Reacţiile anionilor

Criteriul de clasificare al anionilor în grupe analitice este diferenţa de

solubilitate a sărurilor lor de argint şi de bariu în acid azotic diluat.
Grupa
Anioni AgNO3 Ba(NO3)2 sau BaCl2
analitică
precipitat alb, insolubil
I Cl-, Br-, I-, SCN- nu precipită
în acid azotic
precipitat alb cristalin,
II S2-, NO2-, CH3COO- nu precipită
solubil în acid azotic
SO32-, CO32-, C2O42-, precipitat alb, solubil precipitat alb, solubil
III
C4O6H42- (tartric) în acid azotic în acid azotic
precipitat alb sau
precipitat colorat,
IV PO43-, Cr2O72-, H2PO4- colorat, solubil în acid
solubil în acid azotic
azotic
V NO3-, ClO3-, ClO4-, MnO4- nu precipită nu precipită
precipitat alb cristalin, precipitat alb, insolubil
VI SO42-, F-
solubil în acid azotic în acid azotic
calcinaţi cu alcalii formează săruri solubile;
metasilicic, titanic,
VII după tratare cu acid clorhidric concentrat şi
wolframic
evaporare, reziduul este insolubil în apă
 Grupa I-a analitică
Ionul clor
În reacţia cu azotatul de argint precipită clorura de argint, un
precipitat alb, insolubil în acid azotic.
(Na+ + Cl-) + (Ag+ + NO3-) → AgCl + (Na+ + NO3-)
Clorura de argint este solubilă în hidroxid de amoniu cu formare
de clorură diamoniacoargentică (ion complex).
AgCl + 2(NH4+ + OH-) → ([Ag(NH3)2]+ + Cl-) + 2H2O
Azotatul de bariu nu precipită clorurile.
Reacţia specifică de identificare a ionului clor are loc cu
oxidanţi ca oxidul de mangan MnO2, oxid de plumb PbO2,
permanganat MnO4-, în mediu acid, de exemplu în prezenţă de acid
sulfuric. Ionul clor este oxidat la clor molecular, gazos, verzui, cu miros
caracteristic, care înalbăstreşte hârtia de filtru îmbibată cu iodură de
potasiu şi amidon.
(Na+ + Cl-)+ 2(2H+ + SO42-) + MnO2 → Cl2 +(Mn2+ + SO42-)+(2Na+ + SO42-)+ 2H2O
 Grupa a II-a analitică

Ionul acetic (acetat)

Azotatul de argint precipită în soluţii concentrate de acetaţi,

acetatul de argint, alb cristalin. Precipitatul este solubil în apă la cald şi
în acid azotic diluat.
(Na+ + CH3COO-) + (Ag+ + NO3-) → AgCH3COO + (Na+ +
NO3-)

Azotatul de bariu nu precipită acetaţii.

Reacţia specifică de identificare în soluţie a ionului acetat
este reacţia cu clorura ferică FeCl3, care formează în soluţii

concentrate de acetaţi {[(CH3COO)6Fe3(OH)2]+ + Cl-}, de coloraţie roşie

brună, care la fierbere precipită Fe(OH)2 . CH3COO de culoare brună.

3 (Na+ + CH3COO-) + (Fe+3 + 3Cl-) → Fe(CH3COO)3 + 3(Na+
+ Cl-)
2 Fe(CH3COO)3 + 2(Na+ + CH3COO-) + (Fe+3 + 3Cl-) +
2H O→ {[(CH COO) Fe (OH) ]+ + Cl-} + 2(Na+ + Cl-) + 2 CH COOH
 Grupa a III-a analitică
Ionul carbonic (carbonat)
Azotatul de argint formează un precipitat alb de carbonat de
argint solubil în acid azotic şi hidroxid de amoniu. La cald, precipitatul
se colorează în brun, deoarece se transformă în oxid de argint negru.
(2Na+ + CO32-) + 2(Ag+ + NO3-) → Ag2CO3 + 2(Na+ + NO3-)
Ag2CO3 → Ag2O + CO2
Azotatul de bariu, cel de-al doilea reactiv de grupă, formează
un precipitat de carbonat de bariu, alb amorf, care în timp devine
cristalin. Este solubil în acizi minerali şi acid acetic.
(2Na+ + CO32-) + (Ba2+ + 2NO3-) → BaCO3 + 2(Na+ + NO3-)
Reacţia specifică de identificare a ionului carbonic în
soluţie are loc cu acizii minerali (diluaţi sau concentraţi), care
descompun la rece carbonaţii cu degajare de dioxid de carbon,
producând efervescenţă. Dioxidul de carbon care se degajă se
pune în evidenţă prin barbotarea sa printr-o soluţie limpede de
apă de var Ca(OH)2 sau apă de barită Ba(OH)2, pe care o tulbură,
formând un precipitat alb.
(2Na+ + CO32-) + 2(H+ + Cl-) → CO2 + H2O + 2(Na+ + Cl-)
CO2 + Ca(OH)2 → CaCO3 + H2O
 Ionul oxalic (oxalat)

Reactivul de grupă azotat de argint precipită oxalatul de argint,

solubil în acid azotic, hidroxid de amoniu şi acid acetic.
(2NH4+ + C2O42-) + 2(Ag+ + NO3-) → Ag2C2O4 + 2(NH4+ +
NO3-)

Azotatul de bariu formează cu acest anion oxalatul de bariu, un

precipitat alb cristalin, solubil în acid azotic şi acid acetic.
(2NH4+ + C2O42-) + (Ba2+ + 2NO3-) → BaC2O4 + 2(NH4+ +
NO3-)

Reacţia specifică de identificare a ionului oxalic în soluţie

are loc cu permanganatul de potasiu KMnO4, care este decolorat

de către ionul oxalic în prezenţa acidului sulfuric şi la cald.

Manganul heptavalent este redus la mangan divalent, anionul oxalic
oxidându-se la dioxid de carbon.
5(2H+ + C2O42-) + 2(K+ + MnO4-) + 3(2H+ + SO42-) →
→ 2(Mn2+ + SO42-) + (2K+ + SO42-) + 8H2O +
 Ionul tartric (tartrat)

În soluţie apoasă, acidul tartric se comportă ca un acid dibazic.

Sărurile monometalice se numesc ditartraţi, iar în cazul în care sunt
neutre, tartraţi. Tartraţii neutri sunt solubili în apă iar cei acizi sunt greu
solubili.
Azotatul de argint precipită în soluţii de tartraţi neutri un
precipitat alb de tartrat neutru de argint.

-
COO COOAg
+ H C OH + - H C OH
(2 Na + ) + 2 ( Ag + NO3 ) + 2 (Na+ + NO3- )
H C OH H C OH
-
COO COOAg
 Tartratul de argint se dizolvă în acid azotic, hidroxid de amoniu
şi în exces de tartrat alcalin.
Dacă se încălzește soluția amoniacală de tartrat de argint,
se depune argintul metalic. Această reacție poate fi folosită la
punerea în evidență a ionului tartric.
Azotatul de bariu, adăugat în exces la soluţia concentrată sau
neutră a unui tartrat alcalin, formează în absenţa sărurilor de amoniu
un precipitat alb de tartrat de bariu.

COO- H
+ H C OH 2+ - HO C COO + -
( 2 Na + ) + (Ba + 2NO 3) +
Ba 2 (Na + NO ) 3
H C OH HO C COO
COO- H
 Grupa a IV-a analitică

Ionul ortofosforic (fosfat)

Azotatul de argint precipită în soluţii neutre fosfatul de argint

galben, Ag3PO4. Acest precipitat este solubil în acid azotic şi hidroxid de

amoniu
(2Na++ HPO42-) + 3(Ag++ NO3-) ↔ Ag3PO4+ (H++ NO3-) + 2(Na++

NO3-)

Ag3PO4 + 6(NH4+ + OH-) → {3[Ag(NH3)2]+ + PO43-} + 6H2O

Cel de-al doilea reactiv de grupă, azotatul de bariu, formează

un precipitat alb amorf de fosfat acid de bariu BaHPO 4; aceeaşi reacţie

efectuată în prezenţa hidroxidului de amoniu conduce la formarea

fosfatului neutru de bariu. Ambii fosfaţi sunt solubili în acid azotic.
 (2Na+ + HPO42-) + (Ba2+ + 2NO3-) → BaHPO4 + 2(Na+ + NO3-)

2(2Na+ + HPO42-) + 3(Ba2+ + 2NO3-) + 2(NH4+ + OH-) →

Ba3(PO4)2 + 4(Na+ + NO3-) + 2(NH4+ + NO3-) + 2H2O

Reacţia specifică de identificare a ionului ortofosforic în soluţie se

efectuează cu soluţie proaspăt preparată de molibdat de amoniu
(NH4)2MoO4, la rece, în mediu de acid azotic concentrat, când

precipită fosfomolibdatul de amoniu, galben intens, cristalin.

(2Na+ + HPO42-) + 12(2NH4+ + MoO42-) + 23(H+ + NO3-) →

(NH4)3H4[P(Mo2O7)6] + 2(Na+ + NO3-) + 21(NH4+ + NO3-) + 10H2O

 Grupa a V-a analitică
Ionul azotic (azotat)
Anionul azotic, deoarece este prezent în ambii reactivi de
grupă ai anionilor, nu poate fi identificat prin reacţii de precipitare.
Recunoaşterea lui într-o soluţie se face doar pe baza unor reacţii
redox, în care azotul îşi schimbă numărul de oxidare şi duce la
formarea unor produşi de reacţie de culoare diferită de cea a
amestecului de reacţie iniţial.
Reacţia specifică de identificare a acestui anion foloseşte
sulfatul feros solid, care este oxidat de către acidul azotic (obţinut
din soluţia de ioni azotat în mediu puternic acid, în prezenţa acidului
sulfuric concentrat), în timp ce ionul azotic este redus la monoxid
de azot NO. Acest oxid se combină cu sulfatul feros introdus în exces
în amestecul de reacţie şi formează o combinaţie solubilă de culoare
brun – violetă, cu formula următoare: y(FeSO4) ∙ x(NO). Datorită
tehnicii de lucru care impune amestecarea soluţiei de analizat cu
sulfatul feros solid şi apoi adăugarea acidului sulfuric astfel încât să se
formeze două straturi de lichid de densităţi diferite, produsul de reacţie
urmărit se va forma sub forma unui strat între cele două pături de lichid.
Din acest motiv, reacţia mai poartă numele de reacţia inelului brun.
 Grupa a VI-a analitică

Ionul sulfuric (sulfat)

Azotatul de argint formează doar în soluţii concentrate de ion

sulfuric un precipitat alb de sulfat de argint, parţial solubil în apă.
(2Na+ + SO42-) + 2(Ag+ + NO3-) → Ag2SO4 + 2(Na+ + NO3-)

În schimb, azotatul de bariu formează chiar şi în soluţii foarte

diluate de ion sulfuric un precipitat alb cristalin de sulfat de bariu,
insolubil în acizi.
(2Na+ + SO42-) + (Ba2+ + 2NO3-) → BaSO4 + 2(Na+ + NO3-)

Reacţia specifică de identificare a ionului sulfuric

foloseşte soluţia de acetat de plumb Pb(CH 3COO)2, care formează
un precipitat alb cristalin de sulfat de plumb. Acesta este solubil în
hidroxizi alcalini concentraţi şi în acid sulfuric concentrat.
(2Na+ + SO42-) + (Pb2+ + 2 CH3COO-) → PbSO4 + 2(Na+ +
CH3COO-)
 Grupa a VII-a analitică
Ionul metasilicic (silicat)
Siliciul prezintă mai multe numere de oxidare: (-4) în siliciuri şi
hidrura de siliciu SiH4 şi (+4) în dioxidul de siliciu SiO2 şi silicaţi (care
conţin ionul SiO32-).
Dioxidului de siliciu îi corespund acizii silicici următori: acidul
ortosilicic (H4SiO4), metasilicic (H2SiO3) şi polisilicici, dintre care cel mai
simplu este acidul disilicic H2Si2O5. Acizii silicici dau săruri numite
silicaţi. Cei ai metalelor alcaline sunt uşor solubili în apă, hidrolizând
puternic şi formând soluţii cu caracter alcalin, iar ceilalţi silicaţi sunt
greu solubili în apă.
Pentru a obţine o soluţie care să conţină ion silicat, se poate
dizolva la cald o cantitate de silicagel (gel de acid silicic) în soluţie
concentrată de hidroxid de sodiu.
Azotatul de argint formează un precipitat galben de metasilicat
de argint Ag2SiO3 amestecat cu oxid de argint de culoare brună Ag 2O.
Precipitatul este solubil în acid azotic diluat şi în hidroxid de amoniu,
dar în scurt timp se produce hidroliza şi apare un precipitat gelatinos
de acid silicic.
 (2Na+ + SiO32-) + 2(Ag+ + NO3-) → Ag2SiO3 + 2(Na+ + NO3-)

Azotatul de bariu formează un precipitat alb de metasilicat de bariu

BaSiO3 solubil în acizi minerali, cu apariţia rapidă a gelului de acid
silicic.
(2Na+ + SiO32-) + (Ba2+ + 2NO3-) → BaSiO3 + 2(Na+ + NO3-)

Reacţia specifică de identificare a ionului metasilicic în soluţie se

efectuează cu soluţie de molibdat de amoniu (NH 4)2MoO4; la
soluţia de analizat se adaugă o soluţie proaspăt preparată de reactiv,
se acidulează uşor şi se observă formarea silicomolibdatului de
amoniu, galben intens, în gelul de acid silicic.
H2SiO3 + 12(2NH4+ + MoO42-) + 20(H+ + NO3-) →
→ (NH4)4H4[Si(Mo2O7)6] + 20(NH4+ + NO3-) + 9H2O
 Identificarea unei sări necunoscute

Analiza unei sări necunoscute începe prin identificarea

cationului. Această operaţie se face atât prin reacţii pe cale uscată cât
şi prin reacţii pe cale umedă. Din substanţa neidentificată, care poate fi
solidă sau în soluţie, se ia o cantitate mică pentru a efectua reacţiile pe
cale uscată, restul substanţei se dizolvă în apă iar soluţia obţinută se
foloseşte pentru reacţiile pe cale umedă.
Identificarea cationului se face cu porţiuni mici din soluţia de
analizat: se încearcă succesiv toţi reactivii de grupă, începând cu
grupa I pâna la grupa IV, până când unul din reactivii de grupă
precipită cu soluţia de analizat.
 Dacă soluţia nu precipită cu nici unul din cei patru reactivi de
grupă, se trece la identificarea metalelor alcaline, ionilor amoniu şi
magneziu (componente ale grupei V, fără reactiv de grupă).
Stabilind astfel grupa analitică din care face parte cationul sării
de cercetat, se efectuează în continuare reacţiile specifice ale cationilor
din grupa respectivă, pentru a identifica exact cationul sării analizate.
După ce s-a identificat cationul, se trece la recunoaşterea
anionului, operaţie care necesită tratarea unor cantităţi mici din soluţia
de analizat cu azotat de argint şi azotat sau clorură de bariu. După
comportarea faţă de aceşti doi reactivi se determină grupa analitică din
care face parte anionul de cercetat. Identificarea exactă se face cu
ajutorul reactivilor specifici pentru anionii din grupa analitică
determinată.
 Identificarea cationului unei sări, pe cale umedă
Grupa Reactiv de
Precipitat Cationi Reactiv specific
analitică grupă
I HCl alb Pb2+ KI - pp. galben de PbI2
Cu2+ K4[Fe(CN)6] - pp. roşu-cărămiziu
negru
H2S + HCl Hg2+ KI - pp. roşu solubil în exces de KI
II
As3+ AgNO3 - pp. galben
galben
As5+ AgNO3 - pp. brun-roşcat
roz Mn2+ (NH4)2S - pp. roz
Zn2+ K4[Fe(CN)6] - pp. alb
alb
Al3+ NaOH - pp. alb, solubil în exces de NaOH
III (NH4)2S
Fe2+ K3[Fe(CN)6] - pp. albastru
negru Fe3+ KSCN - coloraţie roşu-închis
Co2+ KSCN - coloraţie albastră (reacţie în picături)

(NH4)2C2O4 - pp. alb cristalin, insolubil în CH3COOH la cald

Ca2+
IV (NH4)2CO3 alb K2CrO4 - pp. galben (în sol. saturată de Ca 2+)

Ba2+ K2CrO4 - pp. galben

Mg2+ Na2HPO4+NH4OH+NH4Cl - pp alb cristalin
NH4+ R. Nessler - pp. roşu - brun
V - K+ Na3[Co(NO2)6] - pp galben cristalin
K[Sb(OH)6] - pp. alb cristalin, la frecare cu bagheta pe
Na+
peretele eprubetei
 Identificarea anionului unei sări necunoscute

Grupa Reactiv Reactiv Produsul de

Felul precipitatului Anion
analitică de grupă specific reacţie
1 2 3 4 5 6
precipitat alb-brânzos insolubil în
AgNO3 MnO2 + se degajă Cl2 -gaz galben-
HNO3 diluat
I Cl- H2SO4 la verzui ce înalbăstreşte
Ba(NO3)2 nu precipită cald hârtia iod-amidonată

precipitat alb-cristalin solubil în

H2SO4
AgNO3 HNO3 diluat (cu soluţii se formează acetat de etil
II CH3COO- concentrat +
concentrate de acetaţi) cu miros de fructe verzi
C2H5-OH
Ba(NO3)2 nu precipită

precipitat alb-amorf solubil în acizi diluaţi se degajă CO2 cu

AgNO3
HNO3 diluat CO32- (HCl, H2SO4) efervescenţă
III
precipitat alb-amorf solubil în C2O42- se decolorează soluţia de
Ba(NO3)2 KMnO4
HNO3 diluat KMnO4
 1 2 3 4 5 6
precipitat galben-amorf
AgNO3 (NH4)2MoO4 în
solubil în HNO3 diluat PO43-
IV HNO3 precipitat galben cristalin
precipitat alb-amorf solubil în * SiO32-
Ba(NO3)2 concentrat
HNO3 diluat

AgNO3 nu precipită se formează un inel brun

FeSO4 + H2SO4
V NO3- conc (reacţia caracteristic cu compoziţia
Ba(NO3)2 nu precipită
inelului brun) y(FeSO4) · x(NO)

precipitat alb-cristalin solubil

AgNO3 în HNO3 diluat (cu soluţii precipitat alb amorf

concentrate de sulfaţi) Pb(CH3COO)2 insolubil în acizi cu

VI SO42-
sau Ba(NO3)2 excepţia H2SO4 concentrat
precipitat alb-amorf insolubil în
Ba(NO3)2 la fierbere
HNO3 diluat

*) Ionul SiO32- se studiază împreună cu ionul PO 43- deoarece prezintă proprietăţi asemănătoare.
 1.Din care grupă analitică face parte
ionul clor Cl- ?

a)I;
b)III;
c)V;
d)VI.
2. Care dintre ionii următori se identifică
prin reacția cu acizi minerali urmată de
barbotarea produsului de reacție prin
Ca(OH)2 ?

a)acetat CH3COO- ;

b)oxalat C2O4-2 ;

c)carbonat CO3-2 ;

d)tartrat H C O -2
.
3. Ce ion se recunoaște prin decolorarea
soluției de KMnO4 în mediu acid?

a)oxalat C2O4-2 ;

b)sulfat SO4-2 ;

c)acetat CH3COO- ;

d)silicat SiO3-2 .
 4.Care este reactivul specific pentru
ionul fosfat PO43- ?

a)(NH4)2MoO4 în mediu bazic;

b) (Na)2HPO4 în prezența NH4OH;

c)(NH4)2MoO4 în mediu acid;

d)Ba(NO3)2.
5. Câți reactivi de grupă se utilizează
pentru identificarea cationului și anionului
unei sări ?

a) 4;
b) 6;
c) 2;
d)13.