Industria metalurgica este cea mai importanHi ramura a industriei grele,.

principala producatoare de mijloace de. productie. Ea reprezinta temelia

industrializarii sodaliste §i factorul care conditioneaza reconstructia ~i dez-
voltarea tuturor celorlalte ramuri ale economiei. .
Clasicii marxism-leninismuJui au acordat 0 deosebita importanta acestei
ramuri. Lenin arata ca. singura baza materiala a socialismului poate fi numai'
marea industrie mecanizata. Bogata experienta a U.R.S.S. in constructia socia-
lismului §i a comunismului a confirmat din plin aceasta teza.
Consecvent principiilor leniniste, partidul nostru a a§ezat la baza po-
Hticii sale de industrializare a tarii dezvoltarea cu precadere a industriei
grele, iar in cadrul acesteia - a indush-iei construciiilor de ma§ini.
Dezvoltarea cu precadere a industriei grele a constituit principala sar-
cilia a primului nostru plan cincinal, ea raminind §i mai departe sarcina de-
baza in opera de industrializare a tarii §i de construire a .socialismului.

"Metalurgia este §tiinta §i tehnica extragerii metalelor din minereuri,

a obtinerii aliajelor lor §i a tratamentelor termice §i mecanice, la care sint
supuse piesele metalice" 1.
Metalurgia cuprinde un proces complex, care incepe cu extragerea me-
talelor din minereuri §i. se termina cu prelucrarea lor industriala §i pro-
ductia de obiecte utile omului. Acest proces se desfa§oara in numeroase
instalatii, necesitind 0 dotare tehnica superioara §i un mare numar de teh-
nicieni speciali§ti.
Minereurile metalifere, care constituie materia prima de baza in me-
talurgie, sint de doua categorii, §i anume2:
1 Diqionar tehnic, Editura tehnica, 1953, pag 346. - N.R.
1 Vezi Geologie, mineralogie $i ziiciiminte, Editura tehnica, 1951, pag .. 252. - N.A_
 1. Minereuri de metale feroase (negre), care cuprind Herul, manganuL
~i cromul.
2. Minereuri de metale neferotl;se, care la rindul lor se grupeaza in:
a) Minereuri de metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu ~i mag-
neziu).
b) Minereul'i de metale pretioase (aur §i argint).
Cj Minereuri de metale rar€; (molibden, bismut, mercur, stibiu §i arsen).
Toate aceste categorii de minereuri se gasesc in tara noastra in can-
titati mai mari sau mai mici, in zadiminte mai bogate sau mai sarace.
Industria metalurgidi cuprinde trei ramuri: siderurgia sau metalurgia
neagra; metalurgia neferoaselor; metalurgia prelucratoare ~i constructiile de
'illa~ini. .

Siderurgia este acea ramura a metalurgiei, care urmare§te producerea

,aliajelor cu baza de fier. Ea cuprinde doua faze: elaborarea metalului ~i
transformarea lui in diferite forme. ,
In prima faza, siderurgia urmare§te obtinerea fontei §i a otelului, fonta
.obtinindu-se din minereuri de fier in fumale (cuptoare inalte), iar otelul
'in continuare din fonta §i fier vechi in cuptoare Siemens-Martin.
In faza urmatoare, metalului i se dau diferite forme, sub care se in-
trebuinteaza in industrie. Aceste produse pot fi turnate, laminate sau foriate.(:in.e.
Frin laminare otelul capata forma de tabla, de bare de diferite dimensiuni,
t11
~lltrC
de sirme sau cabluri. .
Data fiind complexitatea procesului siderurgic, acesta cere folosirea a
'llumeroase materii prime de baza. Acestea sint: minereurile, combustibilii,
'fondally.i, materialele refractare§i paminturile de tumiHorie.

Minereurile de fier - ca oricare alte minereuri

- nu se gasesc in zacamint in stare pura, ci
:amestecate cu alte corpuri straine; extractia lor este destul de dificiUi, cu
atit mai mult cu cit continutul in metal al diverselor minerale variaza. Cel
;mai ridicat procent de metal 11 au magnetitele (fierul magnetic), un oxid
complex de fier, avind pina la 72% fier. Pentru utilizari industriale, mag-
netitele trebuie sa aiba un continut minimal de 55% •
.He.1XtfJ.iit.ele_~cu
diversele lor varietati) contin pina la 70% metal. Ca
'§i la magnetite, minereurile sub 55% fier se folosesc rar in industria 'sicle-
rurgica. In grupa oxizilor de fier hidratati, alaturi de hematite, sint limo-
;.nitelb,. care sint l?ult mai sarace infier (in medie intre 48-63% fier), dar -
in industrie se intrebuinteaza §i minereurile sub 48%.
1 Vezi Materii prime ~i auxiliare pentru siderurgie, Editura tehnica, 1950, pag. 9-77.
N.A.
 Pot fi amintite in categoria minereurilor mai importante ~i sideritele
§i sferoside1·itele, care fac parte din grupa carbona?1or de fier ~i care, in
medie, au pina la 48% fier. Acestea sint cele mai sarace minereuri, dar ~~
ele pot fi folosite chiar cind au sub 30% continut de metal.
In tara noastra, majoritatea .zacamintelor de fier sint compuse din ~
rite sau . onite §i mai rar din ~netite sau hematite.
Zacamintul eel mai bogat, care detine aproape 90% din totalul rezer-
velor cunoscute in tara, se afla situat pe versantul rasaritean al muntilor Po-·
iana Rusca (regiunea Hunedoara), la Chelar, Teliuc, Vadul Dobrii, Ruschita..
Exploatarile cele mai insemnate se fac la Chelar; zaeamintele de aici erau
cunoscute inca de pe timpul romanilor ~t chiar mai inainte. Minereurile
(lin aceasta regiune' sint compuse, in marea lor majoritate, din siderita. Zii-
camintele se intilnesc in Ientile alungite, din care cea mai inseinnata este
cea de la Chelar. Ele apartin categoriei zacamintelbr metamorfozate, loca-
lizate in ~isturi cristaline. In regiunea Timi§oara, minele cele mai importante'
se gasesc intre- valea Birzavei §i Dunare, la Ocna de Fier, Oravita ~i Moldova
Noua. Dintre acestea valoare mai mare au minele de la Ocna de Fier si Dog-
necea, care alimenteaza combinatul de la Re§ita. De§i minele din 'aceast~i'
regiune dispun de rezerve reduse (5% din rezervele pe tara), ele sint formate-
din minereuri superioare, in special "magnetite ~i hematite. Acestea au luat
na~tere la contactul dintre calcare ~i intruziunile de banatite.
In afara acestor regiuni, zadiminte de mai mica importanta se intil-
nesc la Moneasa §i Va~cau (regiunea Oradea) - ambele in muntii Apuseni,
la Lueta §i Vlahita - in muntii Harghita (Regiunea A~tonoma ~agmaral'
si in alte citeva parti din masivul Baraolt, pre cum §i in regiunea Baia Mare.

De 0 deosebita importanta in siderurgie sint minereurile de mangan,_

cram, vanadiu ~i niolibden; care se folosesc pentru obtinerea otelurilor saur
fontelor speciale.
Manganul este intilnit in natura sub forma de silicati, oxizi sau car-
bonati.
Minereurile cele mai valoroase sint rodonitele (silicat de mangan), cu'
un bogat continut metalic (tree chiar de 60%) sau piroluzitele (oxid anhidru'
de mangan).
Zadimintele cele mai bogate se' gasesc in muntii Bistritei din regiunea.
Suceava, in raionul Vatra Dornei(Iacobeni, $arul Dornei, Cirlibaba) ~i raio-
nul Ceahlau (Bro~teni) din regiunea Bacau. Intreaga zona manganifera din-
nordul Moldovei se intinde pe 0 lungime de cca. 40 km; ~i aid, zacamintele-
apar in Ientile, in ~isturile cristaline. Intre toate, eel mai de seama este-'
zacamintul de la Aqita, nu departe spre sud de Iacobeni!.
In regiunea Timi~oara se gasesc zacaminte la Deline~ti ~i Ohabita, iar
in masivul Bihorului la Va~cau ~i Moneasa. Extractia de minereu de man-
gan a inregistrat cre§teri masive fata de 1938, dupa cum rezulta din graficul"
aUiturat1• Aceasta cre§tere s-a facut pe baza extinderii prospecVunilor §i
largirii considerabile a clinpurilor de exploatare,
rezervele noastre dovedindu-se a fi destul de 5(J(J fI!/iffl-'!-e _
mari.
Cl'omul se extrage din cramita de fier
(20-600/0 continut metalic). In tara naastrii M(J ---------------
cromitele sint localizate pe malul Dunarii Hnga
Oqova (Dubova, Plavi§evita, Vacaria, Ograde- J(J(J _
na) in regiunea Timi§oara; acesta este. de altfel,
singurul ziidimint cunoscut. Minereurile naastre
fiind insa sarace 'in cram rnetalic (28-40l//o),
ele sint supuse unui proces de concentrare, de-
venind astfel utilizabile.
In siderurgie, cramul e folosit nu numai 'in
aliaj, ci §i la obtinerea materialelor refractare,
fiind foarte rezistent la temperaturi inalte.
Minereurile de molibden sint putin raspin-
<lite pe teritoriul tarii. Ele se intilnesc la Baita Fig. 25. Cre~terea produc\iei'.,
Bihorului, pe valea Cri§ului negru §i la Oravita de minereu de mangan.
(regiunea Timi§oara).
Analizind problema disponibilitaVlor noastre de .minereu de fier, se'
constata ca acestea nu acopera nevoile noastre actuale decit in proportie de
40-450/0. Lipsurile actuale sint compensate din import, in special cu un,
minereu de calitate superioara. extras din bazinul Krivoi-Rog (U.R.S.S.).
Pentru asigurarea unei baze corespunzatoare de aprovizionare cu mi-
nereu de fier, in anii puterii populare au fast luate 0 seama de masun,
care au dus la cre§terea substantiala a productiei. Unele dintr~ acestea au'
caracter tehnico-organizatorie .~ca dotarea eu ma§ini §i utilaj minier perfee-
tionat, meeanizarea extractiei, metode mai avansate de munca etc.), altele se·
refera la marirea disponibiliHitilor cunoscute de minereu, fie la vechile ex-
ploatari, fie prin descoperirea de noi zadiminte, pe ban eercetarilor intre-
prinse de Comitetul Geologic; in sfir§it, cerceUiri cu bune rezultate au fost
facute §i pe linia utilizarii pe scadi larga a minereurilor mai sarace in metal'
- a anheritelor (minereu sarac autofondant), precurrt §i a reziduurilor feroase·
din pirite.
"In privinta celorlalte minereuri, dispunem de rezerve cu. mult mai marL
ca ceJe de fier. PerspeetiveJe si'nt eu deosebjre favorabile in ceea ce prive~te'
rezervele de mangan, unde chiar productia actuala intrece cu mult nece-
sitatile noastre.
Combustibilii indeplinesc un rol de pnma lm-
portanta in siderurgie. Prin ardere, caldura ce Q.
degaja serve§te la topirea §i supraincarcarea §;lrjelor, favorizind, in acela§t
timp, §i reactiile chimice din interiorul cuptoarelor. In siderurgie se utilizeaza
aHt combustibili naturali (gazele, titeiul, dirbunii de pami'nt §i lemnul),. cit·
§i combustibili artificiali (cocsul metalurgic, manganul, carbunele brichetat:
 etc.). Baza 0 aldltuie§te incontestabil cocsul metalurgic, cel mai important
.combustibili folosit in siderurgie. EI rezulta din distilarea uscata a dirbu-
nilor. gra§i (huila, mai ales). Dintr-o tona de huila se obtin in medie 780
'kg cocs1•
Problema eocsului metalurgic a fost pina recent 0 problema eheie
·pentru industria noastra siderurgica. Pilla in ultimii ani, singura cocserie
··ce 0 aveam la Re§ita nu putea sa asigure acoperirea necesitatilor de cocs
'metalurgic ale tarii, de§i in anii cincinalului capacitatea ei a fost mult. ma-
rita; la aceasta trebuie adaugat ~i faptul ca huila - eel mai bun earbune
cocsificabil -: se gase§te in tara noastra in cantitati reduse. Ca urmare,
-necesitatile de cocs erau acoperite in cea mai mare parte prin importul din
-U.RS.S., RP. "Polona §i Republica Cehoslovaca.
In anii primului cincinal, cu sprijinul U.RS.S., a fost pusa in eonstructie
'1a Hunedoara 0 mare cocserie, cu 0 capacitate de 600 000 tone anual, utilizind
ca materie prima carbunele brun(cocsificabil) din Valea Jiului. In 1955 a
·intrat in functiune prima baterie a noii cocserii, celelalte urmind a intra
in productie pe masura terminarii lor. De asemenea, la Calan au intrat in
'productie uzina pentru fabricarea semicocsului, necesar tot in siderurgie,
:astfel ca, 0 data eu rezolvarea problemei cocsului §i semicocsuluL eombi-
'natul siderurgic de la Hunedoara §i uzina de la Calan au asigurate §i im-
·portante cantitati de gaze, necesare in procesul de productie.
FondanW constituie materiale auxiliare in siderur-
gie; ei se adauga in timpul. functionarii cuptoare-
:lor, eu scopul, pe de 0 parte, de a ajuta la topirea minereurilor, iar pe de
·alta parte, de astringe la suprafata metalului topit impuritatile ee trebuie
·e1iminate2• Fondantii folositi sint fie argilo§i (bauxitele, §isturile argiloase),
'fie ealcaro§i. (dolomitele, calcarele).
Materialele refractare se folosesc la captu§irea
interioara a euptoarelor metalurgice, pentru a Ie
'face rezistente la temperaturi inalte sau la reactiile chimice ce se produc
in timpul topirii. Materialele refractare se topesc la peste 1600 grade. Tara
·noastrii dispune de materii prime suficiente pentru fabricarea lor. Produsele
refractare se fabrica, in' parte, din argile (caramizi aluminoase, silico-argiloase.
caramizi de §amota, argile refractare), iar. altele pe baza de silice. Cel mai
important produs refractar il alcatuie§te magnezita. Cercetarile intreprinse
pentru fabricarea. acestui fel de caramizi din dolomite sint pe cale de a: .
'rezolva favorabil §i aceasta nevoie.
Paminturile de turnatorie cuprind toate materia-
lele, intrebuintate la confectionarea formelor in
-care se·toarna metalul topit. EIe se fabrica dintr-un amestec de nisip, argile,
-praf de carbune §i apa. Umdnd exemplul turnatoriilor din Uniunea Sovie-
tica,prepararea acestor pam'inturi se face in prezent §i la noi pe cale me-
canizata.
1 Vezi Mater-ii prime ~i auxiliare pentl'u side1'Ul'gie, Ec1itura tehnidi, 1950, pag. 40-44.
--N.A. .
2 Vezi Idem, pag. 53-77. - N.A.
 Fe actualul telitoriu al tiirii noastre, epoca Herului incepe 0 data cu venirea scitilor,
in secolele VII-IV te.n. Mai urziu, ce1tti introduc un me~te~ug mai perfectionat in lucra-
rea Herului, pe care il invata ~i dacii. Unne de exploatare ~i prelucrare a Herului in 'timpul
dacilor s-au giisit la Alma~ul Mare ~i Ghelar.
In perioada stapinirii romane, probe evidente de exploatiiri siderurgice sint haldele
de zgura din padurea ora~ului Hunedoara sau rama~itele de cuptoare din Valea Caselor
l,Ghelar). Metodele de exploatare erau, desigur, primitive, iar prelucrarea Herului se facea
in mici ateliere de forjerie. In secolele urmatoare ~i cu deosebire in perioada feudaIa,
. siderurgia capata 0 dezvoltare sporadica. Centrul era acum la Ghelar. Siderurgia modema
incepe sa se dezvolte in secolul XVIII. In 1718, dnd Banatul trece sub stapinirea allstriacii,
se instaleaza primele cuptoare la Oravita; un an mai tirziu, un cuptor ia fiintii la Bo~a
Montana, in 1750 sint puse in funcpune cuptoarele de la Toplita, iar in 1771 cele de la
Re~ita. In unna unui incendiu care a distrus instalattile de la Toplita, se construie~te un
nou furnal in 1806 la Gavajdia, linga Hunedoara. In sfir~it, in 1882 se intemeiaza centrul
siderurgic de la Hunedoara. Primele trei fumale intra in activitate in 1884, at patrulea in
1895, iar ultimul in 1903.
Pina la primul razboi mondial in vechea Rominie industria siderurgicii era aproape
inexistenta. Dupa 1919, 0 data cu alipirea Transilvaniei, sursele de materii prime ~i instala-
tille siderurgice existente trec sub administrapa He a statului romin (Hunedoara), He a unor
societap in subordinea trustUlilor capitaliste din Apus (Re~ita, Ferdinand, Calan, Nadrag).
In decurs de doua decenii, intre 1919 ~i 1938, productia siderurgica a evoluat dupa
cum se vede din datele de mai jos (exprimate in tone)2.

Anul Minereu de fIer I Fantii Olel Laminate

1919 J 12 000 12000 42000 40090

1923 99000 51600 82500 65000
1928 84000 70000 163500 187600
1933 14000 2000 145 COO 153000
1938 139000 133000 284000 318000

In anul 1938 industria siderurgica ~i mecano-siderurgica utiliza aproximativ 62 000 CP

forta. instalata ~i cca. 8000 salariati3. In aceea~i perioada, capacitatea de producpe a uzi··
nelor sidurergice era de caa. 300 000 tone fonta, 400 000 tone otel ~i cca. 600 000 tone
laminate.
Analizind evolutia industriei siderurgice intre cele doua razboaie mondiale, se constata
o anarhie accentuata in ceea ce prive~te productia diferitelor sale sectoare; aceasta era
cauzata, pe de 0 parte, de disproportii1e de capacitate, existente intre ele, iar, pe de alta
parte, de interesele contradictorii ale diferitelor grupuri care controlau aceste uzine. De

1 Vezi Enciclopedia Rominiei, vol. III, pag. 831-849. - N.R.

2 Vezi A 1. .R u s u, "Problema Herului in industria romineascii", "Probleme econo-
~ice", nr. 2/1948, pag. 48. - N.A.
a Vezi "Anuarul statistic al Rominiei", 1939-1940, pag. 484. -- N.A.
aceea, in timp ce producp.a de minereu de fier se menpnea redusa ~i se importau mine-
reuti din strainatate (21300 t.one in 1930, 141000 tone in 1939)1 sau In timp ce capacitatea
furnalelor nu era folositii in intregime, se importa fier vechi penh'u a fi prelucrat in otelarii
sail tagle pentru laminoare.
Trebuie remarcat faptul ca, in decursul perioadei 1919-1936, uzinele noastre siderur-
gice n-au produs niciodata in limitele capacitatii lor instalate; in general, ele n-au dep~t
50% din aceastii capacitate. Explicatiile acestei stiiri sint multiple. Dupa cum se ~tie, in.
1924 uzinele siderurgice din grupul Aus.chnit - reprezentantul grupului monopolist
Wickers (R~ita, Titan-Nadrag-Calan) - au intrat in cartelul international al fierului~
iar un an mai tlrziu au incheiat cartelul intern. Intr-o asemenea imprejurare este lesne de
inteles ca productia era limitata dupa cum dictau stapinii trustutilor. In consecinta, multe·
furnale, de~i instalate, nu functionau. La Hunedoara, de pilda, din 5 furnale functionau nu-
mai unul sau doua, la Re~ita din 3 numai unul; iar la uzinele Vlahita din 2 tot numai
unul. Lipsa materiilor prime, starea invechita' a utilajului ~i instalatii10r auxiliare au impie-
dicat sistematic dezvoltarea normala a producp"ei siderurgice. Daca se' mai adauga apoi'
strangullirile in productia de otel, care frlnau astfel ~i funcp.onarea laminoarelor, apare-
evidenta starea haotica in care se gasea aceasta ramura industriala2•
In ceea ce prive~te consumul de Her pe cap de locuitor, acesta a evoluat dupa CUilll
urmeazli3:
1913 . 35,4 kg
1928 29 kg
1933 16,3 kg
1937 25,4 kg
Cu toate ca acest consum era printre cele mai sdizute din Europa, el s-a redus con-
tinuu dupa anul 1913, reflectind scaderea continua a·nivelului de trai al maselor. Chiar nive-
lul anului 1937 ~i anilor urmatori nu modificii aceasta concluzie, intruclt cre~terea consu-·
mului de fier in ace~ti ani se realizeaza. nu pe seama unei productii de pace, ci pe a
uneia de razboi.
In ultima etapa a acestei perioade, de pregatire a celui de-aldoilea r1izboi mondial;
se realizeaza 0 seama de investitii in aceasta ramura, prin finantarea directa sau indirecta'
de catre stat, aceasta ducind la o· oarecare cre~tere a productiei. Dupa anul 1940, intreaga
industrie este subordonata monopolurilor germane, care 0 lntegreaza ma~inii de riizboil
fasciste'.

Dupa 23 August 1944, industria siderurgica i~i schimba complet orien-

tarea ~i structura. Inca din anul 1946-1947 incep la Hunedoara impor-
tante lucrari de investitii, atit pentru a inlatura 0 seama de strangulari in ca-
pacitp.te ~i pentm a mad productia, cit ~i pentm a imbunatati conditiile de-
trai ale muncitorilor de la aceste uzine.
1 Vezi Liliana Georgescu, op. cit., pag. 105. - N.A.
2 Vezi Note s-umare la cursul de geografie economieii finut in anul 1949-1950,.
I.S.E.P., pag. 49-52. - N.A. .
3 Vezi A 1. R u 5 U, op. eit., pag. 46. - N.A.
, Vezi Note s-umare la eursul de geografie eeonomiea finut in anul 1949-1950~.
I.S.E.P., pag. 49-52. - N.A.
 Dupa nationalizarea principalelor mijloace de produc~e (11 iunie 1948)
~i inlaturarea patronilor sabotori, lucrarile de refacere §i reconstruc~e ale in-
dustriei siderurgice cuprind toate celelalte uzine. Pe un plan larg s-a trecut
la reconstructia totala a combinatului de ·la Hunedoara, unde 0 parte din ve-
chile furnale ~i cuptoare Siemens-Martin au fost refacute la capacitap, 'iU-
perioare; de asemenea, au fost construite ~i date in producp.e doua noi fUr-
nale de mare capacitate (450 m3· ~i 700 m3), utilate la nivelul ultimelor
cerinte ale tehnicii.
In ultimii ani ai primului cincinal au intrat in funcp.une: prima baterie
a uzinei cocsochimice, 0 noua centrala termoelectrica, fabrica de aglomerare
§i sta~a de granulare a zgurei de furnal etc.
Lucrari ~mportante de reconstructie ~i marire a capacitatii s-au des-
fa§urat la combinatul "Re§ita", la uzinele "Victoria-Calan",\la "Otelul Ro§u",
"Cimpia Turzii" etc. In prezent este in curs de construc~e 0 noua otelarie
a carei capacitate de productie va fi aproape egala cu, intreaga producp,e
dE' otel a. tarii. Ca urmare a realizarii unor investitii importante in scopul
'mihirii capacitatii de productie §i dotarii uzinelor cu 0 tehnidi moderna,
productia noastra siderurgica a inregistrat cre§teri illasive, dupa cum se
poate vedea din tabelul de mai jos (in mii tone)! :

1 1955 1955
fall! de fall! de
Felul produseJor 1938 1950 1955 1938 1950

I (In "!o) (In "10)

Minereu de fier 139000 392000 600000 432 153

Fanta 133 000 320000 575000 432 180
atel 284 000 555 000 765 000 269 138
Laminate finite 318 000 459000 567000 178 123

Repartitia geografica a industriei siderurgice este strins legata de faza

de prelucrare la care se refera. Astfel, uzinele care elaboreaza fonta ~i otelul
SL.Tlta~ezate in apropierea sursei de materii prime - in special in sud-vestul
tarii; celelalte, care prelucreaza otelul (laminoare, trefileri), smt localizate
fie in apropierea centrelor de consum al acestor produse, fie in inse§i cen-
trele producatoare de fonta li otel. .
Principalele uzine siderurgice din tara noastra sint urmatoarele:
1. Combinatul "Gh. Gheorghiu-Def' din Hunedoara este a§ezat la poa-
lele masivului Poiana Rusca, in apropiere de zacamintele de fier de la Che-
lar §i Teliuc, care acopera in parte necesitatile sale de minereu, restul Hind
primit din import. El se gase§te §i in apropierea bazinului carbonifer din
Valea J iului, de unde se alimenteaza cu carbune pentru cocserie.
Combinatul cuprinde intreg cielul tehnologic - furnale, otelarii, lami-
noare, turnatorii §i ateliere de forjlL In timp ce in' anul 1938 producp.a lui
1 Vezi G h. G h ear g h i u-D e j, Rapol'ttll de activita·te al Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Romin la Congresul al II-lea al Partidului, E.S.P.L.P., 1956, pag.40.
- N.R. \
rElprezenta abia 3,6% din produetia totala a industriei. siderurgiee, actual-
mente el a ajuns eel mai important eentru siderurgie al tarii.
2. Combinatul "Re§ita" este a~ezat in partea eentrala a regiunii Tirni-
§oara, in apropiere de zacamintele de fier de.la Ocna de. Fier §i Dagnecea,
de dirbunii eocsificabili de la Anina, Doman, Seeul etc. Combinatul este
inzestrat cu mad fumale, eu atelarii ~i laminoare. In completare, el si-a
dezvaltat §i a importanta industrie prelucratoare a metalului ~it:de constructii

L8!J..8nda
II! liicaminte de (,ier
U'> Do ., ., miJngan
+ ., cram,
• Cen!reslderurgice

_I~ .-
!
)
~{

)1--(--:::"-=--=--=--=--=--=-====
industriei siderurgice.

de ma~llll. In anii puterii populare, combinatul s-a dezvoltat putemic atlt

prin refacerea vechilor agregate la capacitati superioare, cit §i prin adaugarea
Ullar sectii noi.
3. Uzinele ,;Victo1"ia-Calan" sint a~ezate in apropierea combinatului Hu-
nedoara, pe valea Streiului. Ele produc fonta, piese tumate, articale de
fonta, fier comercial etc.
4. Uzinele "Vlahita", situate in Regiunea Autonoma Maghiara, raia-
nul Odorhei, sint mai mici cadimensiuni §i se alimenteaza cu minereu de
fier de Ia Vlahita, Lueta §i Daba§eni.
Utilizind mangalul, ele praduc fonta de calitate superioara, destinata
- in special - elabararii otelurilor de calitate.
In a doua categorie de uzine - fara fumale - un loc important il
detin uzinele "Otelul Ro§u", situate pe valea Bistrei (regiunea Timi§oara;.
Aceste uzine produc atel §i laminate diferite. In trecut (1938), produc\ia
lor reprezenta 16,2% din valoarea productiei siderurgice a tam; actuaI-
mente, de§i ele au continuat sa se dezvolte in anii puterii populare, ponderea
lor este mai scazuta, avind in vedere dezvoltarea celorlalte centre ~i, in primul
rind, a combinatului Hunedoara.
Alte uzine importante sint: "Industria Sirmei" din Cimpia Turzii (re-
giunea Cluj), unde in mod special s-a dezvoltat productia de cabluri; uzi-
nele ,.Repllhfir.o" din Rucuresti (tnhuri): uzinele "Innustria Sirmei" din Braila;
uzinele "Cristea Nicolae" din Galati; uzinele "Niidrag" (regiunea Timi~aara)
~i marele laminar de la Roman, a ciirui construetie a fost terminata m 1957.

Luata in ansamblu, repartitia geografica a industriei siderurgice a ramas

aproximativ cea existenta in tiinpul regimului burghezo-mo§ieresc;s-a schim-
bat insa mult nivelul productiei §i capacitatea acestor uzine, s-a schimbat
mult ponderea fiecarui centru siderurgic in ansamblul productiei acestei ra-
muri. In ceea ce prive§te perspectivele industriei sidenrrgice, acestea sint
aditate de cel de-al doilea· plan cincinal pe anii 1956-1960. Se prevede,
astfel, largirea continua a bazei de materii prime. Pentru sporirea produc-
tiei de cocs, vor fi puse in functiune alte 2 noi baterii, pe linga cea exis-
tenta la combinatul "Hunedoara". De mare insemnatate sint cele S noi
furnale care vor fi puse in functiune, 0 otelarie modema (cu a capacitate de
700000 tone anual), 0 alta oteHirie electrica (40 000 tone anual) ~i dona
laminoare. Paralel cu aceste realizari, se tinde la 0 §i mai mare perfeetio-
nare a automatizarii agregatelor ~i mecanizarii operatiilor cu volum mare
de munca.
In sfir~it, in perioada· celui de-al doilea plan cincinal va mcepe con-
-struetia unui nou combinat siderurgic, pe baza materiilor prime existente
in tara.

Tara noastra dispune de rezerve importante de minereuri neferoase.

ivlulta vreme posibilitatile noastre in resursele de minereuri neferoase n-au
fost mdeajuns de cunoscute, de~i prospectiuni mai vechi aratau di dispunem
.de msemnate bogapi. Intensificarea cercetarilor in ultimii ani, efectuate sub
mdrumare.a Comitetului Geologic, a creat bazele unei serioase cunoa~teri
a acestor disponibilitati.
In starea lor naturala, minereurile neferoase se gasesc uneori in mine-'
e . simple, dar de· cele mai multe ori in minereuri complexe, asociate.
aceasta cauza procesul de extractie a metalului din minereu implica ope-
-a." multiple §i devine foarte costisitor, fapt care impune valorificarea tuturor
€ ementelor utile continute in minereu. Acesta este motivul pentru care meta-
urltia neferoaselor este strins legata de industria chimi~a.
Dupa cum am mai aratat, in functie de metalul continut, minereurile
neferoase se impart in: minereuri de metale colorate, minereuri de metale
prepoase ~i minereuri de metale rare.

Zacamintele complexe de
Aeeste zacaminte se gasesc adesea asociate in pi-
cupru, plumb ~i zinc1 rite complexe (minele din regiunea Baia Mare) sau
alteori in minereuri simple (minele din nordul
Dobrogei). Continutul metalic in minereurile complexe (polimetalice) este
in medie de 4-5% plumb, 5,5010zinc §i 0,3-0,5% cupro. In zacammt,
de sint insotite totdeauna - in proportie variabila - mai ales de argint
~i.antimoniu, ceea ce face ca expl9atarea lor sa fie rentabiHL Din punet de
vedere industrial, importanta primordiala 0 are cupru!.
Cuprul a fost eel dintii metal· folosit de om. Pe teritoriul Daciei, cei care
I-au {olosit pentru prima oara au fast seitH. Romanii au deschis mai tirziu
minele de la Baia de Arama (regiunea Craiova), exploatate pina dupa 1400.
In Dobrogea, turcii deschid in prima jumatate a secolului XIX minele de la
Altintepe. Actualmente, cuprul se extrage din doua regiuni mai importante:
regiunea Baia Mare (minele: Baia Sprie, Sasar, Capnic, Herja, Nistru, BlUut,
Baia Bor~a, Baita) ~i nordul Dobrogei - la Altintepe (regiunea Constanta).
Obtinerea metalului brut necesita numeroase operatii. Minereurile se
topesc in cuptoare speciale, dupa care, pe cale uscata sau electrolitica, se
obtine metalul pur, care poate £i apoi prelucrat. Topitorii de cupru se ga-
-
1 Vezi Enciclopedia Rominiei, vol. III, pag. 730-734 ~i I. Dr i ill U~, Tehnologia
metalelor nefel'Oase, Editura tehnidi, 1951. - N.A.
,>es~in regiunea Baia Mare - la Baia Mare ~i Firiza ~ iar fabrici pentru
prelucrarea cuprului ~i a aliajelor sale - la Bucure~ti ~i Ora~ul Stalin. Uti-
lizihile cuprului sint foarte variate, in special in industria electrotehnica.

ug~f7da
(j) ZacammtedemmerelJri cC'fTJ(Jlexe
(cuprlJ,pllJmb,Zif1C)
x I acam/nte de alJr if arg/nt
A •• cuprlJ
.. bauxlta
<P m Centre depre/IJcrare
. a metalelor nel'eroasB

Plumbul ~i zincul se extrag in regiunea Baia Mare, din acelea§i mine

ca ~i cuprul.
Topitorii importante -de plumb se gasesc in reg. Baia Mare, iar prelu-
crarea metalului se face la Bucure§ti. Din plumb se fabrica placi pentnt
acumulatori, tevi, table, etc., avind multiple intrebuintari industriale. Me-
talurgia zincului este 0 ramura mai recenta. UnitaV pentru extragerea meta-
lului din minereu se gasesc la Baia Mare ~i Cop§a Mica (regiunea Stalin).
Productia acestor metale in anii regimului burghezo-mo~ieresca evoluat
dupa cum urmeaza (in tone)! ~
1930 1935 1938
Cupru . 169 213 580
Zinc 4 066 4 022
Plumb 984 4 968 5455
In anii puterii populare, productia a crescut substantial. Astfe!, numai'
in perioada primului nostru cincinal, metalurgia metalelor colorate a inre-
gistrat, in ansamblu, 0 cre§tere de 2,3 ori fata de anul 1950; necesiHWle
insa au crescut intr-o proportie mult mai mare. In timp ce la zinc ~i la plumb
1 Vezi "Anuarul statistic al Rominiei", 1939-1940, pag. 462-463. - N.A.
,>es~in regiunea Baia Mare - la Baia Mare ~i Firiza ~ iar fabrici pentm
prelucrarea cuprolui §i a aliajelor sale - la Bucure§ti §i Ora~ul Stalin. Uti-
lizarile cunrolui sint foarte variate, in special in industria electrotehnicll.
b...f.9"'§ {l d a
m ZacammtedemmerelJri cOfT7(Jlexc
(ClJprlJ,pilJmO,ZifIC)
X Z acaminte de alJr ~i argint
'" ,. cupru
.• bauxlta
<P m Centre depreiucrare
. a melalelor ncl'eroas8

Fig. 29. Principalele centre de extractie ~i prelucrare a metalelor neferoase.

Plumbul §i zincul se extrag in regiunea Baia M~lre, din acelea§i mine

ca §i cuprol.
Topitorii importante-de plumb se gasesc in reg. Baia Mare, iar prelu-
crarea metalului se face la Bucure§ti. Din plumb se fabrica placi pentm:
acumulatori, tevi, table, etc., avind multiple intrebuintari industriale, Me-
talurgia zincului este 0 ramura mai recenta. Unitati pentru extragerea meta-
lului din minereu se gasesc la Baia Mare §i Cop§a Mica (regiunea Stalin).
Produqia acestor metale in anii regimului burghezo-mo§ieresc a evoluat
dupa cum urmeaza (in tone)!:
1930 1935 1938
Cupru . 169 213 580
Zinc 4 066 4 022
Plumb 984 4 968 5455
In anii puterii populare, productia a crescut substantial. Astfel, numai
in perioada primului nostro cincinal, metalurgia metalelor colorate a inre-
gistrat, in ansamblu, 0 cre§tere de 2,3 ori fata de anul 1950; necesitatile
insa au crescut intr-o proportie mult mai mare. In timp ce la zinc §i la plumb>
1 Vezi "Anuaml statistic al Rominiei", 1939-1940, pag. 46:2-463. - N.A.
necesitap.le interne pot fi acoperite din producp.a proprie §i chiar sa per-
mita un oarecare export, ill ceea ce prive§te cuprul, producp.a nu poate aco-
peri aceste necesitap., mai ales daca se are in vedere opera de electrificare
care se desfa§oara astazi din piin pe scara intregii tari; de aceea, pe un
plan larg se apeleaza la importul de cupru din D.R.S.S. A crescut indeosebi
productia de plumb, dupa cum se poate vedea diu datele de mai jos! :
1938 1950 1955
In tone . . 5 455 8 584 11 100
In special, in anul 1955 cre§terea a fost foarte insellmata.
Dintre metalele u§oare, colorate, aluminiul este
cel mai important. Pina la inceputul secolului
nostru, aluminiul era putin folosit; datorita insa multiplelor sale calitati, el'
a devenit astazi un metal indispensabil. ;El are insemnate utilizari in con-
strucp.ile de avioane §i automobile, de piese in industria electrotehnica, de
vase, cabluri, etc. Sarurile sale sint folosite in industria lacurilor, in vopsi-
torie, medicina etc.
In natura, minereurile segasesc sub forma de oxizi sau silicati. "Pot-
fi amintite leucita §i criolita, insa cele mai bogate §i eu raspindire mai laIga-,
Si in tara noastra sint oxizii hidratati de aluminiu - bauxitele. De§i au nu-
meroase impuritati (oxid de fier, bioxid de siliciu), acestea sint cele mal
valoroase, in special cele eu un procent mai redus de bioxid de siliciu.
Zacamintele se intilnesc in muntii Apuseni, intre Cri§ul negru, CrisuJ'
repede §i Arie§, la: Calatele, Vad, Chicera, Remeti, Piatra Galbena si Va"
lea Sohodolului. Cercetarile geologice, in curs de efectuare, VOl' largi si
mai mult rezervele cunoscute.
Pina la razboi, exploaUirile se faceau pe scara eu totul redusa. Cele·
10000-12000 tone minereu care se extrageau, in medie, anua12, inainte
de razboi, mergeau pentru prelucrare in Germariia. Industria de prelucrare
a aluminiului metalie era inexistenta; investitiile cerute de 0 asemenea in-
'dustrie, mare consumatoare de energie electrica, i-au facut pe capitali§ti sa
ocoleasca aceasta ramura, de§i rezervele de minereu ar fi permis dezvol-
tarea unei astfel de indus!rii de primi'i importanta3.
In anii puterii populare s-au facut prospectiuni pe scara larga, s-a'
intensificat exploatarea minereurilor de bauxita §i, intr-un viitor nu prea
indepartat, se va rezolva §i problema importanta a construirii unui combi-
nat de aluminiu, tillind seama de necesitap.le crescinde pe care Ie ridica dez-
voltarea industriei electrotehnice.
Magneziul este un metal alb, u§or, asemanator'
cu aluminiul. Minereurile de magneziu se pre-
zinta, fie in forma solubila in apa, depuse in lagune alaturi de sare §i apai
precipitate prin evaporare, fie in forma insolubila in apa. In aceasta ultima
1 Vezi G h. G h e 0 r g h i u-D e j, Rapoltul de activitate al Comitetului Central at
Partidului Muncito1'esc Rom~n la Congl'esul al II-lea al Partidului, E.S.P.L.P., 1956, pag.40.
- N.R.
2 Vezi "Anuarul statistic al Romlniei", 1939-1940, .pag. 463. - N.A.
3 Vezi Note sumare la cW'sul de geografie ecunomic'ii tinut ~n anul 1949-1950'"
I.S.E.P., pag. 36. - N.A.
 :stare are 0 mai mare raspindire in natura, forma in care s-a semnalat ~i la
noi in tarat, in Banat. Zacamintele nu sint in stare exploatabila. In sehimb,
dispunem de zaeaminte marl de dolomita (carbonat dublu de magneziu ~i •
calciu), raspindite in Moldova de nord, Dobrogea, muntii Bihorului ~i Po-
iana Rusca.

Aurul .~i argintul se gasesc impreuna in aeelea~i regiuni sau chiar aso-
!Ciate in minereu. Insemnatate deosebita are aurul. In natura se gase~te sub
.diverse forme, din care cea mai important.~ este cea de aur libel' (nativ).
Aurul libel' se gase§te fie in filoane (zacaminte primare), fie in nisipuriIe
.aurifere, departe de loeul unde a luat na§tere (zacaininte seeundare). Ma-
,rimea §i forma partieulelor difera (foite, graunte, flutura§i, impregnatii,
sau, in eazuri mai rare, in bueati de citeva grame sau chiar kilograme).
Pe linga starea nativa, aurul se mai poate extrage din sulfuri aurifere
{piritele aurifere) san telururi (eompu~i de aur).
In tara noastra, exploatarile de aur sint foarte vechi. Agatir~ii ~i mai apoi dacii 11
·exploatau desigur dupa metode cu totul primitive2 •. Dup:i cucerirea romana au fost introduse
,procedee 'mai sistematice, in care scop romanii au adus mineri speciali~ti din partile Dal-
.matiei. Urmele exploatarilor romane s-au gasit la Ro~ia Montana, Bucium ~i Zlatna. Mai
·tirziu, in epoca feudala, exploatarile stagneaza, spre a reincepe mai sustinut in secolul
XVIII ~i mai ales secolul XIX. Dupa revenirea Tramilvaniei intre frontierele nationale,
.€xploatanle se perfectioneaza, iar tara noastra devine 0 importanta producatoare de aUT,
ocupind locul al treilea in Europa.
In tara noastra se gasesc trei regiuni aurifere3:
1. Muntii Apuseni, Intre Arie§ §i Mure§, in partea de sud §i sud-ve'st
it masivului. Aurul se gase§te· aiei in eea mai mare parte in stare nativa.,
Zadimintele mai insemnate sint cele de la Ro§ia Montana, Saearimb, Brad,
Abrud, Baita, Stanija, Baia de Arie§, Alma§ul Mare, Gura Barza, etc. Acea-
-sta regiune da peste 2/3 din produetia totala.
2. Regiunea Baia Mare, unde minereul se gase§te mai mult asociat cu
'pirite §i sulfuri complexe. Centrele de exploatare mai importante slnt cele
..de la Baita, Baia Sprie, Bliiut, Slisar §i altele.
3. A treia regiune, de insemniHate eu totul redusa, se afla in Carpatii
meridionali, pe valea Lotrului (Ia Valea lui Stan), apoi pe valea Jiului §i
"in muntii Fagara§.
Produetia aurifera intre cele doua razboaie mondiale (in kilograme),
-5e poate urmarl in tabelul de mai joS4:
1 Vezi I. Dr i m u~, Tehnologia m-ineremilor neferoase, Editura telmidi, 1951,
·pag. 243-244. - N.A.
2 Vezi Enciclopedia Rom'iniei, vol. III, pag. 795-721. - N.A.
S Vezi Idem, pag. 705-721 ~i Note sumare la cursul de geografie economica finut
in anul 1949-1950, I.S.E.P., pag. 32-33. - N.A.-_
4 Vezi "Statistica industriei extractive pe 1938", Institutul Central de Statistica, 1940,
IPag. 19. -N.A.
 Productia de aur !ii argint
Anul Aur Argint
1925 1 245 2 382
1929 2313 2 822
1935 4435 14670
1937 5 465 25 645
1938 4912 22180
ProducVa de aur a crescut deci continuu pma m 1937, dnd inregis-
treaza un maximum (5465 kg). Chiar in timpul crizei din 1929-1933, pro-
ducVa a fost in cre~tere continua.
Dupa eliberarea tarii (23 August 1944) productia a scazut vertiginos.
'Sabotarea refacerii industriei de catre capitali~ti, lipsa de investiVi ~i uzura
utilajului etc. au fost, intre altele, cauzele care au dus la mic';;orarea pro-
ductiei, astfel di in 1946 ea ajunsese abia la 2 323 kg.
Actul nationalizarii a gasit exploatarile intr-o stare de accentu?-ta ina-
poiere, in miinile dtorva societati romine sau straine, care au jefuit ani
Indelungati tara ~i pe minerii utilizati in exploatari.
o data ce minele au devenit proprietatea poporului muncitor, s-a tre-
cut la refacerea totala a intregului sistem de exploatare, la dotarea cu ma-
~ini ~i eompletarea echipamentului necesar, la deschideri de noi filoane.
In ceea ce prive~te metalurgia aurului, ea este foarte complexa, eu-
prinzind numeroase operatii tehnologice. Pentru extragerea aurului se
'folosesc diverse metode, dupa natura minereurilor (flotatie, amalgamare,
cianurare, clorurare ~i topire).
UnWiti pentru flotatie ~i amalgamare 5e gasesc chiar pe locul de ex-
tragere a minereurilor. InstalaVi pentru extragerea aurului fin se gasesc
1a Zlatna ~i Firiza, iar instalatii pentru rafinarea lui pe cale electrolitica
avem la Brad (reg. Hunedoara) ~i Tirnaveni (reg. Stalin).
Din cauza maleabilitatii sale, aurul nu se utilizeaza niciodata curat, ci
in aliaje, mai ales eu argintul ~i cuprul.
Crt prive~te metalurgia argintului, ea este legata in parte de cea a
2urului ~i in parte de cea a plumbului, despre care s-a vorbit.

Din categoria. minereurilor neferoase face parte ~i grupa a~a-numitelor

.,metale rare"; dintre acestea poate fi amintit mai intli bismutul, care se
€xlrage de la Baita Bihorului, din acelea~i zacaminte eu molibdenul, sau in
'feg. Baia Mare, unde insote~te plumbul. Stibiul ~i arsenicul se intilnesc tot
'in regiunea Baia Mare.
Crt prive~te mercu1'Ul, singurul zadimint mai insemnat este cel din Va-
~ea Dosului, linga Zlatna (reg. Hunedoara).
 Tara noastra, a~a cum s-a aratat, dispune de insemnate rezerve de-
minereuri neferoase, a caror valorificare prezinta 0 importanta deosebit~
pentru dezvoltarea economiei noastre nationale. Industrializarea ~i electri-
ficarea tarii cer cantitati tot mai mari de metah neferoase. In trecut,
capitali~tii considerau ca nerentabiHl.extragerea ~i prelucrarea neferoaselor,.
cu exceptia metalelor pretioase; de aceea, ei n-au acordat importanta cuve-
nita acestui sector.
Intensificarea cercetarilor geologice In anii puterii populare, a' pros-
pectiunilor, ~i deschiderea de noi mine, investitiile importante facute pen-
tru dotarea acestora, pentru mecanizarea extractiei, ca §i erearea combina-
telor metalochimice de la Baia Mare §i Brad, arata importanta deosebiHi
care se acorda acestei ramuri de catre regimul democrat-popular. in peri-
oada celui de-al doilea plan cincinal, se prevad lucrari de prospectJuni §:t
mai mari pentru a spori rezervele cunoscute, In special la minereurile com-
plexe, care urmeaza sa' creascn cn eel putin 200% fata de 1955. Se simte
nevoia construirii unor instaiatii pentru prepararea minereurilor §i pentru
recuperarea cuprului din piritele cuprifere §i zgurile metalurgice care, de-
asemenea, sint prevazute a fi realizate In eel de-al doilea plan cincinal.

Industria constructiilor de ma§ini §i metalurgia prelucratoare constituie

ramura conducatoare a industriei metalurgice. Pe dnd celelalte ramuri ale'
metalurgiei asigura metalul necesar, aceasta II transforma In obiecte utile
omului §i, In primul rind, in unelte necesare productiei. Volumul §i struc-
tura acestei ramuri constituie indicele eel mai evident In caracterizarea
puterii industriale a unei tari. Ea constituie nu numai cheza§ia indepen-
dentei economice §i politice a acesteia, dar §i factorul care permite reuti-
larea §i schimbarea radicala a bazei tehnice a celorlalte ramuri ale econo-
miei nationale. Industria constructiilor de ma~ini este cheia industriei gre1e,
a industriei metalurgice, a celei energeticE', a celei chimice §i a tuturor
celorlalte ramuri ale industriei.
Industria constructiilor de ma§ini joaca un rol hotarJ:tor In asigurarea
cre~terii continue a productivitaVi muncii, prin mecanizarea proceseJor
grele de mund §i automatizarea productiei. Aceasta, la rindul ej, consti-
tuie elementul esential In ridicarea nivelului de trai material §i cultural at
oamenilor muncii.

Primele intrepri:nderi de metalurgie prelucratoare apar pe teritoriul actual ·al tarii'

noastre in Ardeal, in jurul centrelor siderurgice (Rqita), pe la inceputul secolului XIX..
In provinciile din vechiul regat ele apar abia ina doua jumatate a secolului XIX. Astfel,
la 1856 se construiesc ~antierele navale din Turnu Severin, in 1863 Arsenalul Armatei din
Bucure~ti, in 1864 se infiinteaza la Bucure~ti uzinele Lemaitre (actualmente "Timpuri Noi"),
in 1877 intreprinderea Wolf ("Steaua Ro~ie"), in 1904 uzinele Vulcan ("Mao .Tze-dun") din
:Bucure~ti etc. Toate acestea aveau insa un nivel tehnic scazut ~i erau destinate a acoperi,
in parte, necesitatile armatei, ale diilor ferate etc. \
Dupa primul razboi mondial, industria metalurgica a t1irii se intare~te cu unit1itile
.din Ardealul alipit, al caror nivel tehnic era relativ mai ridicat. Fata de industria metalur-
gi€a din vechiul regat, aportul provinciilor de peste munti a reprezentat un spor insemnat:
..de cinci ori mai multa forta mohice instalata ~i de doua ori mai multi salariati·
In perioada dinh'e cele doua razboaie mondiale se disting doua faze in dezvoltarea
,metalurgiei. Astfel, pina in 1936 aceasta ramura a stagnat aproape (in 12 ani - 1924-1936
- numarul muncitorilor s-a mentinut aproape la acel~i nivel).
Dupa aceasta perioada, industria metalurgica incepe sa creasca pe 5eama dezvoltarii
'industriei de razboi, in vederea pregatirii celui de-al doilea razboi mondiaI.
In toata perioada 1919-1938 5e accentueaza concentrarea productiei in intreprinderi
din ce in ce mai mari, in timp ce un mare num1ir de intreprinderi mici dispar. Astfel,
'in anul 1938 numarul intreprinderilor metalurgice reprezenta abia 650/0 din cel al anului
1924, in timp ce forta motrice crescuse cu 2000/0, iar numarul salariatilor la 1250/0 fata de
.acel an. Paralel cu aceasta, s-a accentuat ~i procesul de centralizare a capitalurilor. In 1939
..([iferitele forme de monopoluri (in special carteluri) controlau 980/0 din capitalul investit
~i detineau 860/0 din forta motrice instalata. In special, doua mari grupuri (Auschnit -
'reprezentant al grupului monopolist englez 'Wickers - ~i Malaxa-regele Carol - in depen-
-denta de capitahirile franceze) detineau locul predominant in aceasta ramura. Mai tirziu,.
'in 1939, grupul monopolist german "Hermann Goring Werke" i~i subordoneaza intreaga
industrie metalurgica a tarli, Hicind din aceasta un punct de reazim al ma~inii de razboi
11itleriste in razboiul pe care il pregatea impotriva U.R.S.S.
In anul 1938, industria constructiilor de ma~ini ~i metalurgia prelucratoaredispuneau
de 0 forta. instalata de aproximativ 88 000 CP ~i utilizau cca. 43 700 salariati. Structura aces-
tei ramuri (dupa clasificarea statisticii burgheze) era urmatoarea (in procente fata de
10ta1)l:

Numarul Forla Valoarea

Ramurile de productie salariatilor motrice productiei

Vehicule cu ~i Hidi motor 25 39,4 30

'Turnatorii de fonta . 12,8 6,2 12,5
Constructii meta lice 12,2 13 7
Ma~ini diverse ~i motoore 12 10 1,8
Impletituri ~i articole de sirma 8 8,8 12,5
Aparataj ~i·articole electrotehnice ..... 6 3,4 8,6
-Diverse (ateliere mecanice, articole de laciitu~e-
rie, de menaj etc.) 24 19.2 27,6

100 100 100

Din analiza acestui tabel se remarca, in special, faptul ca pina dupa cel de-al doilea
.razboi mondial nu 5e poate vorbi la noi in tara de 0 industrie propriu-zisa de constructii
de ma~inL Valorile prezentate in gmpa "vehicule cu ~i flira motor" sint mult umflate CUI
date privind reparatiile vaselor de tonaj mic (~lepuri, ambarcatii u~oare etc.) ~i ale diverse-
lor vehicule necesare annatei, iar cele privind gmpa "ma~ini diverse ~i motoare" se refer~
iudeosebi, la productia de razboi (avioane ~imotoare de avioane) ~i nu la 0 productie de ma-
~ini ~i motoare necesare economiei nationale. A~a se face ca in aceasta perioada industria.
noastra producea cantitati neinsemnate din ma~inile folosite in tara, marea majoritate &
acestora trebuind sa fie importate din tlirile capitaliste din Apus, accentuindu-se prin aceasta
dependenta noastra economica ~ipolitica fata de tiirile imperialiste. De asemenea, trebuie remar-
cat ca din structura acestei ramuri lipseau gmpe intregi de produse, ca producpa de agregate nc_
cesare celorlalte ramuri industriale, cea de utilaj petrolifer, de utilaj minier, de tractoare etc.
Productia de ma~ini agricole era la fel de neinsemnatii ~i se realiza cu totul sporadic, in-
cit chiar ~i unele unelte elementare, ca sape,'cazmale, topoare, securi, coase etc., erau impor-
tate, productia de utilaj electrotehnic era abia la inceputul sau ~i se referea numai la un,
aparataj simplu ~i, in general, de uz casnic etc. 5e dezvoltase, insa, in ultimii ani, prill>
Hnantare directa de dtre stat, indmhia a.J.mamentului, cu fabrici de avioane, de anne, de
proiectile etc. De altfel, ~i aceasta se gasea in subordinea monopolurilor straine.
Insuficienta dezvoltare ~i structura necorespunzatoare a acestei ramUli a co~stituit"
in fapt, 0 putemidi frina a intregii economii.

Dezvoltarea industriei const1'Uctiilor de ma~ini

in anii puterU popttlare

In anti puterti populare industria de prelucrare a metalelor ~i con-

structiile de ma~ini au facut progrese considerabile, depa§ind de peste 5 alii
nivelul atins in annl 1938. '
Apreciind rolul pe care il joaca aceasta ramura in dezvoltarea intregii
economii ~i in' asigurarea independentei economice §i politice a tarii. par-
tiuul ~i guvemul republicii noastre au pus in' fata oamenilor mnncii sarcina
de a construi propriu-zis 0 industrie a cOTistructiilor de ma$ini §i de a 0-
dezvolta cu p1'ecadere pina la nivelul corespunzator unei ramuri conducii-'
taare in economie.
In acest scop, zed dintre vechile intreprinderi metalurgice au· fost
reconstruite ~i mult dezvoltate, au fost construite intreprinderi noi ca uzi-
nele "losH Ranghef' (Arad), uzinele "Tudor Vladimirescu" (-Bucure§ti),
uzinele "Electroputere" (Craiova), Fabrica de rulmenti din Birlad. I.M.U ..
(Medgidia), Fabrica de scule dirt Ri~nov, Fabrica "Muncitorul liber"(Ba-
cau) etc. Peste tot a fost introdus utilaj nou, tehnicii noua ~i metode avan-
sate de munca; numai in cursul cincinalului nivelul inzestrarii sale tehnioo
a crescut de peste §ase orL In cadrul acestei ramuri industriale au fost
create sectoare noi, ca industria de ma~ini-unelte, cea de ma§ini agricole,.
cea de tractoare, industria electrotehnica etc. Numeroase ma§ini, care ill
trecut proveneau din import, astazi sint fabricate de tinara noastra indus-
trie de constructti de ma~ini; nnmai in cinci ani (1950-1955) au fast
insu§ite ~i puse in fabricat~e peste 250 tipuri noi de ma~ini, utilaje ~i apa-
rate mecanice' §i electrice.
 Dam ~mal JOs dinamica productiei la unele dinb'e principalele produse
ale industriei noastre de constructii de ma~inil :

Strunguri (bue.). . . . . , 184 709 823

Ma~ini de forjare-presare (bue.) 12 165 163
Poduri ruJante eleclriee (bue.) 74 77 45-
Rulmenti (mii bue.) 217 1668 2070-
Locomotive cu aburi (buc.) 56 54 53·
Vagoane de marfa, eehivalcnt 4 osii
(buc.) • . . . . . 1457 2 13T
Autovehicule (bue.) :~053 5125
Tracloare (buc.). . . . 3469 3500 4202-
Batoze de cereale (bue.) 703 1248 300'
Instalatii foraj (bue.) . 32 12 64
Motoare ell eombustie intern a
bue. I 384 5869 5 no·
CP . . . . . . . . 39789 174085 216143
.\1otoare eJectriee (KW) . . 2380 11458 94228 146741 171966
Generatori eleclriei (KWA). . 3430 170 15713 540,~9 61164
Transformatori eleetrici (KWA) 11215 29692 205403 308568 41572'2;'
Ca urmare a acestei. dezvoltari, 0 seama de fabrici noi, din toate ramu-
rile, construite in ace~ti ani sau aflate in construcpe, sint inzestrate exclusiv.
cu ma~ini ~i utilaje de fabricatie romineasca. Astazi nu numai ea sintem
in situapa de a putea acoperi din producpa proprie mare parte din ma~i..•
nile ~i utilajul necesar economiei noastre, ci sa avem ~idisponibilitati pentrn
export; pe zi ce trece, ma~inile ~i utilajul de fabricatie romineasca i~i im-
bunatatesc calitatea ~i devin cunoscute in tot mai muite tari. .
In mod special trebuie menponat faptul ca aceste succese n-ar fi fost
posibile fara sprijinul multilateral ~i de ioalta calificare primit din partea.
-.R.S.S., care, pe linga ma~inile ~i utilajul trimis peotm inzestrarea indus-
'ei, ne-a acordat unajutor deosebit in calificarea cadrelor, in proiectarea..
mnelor, in· domeniul tehnico-~tiintific etc.
Ramurile industriei constructiilor de mO-§ini
§i repartitia ei geografica

Industria constructiilor de ma~ini ~i metalurgia prelueratoare auou-

EToase ramuti (gmpe), in functie de produetia profilata a fiecarei intre-
. deri. Pe linga ramurile foarte diverse ale metalurgiei prelucratoare-
~ priu-zisa), au aparut in anii puterii 'populare numeroase ramuri in sec-
constructiilor de ma~ini, cum siot2:
Un";' I Aceasta industrie a fost creata in intregime in
m-unete
u•.•••••• anii puterii populare, atit prin construirea unol
treprinderi, cit ~i prin reconstmirea §i reutilarea vechilor intreprinderi.
-----
1 'ezi Anuaml Statistic al R.P.R. - 1957 - Editura ~tiintilica, 1957, pag. 83-{l4-
.-N.R ..
':ezi Note sumare la cursul de geografie economicii tinut in anul 1949-1950~
_ pag. 54-57. -N.A.
·Ea produce astazi strunguri de diferite tipuri §i dimensiuni, freze, raboteze,
ma~ini de gaurit §i rectificat etc. Productia ei asigura nu numai acoperirea
'in mare masura a necesitatilor crescinde, legate de dezvoltarea propliei

MI\REA
N[1\6R~

noastre industrii, dar permite §i exportul a diferite tipuri de ma§ini-unelte.

Productia de ma§ini-unelte se realizeaza in numeroase intreprinderi din
.ora~ele Bucure§ti, Arad, Stalin, Cluj §i' Oradea.
. Sub regimul burghezo-mo§ieresc aceasta ramura
Ma§ini agricole
era aproape inexistenta, de§i Rominia era carac-
··terizata ca 0 ~ara "eminamente agricoHi". Reconstructia socialista a agri-
"culturii impune ~arii noastre 0 putemiea dezvoltare a for~elor de produe~ie,
'un nivel tehnic superior, bazat pe eele mai modeme ma~ini. De aceea, in
anii puterii populare a fost ereata 0 puternica industrie constructoare de
:ma~ini agricole, in cadrul careia 16 uzine de mare capacitate au fost pro-
:filate exclusiv pentru productia de ma§ini §i unelte agricole. Pe scarii larga
se produe astazi semanatori cu tractiune meeanica, seceriitori-legatori, batoze
··de cereale, autocombine, pluguri de tractor, cultivatoare ~i zeci de alte
tipuri de ma~ini §i unelte.
Astfel de fabrici se gasesc la Bueure§ti, Ora§ul Stalin, Oradea, Sibiu,
:Roman, Tople~ etc.
 Legata de industria de ma~ini agricole este ~i produqia de tr.actoare.
Daca pina la eliberarea tarii toate tractoarele necesare proveneau din im..•
port, in primii ani ai regimului democrat-popular a inceput profilarea uneia.
dintre uzinele de armament pentru productia de tractoare. Cu toate greu-
tiitile ce trebuiau invinse, s-a ajuns intr-un termen scurt la productia in
serie a tractoarelor de difetite tipuri. Tractorul KD 85 pe ~enile, tractorul
pe roti pneumatice ~i alte tipuri de tractoare sint cunoscute nu numai pe
ogoarele patriei noastre, ci ~i in numeroase tari in care se exporta in numar
destul de mare.
o importanta uzina de tractoare avem in Ora~ul Stalin (Uzina "Ernst'
Thalman"), iar piese separate pentru tractoare se fabrica in numeroase
uzine din tarii.
De~i in anii regimului burghezo-mo~ieresc capi-
tali~tii strilini ~i autohtoni au exfras peste 160
mHioane tone de petrol, tara noastr~ nu avea 0 industrie care sa produca
utilajul necesar acestei importante ramuri a economiei noastre. De aceea,
in lupta pentruasigurarea independentei economice, una din principalf'le
sarcini ale primului nostru plan cincinal a fost crearea unei baze proprii
de productie a utilajului necesar dezvoltarii industriei petrolifere. AceasHi
sarcina a fost realizata cu succes ~i la un inalt nivel tehnic. Rominia a de-
venit 0 tara care produce utilaj peh'olifer din cel mai perfectionat riu numai
pentru acoperirea necesitatilor proprii, ci §i pentru export.
Unitati industriale pentru productia de utilaj petrolifer se ga~esc la
Ploe~ti, Cimpina, Tlrgovi~te, Badiu, Bucure~ti §i Ora~ul Stalin.
Pentru dezvoltarea industriei carbonifere, -a ex-
tractiei de minereuri feroase, neferoase ~i auro-
argentifere, de minereuri nemetalifere etc., se cer de asemenea ma~ini §i utilaj
in cantitiiti din ce in ce mai mini. De aceea, tot in anii primului cincinal 0
seama de uzine au fost profilate pentru 0 astfel de productie. Fabrici de
utilaj minier se gasesc la Timi~oara, Cugir (reg. Hunedoara), Petro§ani (reg.
Hunedoara) ~i Re§ita.
-Productia acestui utilaj a inceput abia in ultimii
Utilaj rutier ~i pentru
eonstruetii ani, ca urmare a necesitatilor _dezvoltarii puternice
a industriei constructiilor: De altfel, ptogramul
uria~ de constructii, prevazut in cincina1, n-ar fi putut fi tealizat fara 0 dotare
substantiala cu ma~ini ~i utilaje -moderne. In scopul acoperirii acestor necesi-
tiiti a' fost construita 0 importantii uzinii la Medgidia (reg. Constanta), 0 nlta
la Re§ita ~i, in sfir~it, una dintre intreprinderile mari din Brii-ilaa .fost specia-
lizata- in productia de excavatoare, screper~, poduri rulante etc.
Motoare eu abur, ell explozie
Productia acestor motoare constituie de asemenea
, ~i Di~sel 0 realizare importanta a regimului democrat-
. popular; pe aceasta cale se asigura acoperirea
unei mari parti din necesitatile interne, iar in perspectiva se va putea efectua
§i exportuI. 0 astfel de productie se realizeaza 'in intreprinderile de constructu
de ma~ini dirt Bucure§ti,-Re~ita ~i Ora~ul Stalin.
 Pe plan larg s-a trecut in ultimii ani ~i la reutiJa-
rea celorlalte ramuri industriale. In acest scop,
industria de constructii de ma~ini a inceput sa produca agregate §i chiar in-
stalatii pentru fabrici intregi din industria materialelor de constructii (fabrici
de ciment §i caramizi), industria chimidt, rafinarii de petrol, din industria
alimentara, din industria textila etc. Productia acestor agregate se realizeaza
prin cooperarea mai multor intreprinderi din tara; ralul conducator il au insa
uzinele din Bucure§ti, Ora§ul Stalin §i Re§ita. In acest domeniu 5e produce
§i pentru export; spre exemplu, fabrici intregi de ciment au fost construite
pentru diferite tari (R.P.D. Coreeana, R.P. Albania, Indonezia).
Industria constructoare de ma§ini are un rol deo-
Mijloace de transport
. sebit de mare §i in reutilarea transporturilor fej'o-
viare, navale §i wtiere. 0 astfel de industrie exista §i inainte de eliberare, Insa
ea avea 0 capacitate de productie insuficienta pentru a putea face fat a unor
sarcini sporite, impuse de vertiginoasa dezvoltare a intregii economii. De

Fig. 31. Vedere din hala de montai- a FabIicii de vagoane "Gh. Dimitrov"
din Arad. '
aceea, in ultimii ani a fost HirgWI.substantial capacitatea de productie a
dHeritelor mijloace de transport. .
In sectorul materialului rulant, in vechile intreprinderi s-a marit produc-
tia de locomotive §i vagoane §i s-a construit 0 noua uzina moderna de mare
capacitate pentru productia de vagoane. Fabrici de. locomotive se gasesc la
Re§ita §i Bucure§ti, iar de vagoane in Ora§ul Stalin, la Arad §i Satu Mare.
Pentru dezvoltarea bazei tehnice a transporturilor navale, vechile §antiere
de la Constanta, Braila, Galati, Oltenita §i Turnu Severin au fost reconstrui.te
§i mult dezvoltate. Actualmente, In locul reparatiilor sumare sau a construc-
Vilor de ambarcatii u§oare, se construiesc vase fluviale §i maritime de capaci-
tate mica §i mijlocie, remorchere puternice, §lepuri metalice, tancuri metalice
pentru petrol, vase pescare§ti etc. Nu rare slnt cazurile dnd productia aces-
tora este destinata exportului.
Tot in ultimii ani, pentru a permite extinderea rapida a transporturilor
rutiere, s-a dezvoltat 0 baza pentru productia de autocamioane. In acest scop;
una dintre marile uzine din Ora§ul Stalin a fost reutilata §i specializata in
productia de autocamioane grele §i autobuse, iar 0 alta uzina a fost·construitii
In regiunea Pite§ti pentru iabricarea pieselor de schimb. Pe aceasta cale se
rezolva una dintre cele mai acute probleme ale economiei noastre in ceea ce
prive§te dezvoltarea transporturilor.
Regimul democrat-popular a rezolvat eu succes
§i problema asigurarii unei baze tehnice cores-
punzatoare sarcinii de electrificare a tarii. Intr-un termen foarte scurt a fost
construita 0 puternica industrie electrotehnica, care astazi produce turbine
hidraulice §i eu abur de mare capacitate, transformatori, motoare electrice,
turbogeneratoare, aparataj de inalta §i joasa frecventa, aparate de radio, apa-
rataj electric pentru uz casnic etc. Numeroase uzine din acest sector se gasesc
la Bucure§ti, 0 mare intreprindere a fost construita la Craiova, altele la Timi.-
§oara, Re~ita, Satu Lung (regiunea Stalin) etc. i
Industria constructiilor de ma§ini cunoa§te astazi
o variata productie §i in alte domenii. Astfel, la
Birlad a fost construita 0 importanta fabrica de rulmenti, a§a ca, de unde in
trecut importam rulmenti, astazi avem disponibil §i pentru export. La Cimpu·
lung (reg. Pite§ti) s-a dezvoltat industria produci'itoare de ma§ini §i utilaj
pentru industria textila, la Tg. Mure§ (Regiunea Autonoma Maghiara) -
mecanica fina, la Vatra Dornei (reg. Suceava) - industria de utilaj forestier,
h Ri§nov (reg. Stalin) a fost construita 0 fabricii de scule, la Bucure§ti, pe
linga celelalte ramuri, a fost mult dezvoltata productia de cazane, cea de
mecanica fina §i de obiecte de mare precizie etc.
Un loc cu totul special il ocupa produqia bunurilor metalice de larg
consum. Diverse intreprinderi metalurgice §i-au dezvoltat, pe linga productia
lor de baza, §i sectii pentru articole de uz casnic sau diferite alte prodme
destinate acoperirii necesitatilor curente ale cetatenilor. In alte cazuri, fabrici
mtregi au fost profilate pentru 0 astfel de productie, legata direct de creste-
rea permanenta a nivelului material al oamenilor muncii. Astfel de fabrici,
producind vase metalice, ma§ini de tocat carne, de curatat cartofi, de spalat
rufe, biciclete, mobilier metalic, frigorifere, balante etc., se gasesc la Bucu-
re§ti, Cluj, Media§, Sibiu, Timi§oara, Arad etc.

Privind in ansamblu industria noastra metalurgica, in comparatie cu cea

din anul 1938, virful productiei din perioada capitalista, constatam deosebiri
substantiale. Ea este reconstruita din temelie pe baze tehnice noi ~i la dimen-
siuni mult superioare. Produqia ei se deosebe~te mult ca structur~ §i ca nivel.
De la 0 industrie metalurgica inapoiata, axata in mare masura pe Hnia pro-
. ductiei de razboi, tara noastra a ajuns in situatia de a avea 0 industrie meta~
lurgica moderna in plina dezvoltare, axata, in special, pe linia productiei
ma§inilor necesare reutilarii tuturor ramurilor ecorlomiei nationale.
In ceea ce prive§te localizarea, au survenit de a<;emeneaschimbari esen-
t)ale. Pe clnd in 1938 ea era cbncentrata in 17 centre industriale, grupate in
5 regiuni (dupa cumse constata din tabelul de mai jos), actualmente ea
cuprinde un numar mult mai mare de centre, raspindite pe aproape_toata
suprafata tiirii.
Repartitia geografica a industriei metalurgice in 19381

Num3rul Forta Valoarea

~egiunea C e n t r e 1 e salariatilor mot rice productiei
(In %) -(In %) (in %)
,
,
I Bucuresti, Ploesti, Ctmpina .. . 20.3 I 22,8 17,9
II Sud-vestul tiirii (Resita. Hunedoara.
Ferrlinand. Timi$oara. Arad, Niidrag) 38 42,3 41
III CentruI Ardealului (Or. St1:llin, Sibiu,
Medias, CImpia Turzii) 13 8,2 14
IV Briiila-Galati . . . . . ... . 6,6 7,3 9,7
V N ord-vestul tiirii (Baia~Mare) ... 1,3 0.4 4,3

79,2
I 81
I 86,9

In ora§e ca Bucure§ti, Stalin, Re§ita, Hunedoara §i Braila s-a concentrat

~i mai mult industria metalurgicii, aceste ora§e riimlnind astfel §i mai departe
principale1e centre ale acestei ramuri. S-au dezvoltat, insii, §i numeroase
centre noi. Astfel, in Moldova au aparut, ca centre ale industriei metalurgice,
ora~ele Roman, Bacau §i Birlad; in Dobrogea - Medgidia §i Constanta; in
Muntenia - Tirgovi§te, Cimpulung ~i Oltenita; in Oltenia -:- Craiova; in
Ardeal - Cluj, Tg. Mure§ §i altele. Mari perspective, in ceea ce prive~te
dezvo!tarea industriei constructiilor de ma§ini, deschid directivele pentru cel
de-al doilea plan cincinal. Productia globala va trebui sa depa§easca in 1960
de circa doua ori nivelul inregistrat in 1955. Va fi asimilata productia unor
noi tipuri de ma§ini $i utilaje. Un spor insemnat va inregistra productia de
ma§ini-unelte, utilaj agricol §i petrolifer $i utilaj de transport. In aceasta pri-
vinta, capacitate a de productie la autocamioane va atinge cel putin 30 000
camioane anua!.