canal lateral) utilizata in
instalatiile navale (1- carcasa de aspiratie; 2- celula de aspiratie; 3,5- celule de
refulare; 4- etaj de rotor axial; 6,12- pene paralele; 7- carcasa de refulare; 8-
suport de lagar; 9- piulita de presetupa; 10,14- capace de rulmenti; 11- arbore
principal; 13- ungator cu bila; 15- rulment radial cu bila; 16- inel de presiune;
17- presgarnitura; 18- garnitura de etansare; 19- inel de fund; 20- talpa de

fixare).
Fig. 6
4.3.2. Ventilatoare axiale
Sunt generatoare pneumodinamice care maresc presiunea gazului
transportat prin transferarea catre gaz a energiei mecanice de antrenare,

11 din 17
folosind pentru aceasta un rotor dotat cu pale radiale, profilate si orientate
astfel incat sa realizeze portanta.
In fig.7 este reprezentat ventilatorul axial naval VAN, format din rotorul
1, electromotorul de antrenare 2, postamentul 3 si corpul tubular 4. El se
monteaza direct pe tubulatura de ventilatie. Nu are aparat director.

12 din 17
 Fig. 7

Ventilatoarele axiale sunt utilizate pentru ventilarea magaziilor de marfuri

generale, compartimentelor de masini si altor incaperi de volum mare, pentru care
sarcinile sunt reduse.

4.4. Generatoare volumice cu piston

La generatoarele volumice transformarea energiei mecanice in energie
hidropneumatica se realizeaza fara variatia energiei cinetice a fluidului. In aceste masini
fluidul este transportat dintr-o cavitate intr-alta prin echivalarea volumelor, cu ajutorul
unor sisteme constructive, care in timpul functionarii limiteaza spatii de volume si
presiuni variabile, conform cerintelor de circulatie dinspre aspiratie spre refulare. Ele
sunt folosite pentru regimuri de functionare cu debite mici si presiuni mari sau, in cazul
lichidelor atunci cand este necesara autoamorsarea pompei.
Generatoarele volumice cu piston sunt masini hidropneumatice in care fluidul de
lucru este pus in miscare prin deplasarea rectilinie alternativa a unui piston, in corpul
masinii. Sensul miscarii pistonului schimbandu-se periodic, miscarea imprimata
lichidului este pulsatorie.

13 din 17
4.4.1. Avantaje și dezavantaje
Avantaje:
a) pot asigura presiuni de refulare foarte mari;
b) presiunea de refulare nu depinde de viteza pistonului, ea putand fi
pastrata constanta la diverse debite;
c) functioneaza cu randament ridicat;
d) pompele cu piston sunt autoamorsabile.
Dezavantaje:
a) debit relativ redus datorita sectiunilor mici de trecere, vitezelor mici
de circulatie si trecerilor prin viteza nula;
b) constructiv complicate, datorita organelor de inchidere si miscarii
alternative a pistonului;
c) debit pulsatoriu.

4.4.2. Pompe cu piston

Aceste tipuri de pompe transmite prin intermediul unui piston energia necesara
deplasarii fluidelor. Dupa felul cum actioneaza fluidul pe fetele pistonului pompele
pot fi cu simpla sau cu dubla actiune.
Pompele cu piston sunt intrebuintate la bordul navei ca pompe de transfer
combustibil si lubrifianti, in instalatiile de santina, balast, alimentare cu apa a
caldarilor, circulatie condensori etc.

Aceste pompe, de obicei sunt cu actiune directă si pot fi:

 pompe simplex, care au un singur cilindru de abur si un singur cilindru
de pompa asezati in prelungire;
 pompe duplex, care au doi cilindrii de abur si doi cilindrii de pompa
asezati in paralel.

Pompele cu actiune directa se construiesc in doua variante :

 pompe orizontale;
 pompe verticale.

Actionarea pompei se face cu abur, mecanic sau electric. Comun pentru

pompele cu piston este faptul ca atat debitul cat si randamentul se mentin constante
in regim de turatie constante.

14 din 17
 La pompele actionate cu abur forta de antrenare este asigurata de cilindrul
mecanic (de abur).
Fig. 8 Pompa cu piston, cu dublu efect, actionata cu abur

1-camera de aer; 2- camera supapelor; 3- robinet de dezaerare; 4- supape de

refulare; 5- supape de aspiratie; 6- cilindru pentru combustibil ;7- robinete de
purjare; 8- piston pentru partea de combustibil; 9- sistem de etansare; 10- inele de
prindere; 11- cap de cruce; 12- brat de actionare; 13- tija pistonului; 14- tija
sertarului; 15- sertar de distributie; 16- canale pentru abur; 17- piston pentru
partea de abur; 18- cilindru pentru abur; 19- capace de cilindru; 20- suport
metalic.
În figura 8 este redata o sectiune printr-o pompa orizontala cu actiune directa,
actionata de abur. Prin miscarea sertarului (care este primita de la tija pistonului) se
realizeaza introducerea aburului in cilindru pe o fata sau alta a pistonului mecanic.
Prin destinderea aburului, pistonul mecanic va face o miscare de translatie in acelasi
timp si sens cu pistonul hidraulic. La fiecare cursa, pistonul hidraulic aspira si
totodata refuleaza o portie de fluid. Pe un principiu asemanator se construiesc si
pompele Waier, de tip vertical, mono sau biax. In favoarea folosirii pompelor cu
piston in instalatiile navale pledeaza faptul ca ele pot functiona sigur in orice
conditii, in schimb prezinta dezavantajul unui gabarit mare si un randament redus.

4.4.2.1. Exploatarea pompelor cu piston

15 din 17
 Pompele cu piston se exploateaza in conformitate cu instructiunile de exploatare
indicate in documentatie asigurandu-se o ungere normala si eliminarea pierderilor
prin scapari datorita uzurilor sau neetanseitatilor.
In vederea pornirii pompei, ea trebuie examinata atent, indepartand de pompa
toate obiectele straine, verificand prezenta uleiului in reductor la nivelul necesar si
deschizand armaturile de pe aspiratie si refulare. Apoi se porneste electromotorul de
antrenare, se deschid robinetii de aerisire de pe corpul pompei, pana cand aceasta se
amorseaza. Daca manometrul de refulare indica variatii excesive de presiune, pompa
trebuie oprita, pentru a se goli de apa acumulatorul hidropneumatic. In timpul
functionarii pompei se au in vedere urmatoarele: a) se urmaresc indicatiile
manometrelor de pe aspiratie si refulare si a termometrului baii de ulei, avand grija
ca valorile de functionare sa se inscrie intre limitele admise; b) se urmareste
functionarea normala a presetupelor de etansare, nefiind permise incalziri locale sau
scapari de lichid; c) se verifica periodic starea serpentinei de racire a uleiului, prin
presarea cu apei.
Daca pompa trebuie sa ramana oprita la temperaturi negative, este necesara
golirea de apa, cu ajutorul dopurilor special prevazute in acest scop.
La intervale de 400 ore pompa trebuie verificata prin demontarea
subansamblurilor, examinarea lor si inlocuirea celor defecte. Schimbarea uleiului
din reductor si capul de cruce trebuie executata prima data dupa 300 ore de
functionare, iar apoi la fiecare 2000 ore de functionare.
Exploatarea pompei trebuie sa fie consemnata intr-un jurnal de exploatare, in
care sa fie mentionati timpii de functionare si stationare, indicatiile aparatelor de
masura si control, defectiunile ivite si reparatiile executate.

5. Instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrări de

mecanică la nave
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu
pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea
angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire
profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de
acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

Personalul muncitor are în principal următoarele obligaţii:

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi
alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după
utilizare, să îl înapoieze sau să îl
pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea
sau înlăturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi clădirilor,
şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice
situaţie de muncă despre care au
motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie;

16 din 17
 e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau
angajatorului accidentele suferite de
propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât
este necesar, pentru a face
posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de
muncă şi inspectorii sanitari,
pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu
lucrătorii desemnaţi, pentru a permite
angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure
şi fără riscuri pentru securitate
şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă şi
măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii
sanitari.

17 din 17