, clasa a VIII-a, prof.

Rădeanu Ionuț
Lecția nr. 20

Lacurile
În România există cca 3500 de lacuri, dar a căror suprafață totală reperzintă doar 1%
din suprafața țării.
Lacurile se deosebesc după modul lor de formare:
a) lacuri glaciare – se întâlnesc la peste 1800 m altitudine, și se formează în excavațiile
săpate de ghețari în perioada glaciară. Ex: L. Lala, L. Buhăescu – în Mț. Rodnei, L.
Bâlea, L. Capra – în Mț. Făgăraș, L. Bucura (cel mai mare ca suprafață) și L.
Zănoaga (cel mai adânc) – în Mț. Retezat.

L. Bâlea (stânga) și L. Capra (dreapta) din Mț. Făgăraș

L. Bucura (stânga) din Mț. Retezat și L. Lala (dreapta)

din Mț. Rodnei

Lacul vulcanic Sf. Ana (Mț. Harghitei)

 b) lacuri vulcanice – formate în craterele vulcanilor stinși. În România există un singur
lac vulcanic: L. Sf. Ana (în vulc. Ciomatu din Mț. Harghitei).
c) lacuri de baraj natural – formate prin bararea naturală a cursului unui râu în urma
unor alecări de teren, desprinderi de versanți etc. Ex: L. Roșu (pe râul Bicaz), L.
Cuejdel.

Lacul Roșu

d) lacuri de baraj antropic – construite de oameni pentru diferite scopuri: producerea

energiei electrice, evitarea inundațiilor, alimentarea localităților cu apă, irigații
(iazuri), pescuit etc.
Cele mai multe astfel de lacuri sunt construite pe râurile Olt, Bistrița, Siret etc.
Ex: L. Porțile de Fier (pe Dunăre), L. Stânca Costești (pe Prut), L. Izvorul Muntelui
(pe Bistrița), L. Vidraru (pe Argeș), L. Vidra (pe Lotru) etc.

Barajul lacului Izvorul Muntelui (pe râul Bistrița)

L. Izvorul Muntelui și Masivul Ceahlău

Barajul lacului Vidraru

(pe râul Argeș)
 Lacul Vidra (pe râul Lotru)

e) lacuri sărate – se formează în:

- masivele de sare, prin prăbușirea minelor de sare: Ocna Șugatag, Ocna Sibiului,
Sovata, Ocna Mureș, Turda etc.
- în regiunile secetoase cu săruri la suprafață (estul C. Române): L. Amara, L. Balta
Albă etc.
Ocna Mureș
(lacuri formate
prin prăbușirea
minelor de sare)

Lacul sărat Amara (C. Bărăganului)

L. Ursu (Sovata)

f) limanele – sunt lacuri care se formează prin bararea gurilor de vărsare a unor râuri
mici cu nisipul depus de Dunăre sau M. Neagră. Ex: L. Techirghiol, L. Siutghiol, L.
Tașaul, L. Mangalia etc.
 Limanul Siutghiol (în stânga) și cordonul
de nisip depus de mare pe care se află
stațiunea Mamaia

Limanul Techirghiol, a cărui nămol este

folosit în scopuri terapeutice

g) lagunele – sunt vechi golfuri ale

mării Negre, care au fost despărțite
de mare prin cordoane de nisip:
complexul lagunar Razim-Sinoie
reprezintă cele mai mari lacuri ca
suprafață din România.

Laguna Razim