REAC|II DE IDENTIFICARE A ANIONILOR CIasificarea anioniIor n anaIiza

caIitativ. Reactivi de grup

Cea mai frecvent clasificare a anionilor in analiza calitativ se bazeaz pe diferenta de
solubilitate a sarurilor de bariu si de argint a acizilor respectivi. In functie de solubilitatea
acestor compusi in ap si in acid azotic diluat, anionii se clasific in trei grupe analitice:

Grupa I anaIitic de anioni: SO4
2-
, SO3
2-,
S2O3
2-
, CO3
2-
, C2O4
2-
, F-,
PO4
3-
, BO
2-
, B4O7
2-
, AsO3
2-
, AsO4
3-
, CrO4
2-
, Cr2O7
2-
, SiO3
2-

Toti anionii din grupa formeaz cu Ba2+ saruri putin solubile in mediu neutru sau slab bazic
(BaSO4 este insolubil si in mediu acid). Ca reactiv de grup se foloseste clorura de bariu
(solu|ie cu concentra|ia 2 mol/L),in mediu neutru sau slab bazic.
onii CrO42- coloreaz solutia in galben-deschis, iar Cr2O72- in galben-portocaliu. Ceilalti ioni
sunt incolori.

Grupa a II-a anaIitic de anioni: Cl, Br, I, S2, SCN, CN, IO3-,
BrO3-, [Fe(CN)6]4, [Fe(CN)6]3, ClO .a.
Anionii grupei a -a formeaz cu ionii Ag+ saruri care sunt insolubile in ap si in solutii diluate
de acid azotic. Sarurile anionilor grupei a III-a cu ionii Ag+ sunt solubile in ap. Reactiv de
grup pentru anionii grupei a II-a este nitratul de argint in solutie de acid azotic diluat (2
mol/l). Culorile caracteristice: [Fe(CN)6]4 crem, [Fe(CN)6]3 rosu-portocaliu. Ceilalti ioni
sunt incolori.

Grupa a III-a anaIitic de anioni: NO3-,NO2- , CH3COO, ClO3-,
MnO4-
Particularitatea caracteristic a anionilor grupei a III-a este solubilitatea sarurilor lor cu cationii
Ba2+, Ag+ si altii. O solubilitate relativ mic are CH3COOAg, dar si aceast sare poate fi
precipitat numai din solutii concentrate. n solutii diluate, la incalzire, este usor solubil. at
de ce grupa a III-a de anioni nu are reactiv de grup. Anionii NO3-, NO2- si CH3COO in
solutii sunt incolori, ionul MnO4- coloreaz solutiile in roz-violet (solutiile concentrate au
culoare violet-neagr).
Sunt cunoscute si alte criterii de clasificare a anionilor in analiza calitativ. De exemplu,
conform proprietatilor redox, ei pot fi clasificati de asemenea in trei grupe:

Anioni reductori: S2, SO3-, Br, I, Cl, C2O42-, [Fe(CN)6]4, SCN, AsO33-.
Reactivul de grup este permanganatul de potasiu (solutie cu concentra|ia 0,005 mol/l) in
mediu de acid sulfuric (1 mol/l), care se decoloreaz in prezenta reducatorilor.

Anioni oxidan{i: S2-,SO32-, Br-, I-, Cl-,C2O42-, [Fe(CN)6]3, SCN-, AsO3-
In mediu de acid sulfuric (1 mol/l), anionii oxidanti reactioneaz cu solutia de iodur de
potasiu. odul rezultat coloreaz solutia in galben. Dac la solutia de iod se adaug 2-3 mL de
benzen sau cloroform, faza organic se coloreaz in roz-violet.

Anioni indiferenti: SO42-, CO32-, PO43-, BO2-, SiO32-, CH3COO, F
Anionii indiferenti sunt inerti fatde reactivii oxidanti sau reducatori.
Spre deosebire de cationi, majoritatea anionilor pot fi identificati in prezen|a
celorlalti, de aceea analiza amestecului de anioni nu necesit decat foarte rar separarea lor in
grupe analitice.
6
I. Reac{ii de identificare a anioniIor din grupa I
I.1. Reac{ii de identificare a ionuIui SO42-
onul reprezint radicalul acidului sulfuric, care este un acid tare (H2SO4 se afl ca tarie dup
acidul percloric, halogenati si azotic). Sulfatii de bariu, de strontiu, de calciu si de plumb sunt
saruri putin solubile.


a) Reac(ia cu BaCl2
dentificarea sulfatului, prin precipitarea sulfatului de bariu, nu este jenat de nici un alt ion
dac reactia este efectuat in mediu acid.
Efectuarea reac(iei: Circa un mililitru de solutie de analizat se trateaz cu un volum egal de
acid clorhidric concentrat si amestecul se incalzeste pan la fierbere. Dac s-a format
precipitat, acesta, dup racire, se separ prin centrifugare, iar la centrifugatul transparent se
adaug cateva picaturi de solutie de clorur sau azotat de bariu. Formarea unui precipitat alb
cristalin confirm prezenta ionului SO42- in prob:
BaCl2 + Na2SO4 = BaSO4 + 2NaCl

n alte conditii reactia este impiedicat de ionii S2O32- si de amestecul SO32- si S2. In
ambele cazuri la acidularea solutiei se formeaz sulf (precipitat alb), care, de asemenea, nu
se dizolv in acizi si poate fi confundat cu BaSO4:
S2O32- +2H+ =S+SO2 2S2- +SO32-+6H+ =3S+3H2O

In acest caz, sulfatul de bariu poate fi identificat dup formarea cu permanganatul de potasiu
a cristalelor mixte de culoare roz. Identificarea sulfatului de bariu se efectueaz in modul
urmator: precipitatul se trateaz cu acid clorhidric, se spal cu ap, apoi se adaug 1-2
mililitri de acid clorhidric (2 mol/l) i 3-5 picaturi de solutie de KMnO4. Dup agitare, surplusul
de permanganat de potasiu se reduce cu ap oxigenat. Solutia se decoloreaz, iar
precipitatul capat culoare roz, fapt ce demonstreaz prezenta in precipitat a sulfatului de
bariu. Aceast prob nu poate fi realizat in prezenta ionilor SO32- i S2O32-, deoarece
acestia, cu permanganatul de potasiu, se oxideaz pan la SO42-.

b) Reac(ia cu rodizonatul de bariu
onul sulfat reac|ioneaz cu solu|ia de rodizonat de bariu, decolorand-o.
Efectuarae reac(iei: Pe hartie de filtru, se aplic cate o picatur de solutie de analizat si de
rodizonat de sodiu. Datorit formarii rodizonatului de bariu, hartia se coloreaz in rosu. Pe
hartia colorat se aplic 1-2 picaturi de solutie ce contine SO42-. Se observ decolorarea
rodizonatului de bariu:

c) Reac(ia cu Pb(NO3)2
Azotatul de plumb formeaz cu ionul SO42- un precipitat alb PbSO4, solubil (la incalzire) in
alcalii si in solutie de acetat de amoniu:
Pb2+ + SO42- = PbSO4 PbSO4 + 4NaOH = Na2[Pb(OH)4] + Na2SO4
2PbSO4+ 2CH3COONH4 = [Pb(CH3COO)2PbSO4] + (NH4)2SO4
Efectuarea reac(iei: La cateva picaturi de solutie de analizat se adaug 2-3 picaturi de solutie
de acid sulfuric (2 moli/l). Precipitatul obtinut se imparte in doua parti si se studiaz
solubilitatea lui in hidroxid de sodiu si acetat de amoniu.

I.2. Reac{ii de identificare a ionuIui SO32-
Ionul SO32- este radicalul acidului sulfuros, H2SO3, un acid slab ce exist numai in solutii.
Sarurile acidului sulfuros, sulfitii, sunt insolubile in ap (exceptie fac sulfitii metalelor alcaline).
In solutii acide toti sulfitii sunt solubili. Oxigenul oxideaz in solutii ionul SO32- pan la SO42-,
de aceea solutiile sulfitilor totdeauna contin sulfati.

a) Reac(ia cu acizii minerali

Acizii minerali descompun sulfitii solubili si insolubili in ap cu degajarea dioxidului de sulf:
2H+ + SO32-= SO2 + H2O
Dioxidul de sulf se recunoaste dupmirosul de sulf ars sau dup decolorarea solutiei de iod
ori de permanganat de potasiu. Reactiile se efectueaz in aparatul de recunoastere a
gazelor.
SO2 +I2 +H2O=4H+ +SO42- +2I
Permanganatul de potasiu oxideaz dioxidul de sulf pan la sulfati si partial pan la acidul
ditionic H2S2O6:
5SO2 + 2MnO4- + 2H2O = 5SO42- + 2Mn2+ + 4H+ 6SO2 + 2MnO4- + 2H2O = H2S2O6 +
5SO42- + 2Mn2+ + 4H+

In mediu acid S2O32- se descompune cu degajarea SO2, iar S2- elimin H2S, acesta
decolorand solu|iile de iod i de permanganat de potasiu. Astfel, proba nu poate fi efectuat
n prezen|a tiosulfa|ilor i sulfurilor.
b) Reac(ia cu iodul
Solu|ia de iod se decoloreaz, de asemenea, i la interac|iunea cu solu|ii ce con|in ionii
SO32-. Deoarece n mediu bazic solu|ia de iod poate s se decoloreze ca rezultat al
dispropor|ionrii, reac|ia se efectueaz n mediu neutru sau slab acid:
SO32- +I2 +H2O=SO42- +2I +2H+
n urma acestei reac|ii, solu|ia se aciduleaz, ceea ce nu se observ la reducerea iodului cu
ionii S2O32- sau S2.
c) Reac(iacuKMnO4
Sulfi|ii interac|ioneaz cu permanganatul de potasiu decolornd solu|iile acestuia. Depinznd
de mediul solu|iei, produii reac|iei de reducere a permanganatului difer. n mediu acid
MnO4- se reduce pn la Mn2+ , iar reac|ia este nso|it de decolorarea solu|iei:
5SO32- +2MnO4- +6H+ =5SO42- +2Mn2+ +3H2O
n mediu bazic, ionul MnO4- se reduce n MnO42- cu trecerea culorii solu|iei de la violet la
verde-brad. La nclzirea solu|iei se ob|ine un sediment de culoare brun, MnO(OH)2.
SO32- + 2 MnO4- + 2OH = 2MnO42- + SO42- + H2O
n mediu neutru, reducerea ionului de permanganat are loc conform ecua|iei:
3 SO32- + 2 MnO4- + 3H2O = 2MnO(OH)2 + 3 SO42- + 2OH
d) n mediu acid, n prezen|a Zn metalic, SO32- se reduce pn la H2S, care se identific
uor dup mirosul specific de ou alterate sau dup nnegrirea hrtiei de filtru mbibate cu
solu|ie de acetat de plumb:
3Zn+SO32- +8H+ =3Zn2+ +3H2O+H2S H2S + Pb(CH3COO)2 = PbS + 2CH3COOH
(n prealabil se separ ionii, care con|in sulf, n special SO42- i S2O32-).
e) Clorura de stron|iu, n solu|ii slab bazice (NH4OH) de sulfi|i, formeaz, la nclzire, un
precipitat alb SrSO3. n solu|ii cu pH-ul mai mic de 7 se formeaz disulfitul de stron|iu
Sr(HSO4)2.
Sr2+ + SO32- = SrSO3 9
Pentru a dovedi c sedimentul reprezint SrSO3, acesta se spal de 2 - 3 ori cu cte 1-2 mL
de ap distilat i se dizolv n cteva picturi de solu|ie de HCl (2mol/L). La solu|ia ob|inut
se adaug 2-3 picturi de H2O2 sau de ap de clor. Formarea sulfatului de stron|iu, insolubil
n acizi minerali, probeaz prezen|a sulfitului de stron|iu n precipitat. Reac|ia poate fi
efectuat n prezen|a ionului S2O32-.
f) Reac(ia cu fucsin
Sulfi|ii decoloreaz solu|iile unor coloran|i organici.
Efectuarea reac|iei: La 2-3 picturi de solu|ie de fucsin se adaug cteva picturi de solu|ie
ce con|ine sulfi|i. Se observ decolorarea solu|iei de fucsin. Reac|ia este incomodat de
ionii S2 i NO2-.
I.3. Reac{ii de identificare a ionului CO32-(HCO3-)
Acidul carbonic H2CO3 este un acid slab, instabil n solu|ii. onul CO32- poate fi conservat
doar n solu|ii alcaline, unde se formeaz srurile respective. Carbona|ii neutri de potasiu,
sodiu i amoniu sunt solubili n ap, iar cationii celorlalte metale formeaz cu CO32- compui
pu|in solubili n form de sruri neutre i bazice (Al3+, Cr3+, Ti4+ din solu|iile carbona|ilor
solubili precipit n form de hidroxizi).
a) Reac(iacuaciziiminerali
Acizii descompun carbona|ii i hidrogenocarbona|ii cu eliminarea gazului CO2:
CO32-+ 2H+ = CO2 + H2O HCO3-+ H+ = CO2 + H2O
Dioxidul de carbon este recunoscut dup tulburarea apei de var (se folosete aparatul de
recunoatere a gazelor):
CO2 + Ca(OH)2 = CaCO3+ H2O
onii SO32- au efect jenant. Ei pot fi nltura|i din solu|ie prin oxidare pn la
SO42-.
10
b) Reac(ia cu BaCl2
Clorura de bariu formeaz cu ionii CO32- un precipitat alb, solubil n acizi minerali, acid acetic
i la barbotarea surplusului de dioxid de carbon:
BaCl2 + CO32- = BaCO3 + 2Cl BaCO3 + CO2 + H2O = Ba(HCO3)2
c) Reac(iaHCO3-
Ionul carbonat acid HCO3- poate fi identificat folosind clorura de calciu. Efectuarea reac(iei:
3-4 picturi de solu|ie de analizat se trateaz cu 6-8 picturi
de solu|ie de CaCl2. Dup centrifugare, sedimentul format se separ. La centrifugat se
adaug 3 - 4 picturi de solu|ie de hidroxid de amoniu. Formarea unui precipitat alb indic
prezen|a n solu|ia analizat a carbona|ilor acizi:
Ca(HCO3)2 + 2NH3 = CaCO3 + (NH4)2CO3
I.4. Reac{ii de identificare a ionuIui PO43-(HPO42-)
Ionul PO43- este anionul acidului ortofosforic H3PO4. Acesta fiind un acid tribazic, formeaz
trei tipuri de sruri: neutrefosfa|ii, acidehidrogeno- i dihidrogenofosfa|ii. Mai solubili n ap
sunt dihidrogenofosfa|ii. Dintre fosfa|i i hidrogenofosfa|i sunt solubile numai srurile de
potasiu, sodiu, litiu i amoniu.
a) Molibdatul de amoniu (NH4)2MoO4 n prezen(a acidului azotic (solu|ie molibdenic)
formeaz, la nclzire, cu ionii PO43- sau HPO42- precipitat galben cristalin de fosfomolibdat
de amoniu, solubil n solu|ii de hidroxizi alcalini i de amoniac:
PO43- + 12MoO42- + 3NH4+ + 24H+ = (NH4)3[PMo12O40] + 12H2O
Sarea de amoniu a acidului 12-molibdenofosforic se dizolv in solu|ia de fosfat
luat n exces.
Efectuarea reac(iei: Cteva picturi de solu|ie de hidrogenofosfat de sodiu i 8
-10 picturi de solu|ie molibdenic se nclzesc pe baia de ap pn la 40-50C. La rcire,
apare precipitat galben. Adugarea ctorva cristale de NH4NO3 mrete sensibilitatea
reac|iei.
onul AsO43- are efect jenant. Prezen|a ionilor reductori (S2O32-, SO32-, S2 .a.)
mpiedic aceast reac|ie, deoarece ei reduc par|ial Mo6+ la Mo5+. Astfel, se ob|in formele
reduse ale acidului 12-molibdenofosforic, ce coloreaz solu|ia n albastru.
b) Reac(ia cu mixtura magnezian (amestec de MgCl2, NH4Cl i NH3)
onii PO43- i HPO42- formeaz un precipitat alb cristalin de fosfat de magneziu i amoniu:
Mg2+ + NH3 + HPO42- = MgNH4PO4
11
I.5. Reac{ii de identificare a ionuIui SiO32-
onul reprezint radicalul acidului silicic, insolubil n ap. Acidul silicic nu are o formul
chimic bine determinat, de aceea se scrie nSiO2H2O. Din srurile acidului silicic sunt
solubili doar silica|ii metalelor alcaline.
a) Clorura de bariu interac(ioneaz cu ionii SiO32- i formeaz un precipitat alb BaSiO3, care
la ac|iunea acizilor se descompune cu formarea unui gel, ce prezint un amestec de diferi|i
acizi ai siliciului.
b) Acizii dilua(i formeaz cu ionii SiO32- un precipitat alb gelatinos de acid silicic, solubil n
solu|ii alcaline:
Na2SiO3 + 2HCl = H2SiO3 + 2NaCl
Ca rezultat al deplasrii de echilibru al procesului de hidroliz, cauzat de descompunerea
hidroxidului de amoniu la temperatur, clorura de amoniu precipit acidul silicic.
c) Reac(ia cu azotatul de argint
onii SiO32- formeaz un precipitat de culoare galben, solubil n acid azotic: 2Ag+ + SiO32-
= Ag2SiO3
d) Reac(ia cu molibdatul de amoniu, n prezen|a acidului azotic:
Ionii SiO32- formeaz acidul silicomolibdenic, solubil n ap, colornd solu|ia n galben:
12(NH4)2MoO4 + 24HNO3 + H2SiO3 = 24NH4NO3 + H4[SiMo12O40] + 11H2O Compuii
analogi ai fosfa|ilor i arsena|ilor sunt pu|in solubili n ap.
II. Reac{ii de identificare a anionilor din grupa a II-a
II.1.Reac{ii de identificare a ionuIui CI
a) Reac(ia cu azotatul de argint
onii Cl formeaz un precipitat alb, AgCl, insolubil n acizi, dar solubil n solu|ii de NH4OH i
de (NH4)2CO3:
AgNO3 + NaCl = AgCl + NaNO3 12
AgCl + 2NH4OH = [Ag(NH3)2]Cl + 2H2O
AgCl + (NH4)2CO3 = [Ag(NH3)2]Cl + H2O + CO2
Pentru a recunoate Cl n prezen|a ionilor Br i , se procedeaz n modul urmtor: la
cteva picturi de solu|ie de analizat se adaug 3 - 4 picturi de solu|ie de azotat de argint.
Precipitatul ob|inut se separ i se spal de doua ori n volume mici (2 - 3 mL) de ap
distilat, apoi se adaug 5 - 6 picturi de solu|ie de (NH4)2CO3 (10 %). Amestecul ob|inut se
agit bine cu bagheta de sticl. Dup separarea sedimentului, la centrifugat se adaug 2
picturi de fenolftalin i acid azotic (2 mol/L) pn la dispari|ia culorii roz. Datorit formrii
clorurii de argint, solu|ia se tulbur.
[Ag(NH3)2]Cl + 2HNO3 = AgCl + 2NH4NO3
b) Reac(ia cu oxidan(ii puternici (KMnO4, MnO2, PbO2, NaBiO3 .a.)
onii Cl- oxideaz n mediu de acid sulfuric pn la Cl2:
MnO2 +2Cl +4H+ =Mn2+ +2H2O+Cl2
Clorul liber poate fi recunoscut dup albstrirea hrtiei de filtru mbibat cu amestec de
amidon i iodur de potasiu.
La nclzirea unui amestec de clorur de sodiu solid cu dicromat de potasiu solid i H2SO4
concentrat, se formeaz clorur de cromil de culoare roie-brun:
4NaCl + K2Cr2O7 + 3H2SO4 = K2SO4 + 2CrO2Cl2 + 2Na2SO4 + 3H2O
n alcalii, clorura de cromil se descompune formnd croma|i, ce decoloreaz solu|iile n
galben:
CrO2Cl2 + 4NaOH = Na2CrO4 + 2NaCl + 2H2O
Efectuarea reac(iei: ntr-o eprubet se introduce pu|in amestec omogenizat de clorur de
sodiu i dicromat de potasiu bine pulverizat, apoi se adaug cteva picturi de acid sulfuric
concentrat. Amestecul se nclzete cu aten|ie. Se formeaz vapori brun-roietici.
La introducerea cu precau|ie a baghetei de sticl imersate n NaOH (2 moli/L), se observ
formarea cromatului de sodiu de culoare galben.
II.2. Reac{ii de identificare a ionuIui I
a) Reac(ia cu azotatul de argint
onii precipit n form de Ag, precipitat galben, insolubil n acizi i n solu|ie de NH4OH:
Ag+ + I = Ag
odura de argint se dizolv n solu|ie de tiosulfat de sodiu sau de cianur de
potasiu cu formarea compuilor compleci:
13
AgI + Na2S2O3 = Na[AgS2O3] + NaI AgI 2KCN = K[Ag(CN)2] + KI
b) Reac(ia cu acetatul de plumb
Cteva picturi de solu|ie de iodur de potasiu se trateaz cu acelai volum de solu|ie de
acetat de plumb. Se ob|ine precipitat galben de iodur de plumb:
2K + Pb(CH3COO)2 = Pb2+ 2CH3COOK
Precipitatul ob|inut se trateaz cu 10 mL de ap distilat i amestecul se nclzete pe baia
de ap. Precipitatul se dizolv. La rcirea solu|iei n jetul de ap, se observ formarea unui
precipitat cristalin, auriu-strlucitor, dispersat n tot volumul solu|iei (foi|e de culoare galben-
aurie).
c) Reac(ia cu agen(i oxidan(i
Azoti|ii oxideaz ionii de chiar i n mediu de acid acetic:
2K + 2NaNO2 + 4CH3COOH = 2 + 2NO + 2H2O + 2CH3COOK + 2CH3COONa
odul poate fi recunoscut dup albstrirea hrtiei de filtru tratate n prealabil cu amidon i
iodur de potasiu.
II.3. Reac{ii de identificare a ionuIui S2
onul S2 este anionul acidului sulfhidric H2S, o solu|ie apoas de hidrogen sulfuros. Acidul
sulfhidric i srurile lui sunt reductori puternici.
a) Reac(ia cu acizii minerali dilua(i
Acizii minerali dilua|i descompun sulfurile cu eliminarea gazului H2S: Na2 S + 2HCl = 2NaCl
+ H2S
Sulfura de hidrogen poate fi recunoscut dup nnegrirea hrtiei de filtru mbibat cu solu|ie
de Pb(CH3COO)2.
b) Reac(ia cu srurile solubile de cadmiu
onii S2 formeaz un precipitat galben de sulfur de cadmiu: Cd(NO3)2 + Na2S = 2NaNO3
+ CdS
Dac precipitatul CdS separat se prelucreaz cu cteva picturi de solu|ie de CuSO4, se
observ nnegrirea lui, ca rezultat al formrii sulfurii de cupru CuS.
Sulfura de cadmiu este folosit la separarea ionului S2 de al|i ioni ce con|in sulf. Pentru a
evita precipitarea sulfitului de cadmiu (posibil n cazul folosirii srurilor solubile de cadmiu)
se utilizeaz carbonatul de cadmiu CdCO3, o sare pu|in solubil
14
(PS =110-12). Concentra|ia ionilor Cd2+ n solu|ie este insuficient pentru ca produsul ionic
[Cd2+][SO32-] s ating produsul solubilit|ii CdSO3
(PS = 3,5108), dar destul de mare pentru ca produsul ionic [Cd2+][S2] s depeasc
produsul solubilit|ii sulfurii de cadmiu (Ps(CdS) = 1,61028).
c) Reac(ia cu acetatul de plumb
Precipit ionii S2 sub form de PbS, precipitat de culoare neagr: Pb(CH3COO)2 + Na2S =
2CH3COONa + PbS
d) Reac(ia cu nitroprusiatul de sodiu n solu(ii alcaline
Rezult un compus complex colorat n rou-violet: Na2[Fe(CN)5NO] + Na2S =
Na4[Fe(CN)5NOS]
Culoarea solu|iei dispare la acidularea ei. Reac|ia este jenat de ionul SO32-.
III. Reac{iiIe de identificare a anioniIor din gr. a-III-a
III.1. Reac{ii de identificare a ionuIui NO3-
n mediu acid, ionul azotat este oxidant puternic. Practic toate srurile acidului azotic sunt
solubile n ap (excep|ie fac BiONO3 i HgOHNO3), de aceea ionul azotat nu se identific
prin reac|ii de precipitare cu cationii. Majoritatea reac|iilor de identificare se bazeaz pe
propriet|ile oxidante ale azota|ilor n mediu acid.
a) Reac(ia cu H2SO4 i Cu metalic
La 4 - 5 picturi de solu|ie de azotat de sodiu se adaug 5 - 6 picturi de H2SO4 concentrat
i o buc|ic de cupru metalic. Amestecul se nclzete pn la eliminarea unui gaz brun:
3Cu+2NO3- +8H+ =3Cu2+ +4H2O+2NO
Oxidul de azot(), ob|inut la interac|iunea azota|ilor cu cuprul metalic, reprezint un gaz
incolor, iar gazul care se elimin este brun. Aceasta se datoreaz propriet|ii oxidului de
azot() de a se oxida cu oxigenul din aer pn la NO2, acesta fiind de culoare brun:
2NO + O2 = 2NO2
b) Reac(ia cu H2SO4 i FeSO4
Pe hrtia de filtru se aplic o pictura de solu|ie de NH4NO3 i un cristal de FeSO4.
Amestecul ob|inut se trateaz cu o pictur de H2SO4 concentrat. n jurul cristalului se
formeaz un inel brun:
6Fe2+ + 2NO3- + 8H+ = 6Fe3+ + 2NO + 4H2O
Oxidul de azot(), care se ob|ine ca rezultat al acestei reac|ii, formeaz cu
sulfatul de fier(II) (luat n exces) un compus complex de culoare brun: NO + Fe2+ +SO42- =
[Fe(NO)SO4]
15
Reac|ia este jenat de ionii . onii i Br, oxidndu-se, coloreaz asemntor inelul pe
hrtia de filtru, mpiedicnd astfel identificarea nitra|ilor.
c) Reac(ia cu difenilamina
Nitra|ii oxideaz difenilamina n mediu de acid sulfuric pn la un compus chinoidal de
culoare albastr:
Efectuarea reac(iei: 4 - 5 picturi de solu|ie de difenilamin n acid sulfuric concentrat se
aplic pe o sticl de ceas i se adaug o pictur de solu|ie de nitrat de amoniu. Se observ
apari|ia culorii albastre.
nterac|iunea ionilor NO2-, CrO42-, MnO4-, [Fe(CN)6]3, Fe3+ i a altor oxidan|i cu
difenilamina are acelai efect.
III.2. Reac{ii de identificare a ionului CH3COO
a) Reac(iacuH2SO4
Acidul sulfuric substituie acidul acetic din solu|iile aceta|ilor:
H2SO4 + 2CH3COONa = Na2SO4 + 2CH3COOH
Acidul acetic se recunoate dup mirosul specific, dac solu|ia se nclzete pe baie de apa.
b) Reac(ia cu alcooli inferiori
n mediu de acid sulfuric ionii CH3COO- formeaz cu alcoolii inferiori esteri, care au miros de
fructe:
CH3COO + H2SO4 = CH3COOH + HSO4- CH3COOH + HOR = CH3COOR + H2O (R
= C2H5, C3H7, C4H9, C5H11)
Modul de efectuare a reac(iei: 8 -10 picturi de solu|ie de acetat de sodiu se trateaz cu 5-7
picturi de acid sulfuric concentrat i se adaug pu|in alcool izoamilic. Amestecul se
nclzete cteva minute pe baia de ap, apoi se trece ntr-un pahar cu ap rece.
zoamilacetatul ob|inut este recunoscut dup mirosul specific.]
16
Prof. Carmen Mnea, GRS Construc|ii Ma. C-|a
PARFUMUL FLORILOR
Parfumul a fost descoperit datorit unei ntmplri: n timp ce se ardeau lemne, unii dintre
strmoii notrii ar fi observat c acestea rspndeau un miros plcut, de aceea latinescul
"per fumum (prin fum) formeaz baza etimologic a cuvntului parfum. Marii revolutionari ai
artei parfumurilor au fost arabii. Arabia, |ara mirodeniilor, folosea n principal smirna. Primul
parfum a fost obtinut de doctor Avicenna, n sec. al X-lea, numit "apa de trandafiri. n Europa
parfumul a fost adus de crucia|i. n sec. al XX-lea a fost ob|inut primul parfum "modern",
dintr-un amestec de uleiuri eterice i alcool.
Parfumurile, catalogate ca emana|ii mirositoare care urc pn la noi i uneori te fac s
tremuri, pot fi incluse n 7 mari familii, care cuprind parfumuri feminine i masculine:
hesperide - ape tonice i cele care mprospteaz, alturi de apele de colonie.
florale - familia cea mai important printre parfumurile feminine - tema principal este o
floare sau un buchet floral.
lemnoase - care regrupeaz, mai ales, mirosurile masculine (lemn de cedru sau santal).
orientale - cu extracte de ambr; sunt parfumuri cu arome vanilate.
cipres - este un amestec de muchi de stejar,iasomie si bergamot.
ferigi- note mai mult masculine; amestec de lavand, muchi de stejar i
cumarin.
seci - familie mic de arome masculine, care cuprinde pe cele ale mierii,
esen| de mesteacn, fumul i tabacul.
Orice parfum este alctuit din substan|e mirositoare al cror grad de volatilitate
variaz. Evolu|ia unui parfum ncepe cu notele ini|iale, trece prin cele medii i sfrete cu
cele de baz.
Note ini|iale: sunt esen|e volatile, cum ar fi lmia, portocala, rozmarinul, lavanda; prima
impresie pe care o dau este cea de parfum, evaporndu-se ntre 2-4 ore.
Note medii: sunt esen|e mai puternice care caracterizeaz un parfum ca cel de trandafir,
iasomie, lcrmioar; evaporarea lor este lent, sunt liantul ntre notele ini|iale i cele de
baz.
Note de fond: sunt esen|e durabile, lemnoase i animaliere; evaporarea lor este lent, pot
persista zile intregi.
Parfumul se compune dintr-un concentrat aromat, diluat ntr-un amestec de alcool i ap.
Procentajul acestui concentrat este cel care influen|eaz persisten|a mirosului i determin,
dac este vorba despre un parfum, apa de parfum, apa de toaleta, deodorant sau ap de
colonie.
Pe scurt, tipurile de parfumuri pot fi caracterizate:
Parfum - numit i concentrat de parfum - mirosul persist 4-8 ore, rezervat n general
pentru sear, are concentra|ia de 15-30%;
Apa de parfum - mirosul persist 3-6 ore - are concentra|ia de 8-20%;
Apa de toalet - mirosul persist 2-4 ore - are concentra|ia de 6-12%, este produs ideal
pentru zi;
17
Deodorant - mirosul persist pn la 2 ore - are concentra|ia de 3-8%.
Materii prime animale
- Civeta: este un mic mamifer galben cu negru. Se utilizeaz n industria
parfumurilor specia care triete n Etiopia "Viverra Civetta. Acesta d numele parfumului
care se acumuleaz ntr-un buzunar situat ntre anus i organele genitale. n captivitate
substan|a este recuperat prin recoltarea ei de pe pietrele i de pe arborii pe care animalele
le marcheaz. Se prezint sub forma unei paste galbene.
- Castoreum-ul: provine din castorul de Canada sau de Siberia. Castoreum-ul provine din
glandele plasate ntre anus i organele genitale la masculi sau femele. Este un produs uleios
cu care castorul |i acoper blana pentru a nu se uda. Acesta este folosit i la marcarea
teritoriului. Castoreum-ul este un bun fixator utilizat n parfumerie.
- Ambra gri: provine de la ambra gri care triete n Marea Madagascar, Coromandel din
ndia sau de pe coastele Chinei. nainte de utilizare ambra gri se las la uscat 2-3 ani. Mirosul
su se rafineaz, devenind foarte agreabil.
- Moscul: provine din cprioara mascul din Tibet. Este secretat pentru a atrage femela. n
timpul rutului mirosul se simte de la aproximativ 1 km. Animalul este protejat ns i se
prefer utilizarea produselor chimice.
Materii prime vegetale
- Flori: trandafir, jasmine, tuberoz.
- Tija frunzelor: geranium, patchouli, ment. 18
Fructe: anason, coriandru, nuci.
Semin|e: |elin, ptrunjel.
Coaja de fruct: lamie, portocal, bergamot.
Rdcini: iris.
Lemn: santal, cedru.
Ierburi aromate: tarhon, salvie.
Spini i ramuri: mirodenii, pin, chiparos. Rini i balsamuri: smirn, tmie. Scoar|:
scor|ioar.
Ob{inerea parfumuriIor
Prelucrarea la rece
Grsimile absorb parfumurile. n trecut, grsimea se aeza pe farfurii de ceramic; la
nceputul secolului al XX-lea M. Theas a conceput o cutie n care grsimea se aeaz ntre
dou suprafe|e de sticl.
Aceast tehnic permite prelucrarea florilor la rece, mai ales a celor care sunt sensibile la
cldur (jasmin). n stratul de grsime se nfig florile sntoase i se las cam trei luni pentru
ca parfumul s fie bine absorbit n acesta. n fiecare zi ramele cu grsime parfumat se
rstoarn, florile se scot i se reamplaseaz pe stratul de grsime. Astfel 1 kg. de grsime
poate absorbi 3 kg. de flori.
Grsimea parfumat se introduce, dup impregnare ntr-o centrifug cu alcool. Parfumul se
solubilizeaz astfel n alcool. Prin filtrare se ob|ine "absolutul. Aceast tehnic a fost folosit
pn n 1930, deoarece necesita mult mn de lucru i se putea lucra numai n sezonul de
nflorire. Astzi doar fabrica "Robertet mai practic metoda pentru cteva parfumuri de lux.
Prelucrarea la cald
Este o tehnic foarte veche, folosit prima dat de ctre egipteni. Principiul
metodei se bazeaz tot pe proprietatea grsimii de a absorbi mirosuri. Grsimea pur
19
- - -
- - - - - -

i inodor se amestec cu florile n vase mari pe bain-marie. Se amestec timp de dou ore.
Se las dou zile, se scot florile vechi i se pun altele proaspete. Se repet opera|ia de 10 ori
pe lun. Dup ce se observ c grsimea nu mai absoarbe parfum se filtreaz pentru a
separa grsimea parfumat. Se ob|ine o past parfumat, numit unsoare. Separarea
grsimii de parfum se face tot prin centrifugare cu alcool. Alcoolul parfumat ob|inut se
numete "absolut pur de unsoare. Trandafirul, violeta, floarea de portocal se trateaz astfel.
Aceast tehnic permite ob|inerea celor mai bune parfumuri.
Extrac{ia cu soIven{i voIatiIi
Aceast tehnic a fost pus la punct la sfritul secolului al XX-lea. Se folosete
mai ales la florile care nu se pot prelucra prin distilare cum ar fi trandafirul "centifolia, narcisa
i mimoza. Se ob|ine o cear, prin aceast metod florile fiind practic epuizate. Se pot
prelucra vegetalele proaspt culese: jasmin, trandafir, tuberoz, narcis
(se ob|in paste solide); vegetale uscate: muchi, rdcini, rini, gume, produse animale (se
ob|in rini); mirodenii: piper, coriandru. Extractorul se umple cu un solvent din clasa eterilor
de petrol sau de benzin. Se fac mai multe splri cu solvent pentru a se extrage total
parfumul. Solventul parfumat se decanteaz apoi pentru a se ndeprta toate urmele de ap
provenit de la flori. Solventul, fiind mai uor, rmne la suprafa| i se separ apa. Dup
evaporarea solventului se ob|ine un solid dac au fost flori i o rin dac au fost plante,
frunze, gume.
Flori
Cear+ Parfum+ SoIvent
Solid Evaporarea solventului
SpIare cu aIcooI Cear
Solid absolut
20