Baze de date

A lucra cu un Sistem de Gestiune a Bazelor de

Date fără a cunoaşte nimic despre teoria
bazelor de date este ca şi cum ai încerca sa
conduci o maşină fără să foloseşti deloc
ambreiajul: prea departe nu ai cum să ajungi.
Susan Harkins
1. Introducere
 Istorie: Recensământul SUA
• 1880: U.S. Census Bureau a organizat al
zecelea recensământ general al populaţiei.
• Munca de analiză a datelor implica o etapă
foarte laborioasă de prelucrare primară
• Statisticianul Herman Hollerith, angajat al
Biroului, s-a hotărât să caute o modalitate de
sporire a ritmului de prelucrare a datelor,
care să fie utilizată la următorul
recensământ, planificat pentru 1890.
 Ideea:
• Sursa de inspiraţie: războiul de ţesut
automat, inventat de Joseph Marie Jaquard
în 1804.
La acesta, modelul ţesăturii era codificat şi
înregistrat pe o suită de cartele perforate pe
care maşina le "citea" pentru a face
operaţiile corespunzătoare.
• Ideea a fost dată de Dr. John Billings, medic
militar (unul din pionierii statisticii medicale).
 Hollerith
- a propus ca suport de
înregistrare a datelor o
cartelă de carton
perforată,
- a definit codul de
perforaţii prin care datele
de pe documentele scrise
să fie reprezentate pe
cartele,
Maşina electromecanică - a proiectat maşinile care
a lui Hollerith să perforeze şi să
manipuleze cartelele.
 Rezultatul:
• În 1890, folosind maşinile proiectate de
Hollerith, a fost posibilă parcurgerea
etapei de prelucrare primară a datelor în
trei luni în loc de doi ani.
• Rezultatele complete ale recensământului
au fost obţinute într-un timp mult mai scurt
decât se estimase iniţial şi cu o economie
de circa 5 milioane de dolari
• S-au înregistrat datele despre 62.622.650
de americani: acesta a fost rezultatul final
al recensământului.
 Importanţa “momentului Hollerith”:
• Decizia U.S. Census Bureau, confruntat - la
1890 - cu problema stocării şi manipulării
unui volum imens de date, de a face un efort
considerabil de modernizare în această
direcţie.
• Prima utilizare pe scară mare a codificării
informaţiilor primare (codul Hollerith).
• Apariţia unui suport viabil, cartela perforată,
pe care codurile să fie înregistrate pentru a fi
oferite spre prelucrare maşinii.
 Drumul spre bazele de date
După 1950 a devenind clară importanţa pe care
calculatorul o va avea în activitatea economică.
• Marile companii din SUA au început să achiziţioneze
calculatoare pentru a le folosi la prelucrarea marilor
cantităţi de date pe care le aveau de gestionat.
Problema organizării marilor colecţii de date a
devenit un important câmp de activitate pentru
cercetători şi pentru proiectanţii de software.
• Au rezultat fundamentări teoretice, tipuri de arhitecturi,
medii de dezvoltare lansate piaţă de marii producători de
software..
Evoluţii în ştiinţa calculatoarelor
• De la mijlocul anilor '50, problema prioritară a fost
dezvoltarea limbajelor de programare
• Primul limbaj pt. gestiunea datelor: COBOL
În domeniul hardware, studiile s-au îndreptat spre
echipamentele de stocare pe suporturi fizice:
banda magnetică şi discul magnetic.
Ca mod de structurare logică a datelor stocate, a
apărut noţiunea de fişier, care desemnează o
colecţie organizată de înregistrări pe un
anumit suport fizic.
În realizarea aplicaţiilor informatice,
programul era punctul central
Fondul de date întreţinut şi exploatat era stocat
pe suport magnetic sub forma mai multor fişiere
Un fişier este o colecţie de înregistrări.
Date de Rezultatele
intrare prelucrării Înregistrările unui
PROGRAM fişier conţineau o
anumită categorie
Fişiere
permanente
Fişiere
permanente
de date structurate
(initiale) (actualizate) în câmpuri

Exemplu: Fişier cu înregistrări despre persoane.

Înregistrările, structurate în câmpuri: Nume, Prenume, CNP, Adresa, etc...
Structura unei aplicaţii cu fişiere
Program 1 În structura sistemului
informatic, programele
Program 2 şi ordinea execuţiei
acestora reprezentau
axa centrală
...

Datele (fişierele)
Program n-1
ocupau, din punct de
vedere logic, poziţii
Program n periferice în sistem
 Dezavantaje
Stocarea datelor unui sistem informatic în
fișiere avea însă o serie de dezavantaje
• Redundanţa datelor, - apariţia aceloraşi câmpuri de
date în mai multe fişiere.
• Probleme la actualizarea structurii datelor,
legate de redundanţă. Modificările ce apăreau, trebuiau
făcute în toate fişierele în care apăreau datele respective.
• Lipsa independenţei între programe şi date.
De aceea, modificările asupra structurii unor date trebuiau
urmate de modificarea tuturor programelor care le
prelucrau.
 Reconsiderarea importanţei datelor
Creşterea complexităţii sistemelor
informatice economice și dezavantajele
stocării în fișiere a determinat studierea mai
profundă a structurilor de date.
• Datele se dovedeau a fi o resursă
importantă pentru companii, iar gestionarea
lor trebuia făcută cu aceeaşi atenţie ca şi a
celorlalte resurse.
S-a produs o schimbare fundamentală de
concepţie privind structurarea datelor...
 Schimbare de concepţie
• În cazul aplicaţiilor informatice care
gestionează colecţii mari de date, acestea
trebuie integrate într-o schemă de
interdependenţă, structurată clar.
• Structura trebuie să asigure o descriere
unitară a datelor şi a relaţiilor dintre ele.
• Această structură integrată, numită bază de
date (BD), trebuie să ocupe punctul central al
sistemului, programele aplicaţiei "gravitând"
în jurul său
 Abordarea tip bază de date:
datele ocupă poziţia centrală
Date de Rezultate
intrare

VALIDARE EDITARE DE
BAZA RAPOARTE
DE
DATE

PROGRAM ... PROGRAM

Date de Date de Rezultate

Rezultate
intrare intrare
 SGBD (DBMS)
• Baza da date este creată, întreţinută şi
exploatată prin intermediul unui soft numit
sistem de gestiune a bazelor de date
(SGBD).
• Terminologia engleză:
Database Management System (DBMS)
• Exemple de SGBD pentru PC:
dBase, Visual FoxPro, Microsoft Access
• Exemple de SGBD pentru server:
SQL Server, mySQL
 Rolurile SGBD-ului
• definirea structurii BD, adică a colecţiilor de
înregistrări şi a legăturilor dintre ele precum şi
descrierea datelor elementare şi a relaţiilor dintre
acestea;
• întreţinerea BD, adică încărcarea iniţială,
adăugarea unor noi înregistrări, eliminarea altora,
actualizarea datelor înregistrate;
• exploatarea BD, adică
- interogarea (căutarea şi vizualizarea datelor
conform unor anumite criterii)
- editarea de rapoarte (liste de date din BD).
 Baze de date relaţionale
• Toate SGBD-urile actuale au o trăsătură
comună: folosesc modelul relaţional
pentru structurarea logică a datelor.
Este abordarea utilizată astăzi în
realizarea de SGBD-uri.
• În acest curs se va discuta despre
baze de date relaţionale
(engl. Relational Database)
• Softul corespunzător pentru dezvoltare
este SGBDR (RDBMS)
Conceptul de bază de date relaţională,
a fost lansat de Edgar F. Codd în1970
Avantajele modelului relaţional:
• Claritate – o b.d. relaţională
este formată din tabele
interconectate
• Simplitate în exploatare –
derivată din claritatea structurii
• Limbaj de manipulare unificat –
standardizat şi puternic (SQL)
Edgar F. Codd • Este construit pe un fundament
(1923 – 2003)
teoretic, a cărui corectitudine a
fost demonstrată matematic
 85 Innovations 1959-1971
(selecţie din lista Forbes)
• 1959 - Three-Point Seat Belt (Nils Bohlin, Volvo)
• 1959 - Integrated Circuit (Bob Noyce, Fairchild)
• 1961 - Pampers (Victor Mills, Procter & Gamble)
• 1962 - Modem (AT&T)
• 1964 - Mainframe Family (IBM System/360)
• 1968 - Mouse (Douglas Engelbart, Stanford)
• 1969 - Internet
• 1970 - Compact Disc (James T. Russell)
• 1970 - Relational Database (E. F. Codd)
• 1971 - Microprocessor (Bob Noyce – Intel)
 85 Innovations 1972-1987
(selecţie din lista Forbes)
• 1972 - Computed Tomography Imaging
• 1974 - Catalytic Converter
• 1976 - Personal Computer (Jobs & Wozniak, Apple)
• 1979 - Spreadsheet (Bricklin & Frankston, VisiCalc)
• 1984 - Liquid Crystal Displays
• 1987 - Mevacor (the first widely used drug that
reduced cholesterol)