LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

IDENTIFICAREA ANIONILOR

Generalităţi

După acţiunea lor asupra anionilor, reactivii de grupă se împart în :

 reactivi care descompun substanţa cu degajare de gaz, aşa cum sunt acizii
minerali diluaţi sau concentraţi : HCl, H2SO4, etc.
 reactivi care separă anionii în soluţie sub formă de precipitate greu solubili :
BaCl2, CaCl2, AgNO3, etc.
 reactivi reducători : KI, etc.
 reactivi oxidanţi : KMnO4, HNO3 concentrat, H2SO4 concentrat, o soluţie de iod
în KI, etc.
Dacă clasificarea cationilor s-a făcut în funcţie de comportamentul acestora faţă de
un reactiv de grupă , anionii vor fi clasificaţi pe grupe analitice , în funcţie de apartenenţa
elementului principal al anionului în grupele sistemului periodic al lui Mendeleev, astfel :
Anionii din grupa a VII-a principală: F–, Cl–, Br–, I–
Anionii din grupa a VI-a principală: SO42–, SO32–, S2O32– (oxoanionii sulfului), S2– ;
Anionii din grupa a V-a principală: NO3–, NO2–, PO43– (oxoanionii azotului şi fosforului);
Anionii din grupa a IV-a principală: CO3–, C2O42–, H4C4O62,CH3COO–, SCN– (oxoanionii
carbonului, anionii acizilor organici, tiocianurile);
Anionii din grupa a III-a principală: BO2– (oxoanionii borului).
REACŢII DE IDENTIFICARE A ANIONILOR DIN GRUPA a VII-a PRINCIPALĂ
Caracterizare generală
Anionii : fluorură, clorură, bromură şi iodură sunt generaţi de elementele grupei a
VII-a a sistemului periodic al elementelor.
Pentru halogeni este caracteristică marea afinitate a acestora faţă de electroni, din
care cauză ei sunt unii dintre cei mai puternici oxidanţi.
Halogenii se dizolvă relativ greu în apă, se dizolvă însă uşor în solvenţi organici,
cum ar fi : benzină, benzen (C6H6), cloroform (CHCl3), sulfură de carbon (CS2), tetraclorură
de carbon (CCl4). Pe această proprietate se bazează extragerea lor din soluţii apoase diluate,
cu ajutorul unor volume mici din solvenţii indicaţi.
La dizolvarea clorului în apă, se formează acid hipocloros şi acid clorhidric. În mod
analog se comportă bromul şi iodul, ei formând cu apa HBrO şi HBr, respectiv HI şi HIO.
Halogenii formează două tipuri de acizi : hidracizi HX şi acizi oxigenaţi HXO,
HXO3, HXO4 în care X = F, Cl, Br, I. Toţi acizii oxigenaţi sunt oxidanţi, acţiunea oxidantă
crescând în seria HXO, HXO3, HXO4.
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

Proprietăţile chimice ale anionilor grupei a VII-a principală, au fost sistematizate în

următorul tabel :

Anion F– Cl– Br– I–

Reactiv
H2SO4 concentrat HF - gaz ce HCl - miros Br2+HBr-ames- I2+HI+SO2+
corodează înţepător tec brun în apă H2S- galben-
sticla maroniu
AgNO3 - AgCl - pp. alb AgBr - pp. AgI - pp. galben
brânzos galben brânzos
BaCl2 BaF2 - pp. - - -
alb brânzos
Pb(CH3COO)2 - PbCl2 - pp. alb PbBr2 - pp. alb PbI2 - pp.
solubil la cald galben
Hg2(NO3)2 HgF2 - pp. Hg2Cl2 - pp. alb Hg2Br2 - pp. -
galben galben
Apă de clor - - Br2 - sol. brună I2 - galben-
în apă, în CCl4 coniac în sol
apoasă, violet în
CCl4
3+
K2Cr2O7 - CrOCl2 - Br2+Cr -pp. I2+Cr3+- pp.
vapori bruni brun, sol. verde negru, sol verde

HgCl2 - - - HgI2- pp. roşu

carmin, sol în
exces de I

Proprietăţile chimice ale anionilor grupei a VI-a analitice au fost sistematizate în

următorul tabel :

Anion SO42- dil. SO42- conc. S2O32- SO32- S2-

Reactiv
BaCl2 BaSO4 - pp. Ba(HSO4)2 + BaS2O3 BaSO3 - pp. -
alb, insol. în BaSO4 - pp. pp.alb solubil alb
acizi alb în acizi
minerali minerali

AgNO3 - - Ag2S2O3 - pp. Ag2SO3 - pp. Ag2S - pp.

alb alb, sol în negru
HNO3 dil.
Acetat de PbSO4 - pp. Pb(HSO4)2 + PbS2O3 - PbSO3 - pp. PbS - pp.
plumb alb solubil în PbSO4 - pp. pp. alb , se alb, solubil în negru, sol.
alcalii alb descompune HNO3 conc. în HNO3
la cald conc.
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

K2Cr2O7 - - Cr3++SO42-+ Cr3++SO42- - Cr3++S - sol.

(H+) S4O62- - soluţie verde verde pp.
soluţie verde alb-gălbui
KMnO4 - - Mn2+ + Mn 2+
+ Mn2+ + S sol
(H+) KHSO4 - KHSO4 - incoloră pp.
inlolor inlolor alb-galbui
Rodizonat Pp. roşu se Decolorează - Pp. roşu trece -
de bariu decolorează pp. din roşu în în brun-roşcat
la alb alb
Hg2(NO3)2 - - HgS + Hg + Hg + SO42- HgS2 pp.
SO42- pp. pp. negru negru
negru
Apă de clor - - HSO4-+Cl- HSO4-+Cl- S+Cl- pp. fin
incolor incolor alb-gălbui

Proprietăţile chimice ale anionilor grupei a V-a analitice au fost sistematizate în

următorul tabel:

Anion NO3- NO2-

Reactiv
H2SO4 concentrat NO+NO2-gaz de culoare NO + NO2 gaz de culoare
brună brună
AgNO3 - -
FeSO4 Fe2+ Fe3+ sol. galben-brunăFe2+ Fe3+ sol. galben-
brună
Zn(metalic) în prez. de Înnegreşte hârtia impregnată Înnegreşte hârtia impregnată
NaOH cu Hg2(NO3)2 cu Hg2(NO3)2
difenil-amină - coloraţie albastră - coloraţie albastră
antipirină-soluţie 5% -coloraţie roşu carmin, nirto- - coloraţie verde, nitrozo-
antipirină antipirinică
naftilamină+ac. sulfanilic - - azocolorant roşu
3-
Anion Reactiv PO4
AgNO3 - pp. galben de Ag3PO4 solubil în NH3
BaCl2 -pp. alb de BaHPO4
FeCl3 -pp. galben de FePO4
 LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

Proprietăţile chimice ale anionilor grupei a IV-a analitice au fost sistematizate în

următorul tabel:
Anion CO32- CH3COO- C2O42- C4O6H2-4 SCN-
Reactiv
H2SO4 CO2 CH3COOH CO2+ CO, la carbonizare +H2SO4
efervescenţă miros de oţet cald conc.COS -
toxic
AgNO3 AgCO3 - pp. pp. numai din Ag2C2O4 Ag2C4O6H4 AgSCN pp
alb, se desc. în soluţii conc. de pp.alb pp.alb solubil alb solubil
timp, în Ag2O acetat - pp alb solubil în în NH3 şi în NH3 şi în
pp. negru cristalin NH3 şi HNO3 exces de
-
HNO3 SCN
BaCl2 BaCO3 - pp. alb - BaC2O4 BaC4O6H4 -
cristalin pp.alb pp alb

Acetat de - - - - Pb(SCN)2 -
plumb pp alb

IDENTIFICAREA UNUI AMESTEC DE ANIONI DINTR-O SOLUŢIE

Analiza anionilor se va face numai după ce, în prealabil, cationii au fost identificaţi.
Identificarea anionilor se bazează pe proprietăţile lor chimice aşa cu sunt redate în tabelul

Reactiv/ AgNO3 BaCl2 Pb(CH3COO)2 H2SO4 diluat

Anion
Cl- pp. alb solub. în NH3 - pp. alb -
Br- pp.gălbui solub în NH3 - pp. alb solub. la -
cald
I- pp. galben-deschis solub. - pp. galben solub. -
în NH3 la cald
SO42- - pp. alb insolub. pp. alb solub. în -
în acizi alcali

SO32- pp.alb solub. în exces pp. alb solub în pp. alb degajare SO2
acizi
S2O32- pp. alb ce trece în negru, pp. alb pp. alb formare de sulf
solub în exces de tiosulfat coloidal alb-
gălbui
S2- Ag2S - pp. negru - PbS - pp. negru degajare de
H2S
NO3- - - - -
NO2- - - - degajare de NO

PO43- pp. galben solub. în NH3 pp. alb - -

LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

CO32- pp. alb ce se închide la pp. alb solub în - degajare de

culoare în timp acid acetic CO2
CH3COO- - - - punere în
libertate ac.
acetic cu miros
caracteristic
C2O42- Ag2C2O4 pp. alb solub în BaC2O4 pp.alb - CO2 + CO la
amoniac şi acid azotic. cald
C4O6H22- Ag2C2O6H4 pp, alb solub pp. alb - carbonizare
în amoniac şi acid azotic
SCN- pp. alb solub în amoniac - pp. alb -
şi în exces de rodanură
BO2- pp. alb solub în amoniac şi pp. alb solubil pp. alb solubil în -
acid azotic în acid azotic acid azotic

Toate probele pentru identificarea anionilor, se execută în soluţia de analizat.

Efectuarea reacţiilor se face în ordinea următoare:

1.Reacţia cu H2SO4 concentrat

În funcţie de aspectul (miros, culoare, etc.) gazelor sau precipitatelor obţinute în
urma reacţiei cu acidul sulfuric concentrat, pot exista următoarele cazuri: Obţinerea unui gaz
înţepător( SO2)
Acest lucru indică prezenţa în soluţia de analizat, a anionului SO 32-. Pentru verificare
se pot executa una din reacţiile de identificare a acestui anion, şi anume:
 reacţia cu AgNO3, BaCl2, Pb(CH3COO)2 când în toate cazurile se obţine
precipitate albe.
 reacţia cu Hg2(NO3)2 în mediu slab acid sau neutru când se obţine un precipitat
negru de mercur metalic.
Obţinerea unui precipitat alb-gălbui, coloidal de sulf
Acest lucru indică prezenţa în soluţia de analizat a anionului S 2O32-. Pentru verificare se pot
efectua una din reacţiile de identificare a acestui anion, şi anume:
* reacţia cu AgNO3, când se obţine un precipitat de culoare albă, care se închide
în timp până la negru.
* reacţia cu KMnO4 în mediu acid sau bazic, când se observă decolorarea
soluţiei.
Obţinerea sulfului coloidal indică de asemenea prezenţa anionului SCN -
Pentru a verifica acest lucru se va efectua una din următoarele reacţii de identificare:
* reacţia cu AgNO3 , când se obţine un precipitat alb, solubil în exces de
rodanură şi în amoniac.
* reacţia cu Co(NO3)2, când se obţin rodanuri complexe solubile de culoare roză
care în prezenţa acetonei trec în albastru.
Obţinerea unui miros caracteristic de ouă stricate, de hidrogen sulfurat
Acest lucru indică prezenţa anionului S 2-. Pentru verificare, la gura eprubetei se va
introduce o hârtie de filtru impregnată cu acetat de plumb. Înnegrirea acesteia prin formarea
sulfurii de plumb, certifică prezenţa acestui anion.
Obţinerea unui gaz de culoare brună ( NO, NO2)
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

Acest lucru indică prezenţa următorilor anioni: NO 2- şi NO3-. Pentru verificare se

poate efectua reacţia cu difenilamina în mediu de acid sulfuric concentrat, când se obţine un
precipitat de culoare albastru - cerneală. Pentru a diferenţia prezenţa celor doi anioni se va
efectua reacţia cu KI în prezenţă de acid acetic, când în cazul în care în proba de analizat
există anionul NO2- se obţine iod molecular de culoare brună în soluţie apoasă şi violet -
cyclam în solvent organic, iar în cazul în care nu se obţine iod molecular, anionul prezent
este NO3-.
Obţinerea CO2
CO2 formează un precipitat alb de hidroxid de calciu prin barbotarea sa în apă de var
sau o soluţie de clorură de bariu.
Acest lucru indică prezenţa anionului CO32-. Pentru a verifica prezenţa acestui anion
se va efectua reacţia cu clorura de bariu, când precipită carbonatul de bariu, alb solubil în
acid acetic.

Obţinerea unui miros caracteristic de oţet

Acest lucru indică prezenţa anionului CH3COO- care poate fi pus în evidenţă prin
reacţia acestuia cu alcool etilic în prezenţă de acid sulfuric la cald când se obţine un miros
caracteristic de fructe.
În cazul în care nu se obţine nici un gaz sau precipitat caracteristic se va efectua:

2. Reacţia cu AgNO3 în mediu de HNO3.

Obţinerea unui precipitat de culoare galben deschis
Acest lucru indică prezenţa următorilor anioni: Br - sau I-. Pentru a diferenţia prezenţa celor
doi anioni, se va încerca solubilitatea precipitatului obţinut în hidroxid de amoniu:
* în cazul în care precipitatul este solubil înseamnă că în amestec există anionul
-
Br . Pentru verificare se va efectua reacţia cu apă de clor în prezenţa unui solvent organic
(CCl4) când acesta se colorează în galben-brun în funcţie de concentraţia bromurii.
* în cazul în care precipitatul este insolubil, înseamnă că în amestec există
-
anionul I . Pentru verificare se va efectua reacţia cu apa de clor, în prezenţa unui solvent
organic (CCl4) când acesta se colorează în violet - cyclam.
Obţinerea unui precipitat de culoare albă.
Acest lucru indică prezenţa următorilor anioni: SCN - sau Cl-. Pentru a diferenţia
prezenţa celor doi anioni, se va efectua următoarele reacţii de identificare:
* reacţia cu CuSO4 şi obţinerea unui precipitat de culoare de la verde smaragd la
negru, indică prezenţa SCN-. Pentru a verifica acest lucru se mai pot efectua următoarele
reacţii
* reacţia cu KMnO4 cu obţinerea unui precipitat de culoare brună, sau reacţia cu
Co(NO3)2 aşa cum a fost descrisă mai sus.
* reacţia cu NH4OH a precipitatului obţinut cu solubilizarea acestuia indică
prezenţa anionului de Cl-.
În ultima fază, pentru a verifica prezenţa anionului sulfat, se va efectua:
3. Reacţia cu BaCl2
Dacă soluţia de analizat, în reacţia cu clorura de bariu, duce la obţinerea unui
precipitat alb, ar putea exista anionul SO42-. Pentru verificare se vor efectua următoarele
reacţii de identificare:
* reacţia cu Pb(CH3COO)2 când anionul sulfat precipită sub formă de sulfat de
plumb, un precipitat alb cristalin.
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

* reacţia cu rodizonatul de bariu când prezenţa anionului sulfat duce la

decolorarea acestuia (de la roşu la alb-gălbui).

SEPARAREA ŞI IDENTIFICAREA CATIONILOR

GENERALITĂŢI, ANALIZA PRELIMINARĂ

Clasificarea cationilor pe grupe analitice

Cationii se clasifică în 5 grupe analitice conform tabelului de mai jos :

Grupa analitică I II III IV V

fără reactiv de
Reactivul de grupă HCl H2S (NH4)2S (NH4)2CO3
grupă
Co2+ ;
Hg2+ ; Pb2+ Cu2+
Cationii mai Ag+ Ni2+ Zn2+ ; Ca2+ Na+ K+
; Cd2+ As(III,V)
importanţi ai Hg22+ Mn2+ Fe2+ Sr2+ NH4+
Sb(III,V)
grupelor Pb2+ 3+
3+ ; Fe Al
3+
Ba2+ Mg2+
Sn(II,IV) Bi
; Cr3+
Pentru a realiza o separare riguroasă a cationilor pe grupe analitice, trebuie
respectate următoarele condiţii :
 să se lucreze în limitele de concentraţie impuse de metoda adoptată ;
 să se creeze condiţiile optime de precipitare (pH, temperatură, concentraţia reactivilor,
etc.) ;
 să se efectueze precipitarea completă cu reactivul grupei în mic exces, care să micşoreze
concentraţia ionului de determinat sub limita de recunoaştere (la adăugarea primei picături
de reactiv care nu mai produce precipitare, aceasta se consideră completă);
 se evită un exces mare de reactiv precipitant care măreşte solubilitatea precipitatului, prin
complexare sau datorită tăriei ionice ;
 spălarea precipitatului cu o soluţie diluată (1:10) a reactivului precipitant în condiţiile de
precipitare (pH, temperatură), prima apă de spălare adăugându-se soluţiei ce conţine grupele
următoare;
Analiza chimică calitativă se efectuează în mai multe etape, fiecare dintre ele trebuind
să se integreze perfect în ansamblu, realizându-se astfel posibilitatea unor concluzii
riguroase, sigure.

Astfel, analiza chimică calitativă de cationi cuprinde următoarele etape :

1.Analiza orientativă sau preliminară, cuprinde următoarele faze :
a). Analiza orientativă asupra substanţei în stare solidă :
* aspectul substanţei ,
* reacţii de orientare pentru cationi ,
* comportarea la dizolvare în apă a probei ,
b). Analiza orientativă asupra substanţei aflate în soluţie, cu următoarele faze :
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

* identificarea unor cationi din soluţia iniţială.

2.Analiza propriu-zisă :
- separarea şi identificarea cationilor.
3.Rezultate şi concluzii.

1. Analiza orientativă
a). Analiza orientativă asupra substanţei în stare solidă
 Aspectul substanţei - este cel dintâi indiciu asupra compoziţiei probei. Culoarea,
forma cristalelor, higroscopicitatea pot oferii indicaţii utile asupra desfăşurării în continuare
a analizei, permiţând uneori, ocolirea unor etape şi deci, simplificarea mersului analizei.
În tabelul de mai jos este redată culoarea unor ioni mai uzuali care, de obicei, imprimă
sărurilor lor culoarea. În unele cazuri şi ionii incolori se prezintă sub formă de săruri slab
colorate (Hg2(NO3)2 ; AgCl3-săruri de culoare gălbui).

Ion Cu(H2O)42+ Cr(H2O)X3+ Fe(H2O)63+

Culoare albastru verde închis sau violet galben
3-
Ion Fe(CN)6 Fe(CN)64- CrO42-
Culoare portocaliu gălbui galben
2+ 2+
Ion Fe(H2O)6 Co(H2O)6 Mn2+
Culoare verzui roz intens roşu slab
2- -
Ion Cr2O7 MnO4 Ni(H2O)62+
Culoare portocaliu violet verde
x - în funcţie de numărul de molecule de apă legate direct de atomul de crom,
culoarea se modifică de la verde închis la violet ametist.
Se va ţine seama de interferenţele culorilor ionilor prezenţi şi de anumite transformări
care pot avea loc chiar în amestec, mai ales la contact îndelungat al acestuia cu mediul de
laborator.
Săruri higroscopice formează ionii : Zn2+, Ca2+, Mg2+, mai ales clorurile acestora, apoi
azotaţii.
* Reacţii de orientare pentru cationi
Aceste reacţii au la bază transformarea cationilor în compuşi volatili, uşor identificabili sau
în compuşi coloraţi specific.
b). Analiza orientativă asupra substanţei aflate în soluţie.

Această analiză oferă de asemeni indicaţii asupra prezenţei sau absenţei unor ioni în
probă. Această analiză se realizează urmărind comportamentul substanţei de analizat faţă de
apă şi acizi.
- comportamentul faţă de apă : în cazul în care substanţa este solubilă în apă, din
amestecul de analizat lipsesc cationii cu caracter bazic, care cu apa formează săruri bazice,
aşa cum sunt cationii de Bi3+, Sn2+, Sb3+ şi într-o măsură mai mică cationii de Fe3+, Hg22+,
Al3+ etc. De asemeni din amestecul de analizat lipsesc sărurile greu solubile cum ar fi :
carbonaţi, fosfaţi, cromaţi ai cationilor grupelor analitice I-IV şi Mg2+. Solubilitatea în apă se
verifică şi la cald. La încălzire gradul de hidroliză creşte, fapt observabil printr-o precipitare
mai abundentă; în consecinţă se poate deosebi o hidroliză de o insolubilizare a substanţei.
Măsurând pH-ul probei în apă (indiferent dacă e soluţie sau nu), se pot primi indicaţii
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

preţioase privind comportarea hidrolitică a cationilor şi anionilor astfel: un pH mic indică

predominanţa unor cationi cu caracter slab bazic cum ar fi Fe 3+, Al3+, iar un pH  7 indică
predominanţa unor anioni cu caracter bazic mai pronunţat. Coexistenţa celor două tipuri de
ioni în soluţie, nu duce la valori semnificative ale pH-ului.
- comportarea faţă de acizi : dacă substanţa nu e solubilă în apă, se acidulează cu acid
azotic 2N; hidroliza este regresată şi sărurile greu solubile amintite anterior se vor dizolva
dacă nu sunt prea vechi. În această soluţie se verifică pe o porţiune mică, prezenţa grupei I-a
de cationi. Dacă nu este prezentă, se reia dizolvarea substanţei în HCl 2N.

2. Analiza propriu-zisă

Analiza propriu-zisă constă în separarea şi identificarea ionilor prezenţi în amestec.

Separarea şi identificarea cationilor precum şi identificarea anionilor se face pe baza
proprietăţilor chimice a fiecărui ion în parte

SEPARAREA ŞI IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI I-A ANALITICE (GRUPA HCl )

Generalităţi-Grupa I-a analitică, are drept reactiv de grupă acidul clorhidric, fiind
grupa următorilor cationi : Hg22+, Ag+, Pb2+, care se separă sub formă de cloruri insolubile:
Hg2Cl2 , AgCl , PbCl2.
Condiţii de precipitare :
- pH-ul este pH-ul reactivului de grupă ( HCl ), în exces mai mic de 10 2M.
- temperatura : la rece sau temperatura camerei.
- concentraţia reactivului de grupă : 2N.
În ceea ce urmează, s-a studiat comportarea acestor cationi în reacţia lor cu : reactivul grupei
HCl, NH4I, K2CrO4, NaOH, H2S.
Proprietăţile chimice ale cationilor grupei I-a analitice au fost sistematizate în
următorul tabel:
Cation Ag+ Hg22+ Pb2+
Reactiv
HCl AgCl - precipitat alb Hg2Cl2-pp. alb insolubil în PbCl2-pp. alb cristalin,
brânzos, solubil în apă la cald şi NH3, solubil solubil în apă la cald.
NH4OH, (NH4)2CO3 în HNO3 dil. , la cald.
NH4I AgI - pp. alb-gălbui, Hg2I2-precipitat verde PbI2 - pp. galben, solubil în
solubil în Na2S2O3 şi solubil în exces de reactiv exces de reactiv:
KCN : Hg+ [HgI4](NH4)2. [PbI4](NH4)2
K2Cr2O4 Ag2CrO4--precipitat Hg2CrO4 - precipitat roşu- PbCrO4 - pp. galben.
roşu-brun aprins.
NaOH Ag2O - pp. negru Hg2O - pp. negru Pb(OH)2-pp. alb solu- bil
în exces de reactiv :
[Pb(OH)4]Na2
H2S Ag2S-pp. negru HgS + Hg - pp. negru PbS - pp. negru
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

SEPARAREA ŞI IDENTIFICAREA PROPRIU-ZISĂ A GRUPEI I-A ANALITICE

Pe baza proprietăţilor chimice ale cationilor s-a elaborat o schemă, cu ajutorul căreia,
cationii, în cadrul unei grupe analitice, pot fi separaţi şi identificaţi.

SEPARAREA ŞI IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI A II-a ANALITICE (GRUPA H2S)

Generalităţi
Din această grupă analitică fac parte acei cationi ale căror săruri solubile, precipită
din soluţiile acide, sub acţiunea H2S, la pH 0,5 sub formă de sulfuri. Aceşti cationi sunt :
Hg2+, Pb2+, Cu2+, Cd2+, Bi3+, As(III,V), Sb(III,V), Sn(II,IV).
Posibilitatea de a se forma o sulfură în mediu acid se datorează produsului de
solubilitate mic al sulfurilor din această grupă, spre deosebire de cationii grupei sulfurii de
amoniu, ale căror sulfuri nu se pot precipita în prezenţa ionilor de hidrogen (mediu acid),
pentru că produsul de solubilitate al acestor are o valoare mai mare; ionii de hidrogen
prezenţi scad puternic gradul de disociere al hidrogenului sulfurat, astfel încât ionii S 2-
rămân în concentraţie prea mică şi nu mai pot determina o formare de sulfură (nu ajung la
valoarea cerută de produsul de solubilitate al sulfurilor respective).
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

În prezenţa alcaliilor, a sulfurilor şi polisulfurilor alcaline, o parte din sulfurile acestei grupe
analitice funcţionează ca sulfoacizi respectiv oxisulfoacizi, formând sulfosăruri respectiv
oxisulfosăruri, care sunt combinaţii solubile.

Subgrupa sulfobazelor

Cation Hg2+ Pb2+ Cu2+ Cd2+ Bi3+

Reactiv
H2S HgS - pp. PbS - pp. CuS - pp. negru CdS - pp. Bi2S3 - pp.
negru negru galben brun
NaOH HgO - pp. Pb(OH)2 - - la rece : Cd(OH)2 - sare bazică
galben pp. alb sol. Cu(OH)2 - pp. pp. alb , albă. În
în exces de albastru exces de
NaOH - la cald : NaOH,
CuO - pp. negru Bi(OH)3 -
pp. alb

NH4OH ClHgNH2 - Pb(OH)2 - CuSO4Cu(OH)2 Cd(OH)2 - -

pp. alb pp. alb pp. verde, sol. în pp. alb
insolubil în exces de reactiv ;
exces de [Cu(NH3)4]2+
reactiv
HCl Hg2+ PbCl2 - pp. Cu2+ Cd2+ Bi3+
alb
KI HgI2 - pp. PbI2 - pp. CuI2+I2 - pp. alb- [CdI4]2- - BiI3 - pp.
(NH4I) roşu sol. în galben, sol. maroniu incolor negru, sol.
exces de în exces de în exces de
reactiv reactiv reactiv

K4[Fe(CN)6] pp. gălbui Ferocianu- Cu2[Fe(CN)6] - Ferocianură pp. gălbui

de comp. ră de Pb - pp. roşu-brun de Cd - de săruri de
necunoscu- pp. alb pp.alb Bi3+
tă amorf

Subgrupa sulfoacizilor
Cation As5+ Sb3+ Sn2+
Reactiv
H2S As2S5 - pp. galben Sb2S3 - pp. roşu SnS - pp.
portocaliu, solubil în brun-murdar
HCl
AgNO3 Ag3AsO4 - pp. roşu - - -
cărămiziu
KI - separă I2 , în mediu - nu pune I2 în -
acid libertate
HgCl2 - - Hg2Cl2  Hg
pp. alb pp. negru
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

SEPARAREA ŞI IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI A III-a ANALITICE (GRUPA

(NH4)2S)

Generalităţi
Elementele din această grupă, precipită, cu ionul sulfură, în mediu neutru sau alcalin.
Reactivul de grupă este sulfura de amoniu, (NH4)2S, iar precipitarea se face în
prezenţă de hidroxid de amoniu. Sulfura de amoniu, nu precipită în mediu acid nici unul din
elementele acestei grupe, dar în mediu bazic şi la fierbere o parte din elementele acestei
grupe precipită sub formă de sulfuri, iar altele sub formă de hidroxizi, datorită hidrolizei
acestor sulfuri în mediu apos.
Cationii care fac parte din această grupă sunt :
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

Fe3+, Al3+, Cr3+, Fe3+, Ni2+, Zn2+, Mn2+, Co2+.

În funcţie de modul cum precipită, cationii acestei grupe analitice se împart în două
subgrupe, şi anume :

a) Subgrupa cationilor trivalenţi : Fe3+, Al3+, Cr3+

Aceşti cationi formează cu reactivul grupei, în condiţiile mai sus menţionate,

hidroxizi conform ecuaţiei generale :
2Me3+ + 3(NH4)2S + 6HOH = 2Me(OH)3 + 6NH4+ + 3H2S
în care Me3+ reprezintă unul din cei trei cationi trivalenţi ai acestei subgrupe.

b) Subgrupa cationilor bivalenţi : Fe2+, Co2+, Ni2+, Mn2+, Zn2+

Aceşti cationi formează cu reactivul grupei, sulfuri, conform ecuaţiei generale

Me2+ + (NH4)2S = MeS + 2NH4+
în care Me2+ reprezintă unul din cei cinci cationi ai acestei subgrupe.
Deci reactivul de grupă al acestor cationi este sulfura de amoniu, precipitarea
realizându-se în următoarele condiţii :
- pH ≤ 9, creat prin adăugare de NH4Cl şi NH4OH până la reacţie alcalină (turnesol
albastru).
- temperatura : 80 - 100¤C (la fierbere).
- concentraţia reactivului : CNH3 = 1M, CS2- = 10-9g / l
Cation Fe3+ Cr3+ Al3+ Ni2+ Co2+ Zn2+ Mn2+
Reactiv
(NH4)2S Fe(OH)2 Cr(OH)3 Al(OH)3 NiS CoS ZnS MnS
pp. brun- pp. verde- pp. alb pp. negru pp. negru pp. alb pp. roz
roşcat cenuşiu gelatinos coloidal
NH4OH Fe(OH)3 Cr(OH)3 Al(OH)3 Ni(OH)2SO4 CoOHCl Zn(OH)2 Mn(OH)2
verde albastru pp. alb alb
exces - - - [Ni(NH3)6]2+ [Co(NH3)6]2+ [Zn(NH3)6]2+ -
albastru incolor
NaOH Fe(OH)3 Cr(OH)3 Al(OH)3 Ni(OH)2 CoOHCl Zn(OH)2 Mn(OH)2
verde albastru alb alb
exces - - - - Co(OH)2 roz [Zn(OH)4]2- -
Co(OH)3 brun
Na2CO3 Fe(OH)3 Cr(OH)3 Al(OH)3 pp. verde de pp. albastru 5ZnO-2CO2- pp. alb
carbonaţi şi 4H2O carbonaţi
săruri bazice şi săruri
bazice
K4[Fe(CN)6 albastru de - - pp. verde- verde alb cristalin pp. cenu-
] Berlin gălbui şiu
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

SEPARAREA ŞI IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI a IV-a ANALITICE

(GRUPA (NH4)2CO3)

Generalităţi.
Precipitarea cationilor din această grupă se bazează pe formarea de carbonaţi, în
mediu amoniacal şi în prezenţă de clorură de amoniu. Reactivul de grupă este carbonatul de
amoniu (NH4)2CO3.
Cationii care fac parte din această grupă sunt:
Ca2+, Sr2+, Ba2+.
iar condiţiile generale de precipitare :
* pH < 9, creat prin adăugare de clorură de amoniu şi amoniac;
* temperatura: 60-70 C;
* concentraţia reactivilor: [NH4+] = 2N, NH3 = 2N, (NH4)2CO3 = 0,1M.

Proprietăţile chimice ale cationilor grupei a IV-a au fost sistematizate în următorul tabel:
Cation Ca2+ Sr2+ Ba2+
Reactiv
(NH4)2CO3 CaCO3-pp. alb solubil SrCO3 -pp. alb solubil BaCO3 -pp. alb solubil
în acid acetic în acid acetic în acid acetic
(NH4)2C2O4 CaC2O4 - pp. alb SrC2O4 - pp. alb solubil BaC2O4 - pp.alb
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

solubil în acid acetic în acid acetic. solubil în acid acetic

la cald.
K2CrO4 SrCrO4 - pp. galben,
- precipită numai din BaCrO4 - pp. galben
soluţii conc. de Sr.
(NH4)2SO4 CaSO4 - pp. alb,
precipită numai din SrSO4 -pp. alb BaSO4 - pp.alb
soluţii conc. de Ca
K4Fe(CN)6 Ca(NH4)2Fe(CN)6 pp. - pp. Numai din soluţii -pp. numai din soluţii
numai în prezenţa foarte concentrate. foarte concentrate.
sărurilor de amoniu.

IDENTIFICAREA CATIONILOR GRUPEI a V-a ANALITICE

Generalităţi
Această grupă analitică cuprinde următorii cationi: Li +, Na+, K+, Rb+, Cs+, Mg+, NH4+.
Ionul amoniu NH4+ este studiat tot aici, deoarece din toate punctele de vedere se comportă ca
un ion metalic alcalin. Tot din această grupă se consideră şi ionul de magneziu, fiindcă nu
precipită cu reactivii celorlalte grupe analitice, în analiză identificându-se după grupa
metalelor alcalino-pământoase şi înainte de metalele alcaline. Această grupă nu are reactivi
de grupă.
Identificarea cationilor din grupa a V-a se realizează folosind reactivi specifici pentru
fiecare cation în parte.
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

Soluţia supusă analizei, nu trebuie să conţină cationi din grupele analitice precedente,
deci ionii grupei a V-a analitice sunt ionii care rămân în soluţie după separarea celorlalţi ioni
din soluţie.
Dintre ionii acestei grupe analitice, în cele ce urmează vor fi studiaţi doar următorii: ,
K ,Na Mg+, NH4+.
+ +

Bibliografie

1. A. CIOCIOC, N. VLĂSCEANU, - "Lucrări practice de chimie organică pentru licee",

Scrisul românesc, 1983.
2. I. TOMIŢĂ, V. ONIŢIU - "Instruire practică în laboratorul de chimie analitică" , Ed. did.
şi Ped., Bucureşti 1983.
3. JULEAN ILIE - "Îndrumător pentru lucrări practice de chimie analitică şi analiză
instrumentară", I.P.Timişoara, 1984.
4. LAZĂR JUCU, PÂRLEA MARIA -" Îndrumător în sistematica semimicro analizei
calitative", I.P.Timişoara, 1980.
5. RALUCA RIPAN, ERVIN POPPER, CANDIN LITEANU - "Chimie analitică calitativă,
şi semimicro analiză", Ed. did. şi Ped., Bucureşti, 1963.
6. N. I. BLOK - "Analiză chimică calitativă", Ed. Tehnică, 1955.
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE

FIȘĂ DE LUCRU
NUME ȘI PRENUME ELEV............................................................................................
CLASA a XII-a B
LEONTESCU GEORGIANA-CNIV-REACȚII DE IDENTIFICARE