Am ales ca lucrare de disertatie VIOLENTA IN JURNALELE DE STIRI deoarece in

ziua de astazi violenta este din ce in ce mai intalnita in programele de televiziune.

Lucrarea este o analiză la obiect a fenomenului de violenţă în jurnalele de ştiri din
România. Lucrarea conţine atât proporţia pe care violenţa o ocupă în jurnale, cât şi
impactul pe care aceasta îl are asupra societăţii.
Violenţa televizată a acaparat din ce în ce mai mulţi telespectatori pentru acest tip de
informare ce difuzat la ore de maximă audienţă, cu scenarii de crime şi reconstituiri ale
acestora.

Lucrarea este structurata pe 4 capitole

In primul CAPITOL- Noțiuni am prezentat principalele notiuni ale stirii de
televiziune
Ştirea reprezintă genul de baza în jurnalism si reprezintă un eveniment actual şi
semnificativ, care interesează şi afectează publicul.
Ştirea mai este considerată o creaţie jurnalistică, deoarece reporterul, după ce a
cules toate informaţiile necesare, le selectează, le prelucrează, şi le pune într-o ordine
firească pentru a redacta textul clar, concis, inteligibil şi uşor de receptat. Iar aceiaşi ştire
nu va ieşi la fel dacă va fi scrisă de mai mulţi reporteri. Acest lucru îi conferă stilul de
creaţie jurnalistică
O stire are cateva caracteristici de baza precum:
VERIDICITATEA – stirea trebuie sa fie adevarata posibila si de verificat
ACTUALITATEA- o stire trebuie sa fie recenta nu intereseaza pe nimeni o stire de
acum 2 saptamani o luna 3 luni
NOUTATEA- caracterul nou al unei stiri prezinta interes
IMPACTUL- Ştirea trebuie să aibă capacitatea de a produce o stare afectivă sau
emoţională în telespectatori,
PROXIMITATEA- o stire are un interes mai mare cand se intampla in comunitatea unde
telespectatorul traieste, in tara sa si ulterior in spatii indepartate locuintei sale sau locului
unde isi desfasoara activitatea
OBIECTIVITATEA- reporterul trebuie sa prezinte faptele asa cum sunt si nu sa isi
prezite propriile opinii despre subiect
CLARITATEA- Evenimentele trebuie să fie prezentate într-un mod ordonat şi logic de
cel ce le prezintă
CONCIZIA - un jurnalist trebuie să omită date irelevante sau neinteresante pentru
publicul telespectator
UNICITATEA;

In cel de-al doilea CAPITOLUL am prezentat ce reprezinta termenul de violenta si

ce efecte au jurnalele de stiri ce prezinta astfel de scene
Violenţa este definită ca fiind “forţa brutală pe care o fiinţă o impune unor semeni,
putând să meargă până la constrângere prin intimidare sau teroare”
 Violenţa este instrumentul perfect pentru a putea captiva atenţia publicului. Din
punct de vedere psihologic violenţa televizată trezeşte in publicul său diverse stări
emoţionale.
Efectele violentei in jurnalele de stiri :
 facilitează agresivitatea
 comportament antisocial
 persoanele ajung să supraestimeze prezenţa violenţei în lumea reală
 răspund cu violenţă în legitimă apărare la un eventual atac
 Impactul asupra minorilor; Programele tv conţin cca. 67% scene violente

Ultimele cercetări demonstrează că în România, jurnalele de ştiri televizate

difuzează zilnic şaizeci de minute de violenţă, proporţia cea mai mare fiind ocupată de
imaginile cu violență. Aceste emisiuni și-au mărit audiențele datorită subiectelor care
implică violenţă. Explicația fiind una cât se poate de simplă : telespectatorul caută
senzaţionalul, iar televiziunea îi oferă acest lucru, devenind cel mai întalnit mod de a
petrece timpul liber.
Până şi execuţia fostului lider Saddam Hussein a făcut victime. Execuţia a fost
prezentată în jurnalele de ştiri pe tot mapamondul şi a făcut opt victime, dintre care toţi
erau copii. O fetiţă de 12 ani din India a lăsat un bilet părinţilor prin care le-a explicat
gestul făcut prin faptul că a vrut să vadă ce a simţit liderul irakian

In cel de-al treilea CAPITOLUL este prezentat studiul de caz.

Am folosit metoda analizei de continut, unde am analizat principalele jurnale de
stiri aparţinând posturile generaliste ANTENA 1, PRO TV şi postul public de tv TVR 1 şi
pe cele ale postului generalist PRO TV însă cu ştirile de la ora 17:00, cunoscut ca fiind
considerat promotor al violenţei televizate.
Studiul a cuprins mai multe etape de lucru:
Monitorizarea jurnalelor de ştiri şi completarea grilelor de monitorizare;
Încărcarea datelor din grile în baza de date Excel;
Prelucrarea datelor din baza de date;
Analiza rezultatelor şi redactarea raportului de cercetare.
La anexe sunt adaugate toate aceste tabele pe care le-am utilizat pentru a realiza analiza
de continut.
Metoda pe care am utilizat-o in cercetare este metoda Osgood, raportând titlul ştirii
la categorizarea pe care acesta a realizat-o. Nefiind o metoda exhaustiva, nu toata stirea
este luat în considerare. Prin urmare, se procedeaza la extragerea din stire a cadrelor si a
mesajului exprimând motivul cercetarii.
În funcţie de subiectul ştirii, de imaginile folosite şi de structura discursului, am
convenit notarea tipologiei ştirilor, din punctul de vedere al violenţei, după cum
urmează:
P-ştirile pozitive (soft)
N-ştirile neutre (economice, politice etc)
V-ştirile cu violenţă ridicată ( imagini cu violenţă, violenţă verbală, comportament
violent etc)
VM- ştirile cu violenţă în care subiecţii implicaţi sunt minori
Astfel in perioada 12-20 mai 2014 am analizat prin aceasta metoda cele trei
principale jurnale.

Concluziile sunt urmatoarele:

ANTENA 1 - 20%
Deşi a încercat să-şi „alinieze” emisiunile informative la „standardele” eternului rival Pro
Tv, cu violenţă în exces şi vulgarizarea informaţiei, Antena 1 nu a reuşit să fidelizeze
publicul deja câştigat de Pro Tv. Violenţa ocupă o proporţie moderată, de 20%, cea mai
mare proporţie regăsindu-se în Observatorul de la ora 16.00, unde mai mult de jumătate
dintre subiecte conţin scene de violenţă.

PROTV 18%
În urma monitorizării ştirilor a reieşit că 18% din subiectele tratate conţin mesaje
violente, procentul nu este unul semnificativ în comparaţie cu anii precedenţi, însă
scenele de violenţă sunt de o intensitate ridicată. “Ştirile de la ora 17.00” sunt cele care
contin, la nivel discursiv, “excursia” televizuală zilnică, de pe trărâmul violenţei. Jurnalul
de la ora 19.00 se “temperează”, iar în direcţia ştirilor de noapte să se revină la ştirile cu
conţinut violent de peste zi.

TVR1 21%
ştirile de la TVR 1 apar, în urma monitorizării, a fi cele mai violente, din punctul de
vedere al discursului mediatic . Dincolo de această problemă şi de subiectele abordate,
ştirile TVR 1 se detaşează de cele PRO TV, într-un top negativ, prin abordarea accentuată
a subiectelor violente, cărora le este afectat 21% din timpul de emisie, spre deosebire de
18%, cât acordă PRO TV la principalul jurnal de ştiri.

PROTV ora 17. 67%

Monitorizarea ştirilor PROTV de la ora 17:00 a avut loc timp de o săptămână în perioada
23-29 mai 2014.
Știrile de la ora 17:00 au cel mai mare procentaj când vine vorba de violenţă. Săptămâna
monitorizată a avut un procent de 67% cu violenţă din totalul ştirilor. Cifrele indică
predilecţia violenţei, iar aceste scene negative se vor observa în timp.

Comparand aceste date cu anii anteriori am constatat ca s-a diminuat procentul

stirilor violente din principalele jurnale de stiri, insa jurnalele de la orele pranzului raman
la fel de violente ca in perioada 2004-2008.
2014 2004-2008
Antena 1 -20% Antena 1 -32%

Pro Tv – 18%/67% Pro Tv -53%

TVR 1 – 21% TVR 1 – 22%

Violenţa din jurnalele de ştiri influenţează telespectatorii, indiferent de

vârstă, într-un mod direct proporţional cu durata de vizionare. Influenţa se
poate înregistra atât la nivelul psihicului, cât şi în cel al acţiunii. Expunerea
la violenţă televizată pe o perioadă lungă de timp, poate să creeze frustrări şi
dependenţă în cadrul unei societăţi, în urma transformării sale în model
cultural.
Violenţa din jurnalele de ştiri este o realitate în România datorită
transformării sale din instrument al informării, în instrument al cresterii
audientelor.