MODALITATI DE REPARARE A ACTUALEI CRIZE ENERGETICE

MONDIALE

[Fizica Nucleara]

Nicolae Cristian Soana

Orientul Mijlociu refuză să crească producția de petrol pentru a ține prețul sus. Rusia
șantajează încă o dată o Europă vulnerabilă, cu deficit drastic de gaze naturale. China nu mai
cumpără cărbune din Australia (care vrea ca Beijingul să fie pedepsit pentru pandemie), așa
că „înghite” cărbune de la ceilalți mari exportatori. În această criză a energiei, România trece
prin prima ei iarnă pe piața liberă.

Că ne place sau nu, că acceptăm acest fapt sau nu, omenirea se îndreaptă către un
moment crucial.
Încălzirea globală ca urmare a activității umane este din ce în ce mai evidentă, iar la nivel

planetar nu mai este nevoie de foarte mult pentru declanșarea unor fenomene potențial

devastatoare, care nu ar mai putea fi oprite.

În mod surprinzător, poate, studii recente au arătat că contribuția emisiilor de gaze de seră ca

urmare a activității umane e posibil să depășească 100% din efectul total de încălzire, pentru

că în ultimii ani planeta și-a activat sistemele de răcire și reglare a temperaturii globale. Din

emisiile de gaze de seră, aproximativ 65% se datorează utilizării combustibililor fosili.

În acest context, găsirea unor surse de energie și a unor metode de generare a energiei
care să nu polueze poate fi crucială în evitarea unei catastrofe ecologice de proporții. Energia
nucleară a reprezentat dintotdeauna o variantă atractivă de generare a energiei, datorită
densității mari de energie (de milioane de ori mai mare decât în cazul combustibililor fosili)
și a lipsei emisiilor de gaze de seră.

1
-Aşadar, care sunt metodele prin care putem remedia actuala criza energetica mondiala?

Metode nucleare de producere

(i) Fisiune nucleară – natural şi prin instalţii construite de oameni

(ii) Fuziune nucleară – numai natural, în prezent

Energia nucleară poate fi exploatată prin intermediul a două tipuri de reacții: fisiunea și
fuziunea. Fisiunea constă în “spargerea” nucleului unui atom greu (uzual uraniu, plutoniu și
thoriu) în elemente cu masă mai mică, prin bombardarea acestuia cu neutroni. Fuziunea
reprezintă procesul opus, de unire a nucleelor a doi atomi ușori (de obicei, izotopi ai
hidrogenului sau heliului).

Ambele tipuri de reacție sunt exotermice (generează căldură), iar căldura generată
poate fi utilizată pentru încălzirea unui lichid (uzual apă) care antrenează o turbină și
generează astfel curent electric.

Fisiunea este folosită de peste 60 de ani pentru generarea de curent electric, dar, deși

este mult mai curată decât generarea de electricitate folosind combustibilii fosili, are două

dezavantaje. Primul constă în faptul că deșeurile rezultate în urma reacțiilor sunt puternic

radioactive (emit radiații extrem de dăunătoare) și rămân radioactive pentru perioade mari de

timp (mii de ani), iar stocarea acestora reprezintă o problemă complicată. Al doilea

dezavantaj este că, prin natura reacțiilor, fisiunea nucleară este un proces care se autosusține,

ceea ce reprezintă un risc în cazul reacțiilor scăpate de sub control. Pe scurt, fisiunea produce

neutroni care lovesc la rândul lor alți atomi și produc în continuare fisiuni. În reactoarele

nucleare, această reacție în lanț este ținută sub control prin introducerea unor tije de control în

reactor, tije care absorb o parte din neutronii emiși prin fisiune. În cazul unor defecțiuni la

sistemul de control, există posibilitatea unor accidente grave, cu eliberare de nori radioactivi,

cum a fost cazul accidentului de la Cernobîl, cel mai grav din istorie.

2
Cercetarea în domeniul reactoarelor de fuziune

În acest moment, cercetarea se concentrează în principal pe două soluții constructive:

fuziunea inerțială și fuziunea în câmp magnetic. Fuziunea inerțială presupune bombardarea

uniformă a unei cantități de combustibil de mici dimensiuni (câțiva milimetri diametru) cu

lasere de putere mare, încălzirea bruscă și uniformă ducând la implozia sferei de combustibil

și eliberarea de energie.

Proiecte active

Reactorul ITER, de tip Tokamak, este unul demonstrativ și nu va produce energie electrică
(energia termică produsă va fi eliberată în atmosferă). Rezultatele cercetării vor fi utilizate
ulterior într-un proiect denumit DEMO care ar putea produce aproximativ 2GW cu un
consum de „doar” 80MW. Instalația ITER se construiește în Franța și se estimează că va fi
pusă în funcțiune în 2025.

3
 Alt proiect major este cel denumit Wendelstein 7-X,
aflat în Germania. Reactorul, de tip Stellarator, deține
recordul mondial pentru condițiile de temperatură și de
presiune a plasmei și continuă să facă progrese în ceea ce
privește timpul de susținere a plasmei în camera reactorului.

În acest moment, există zeci de reactoare experimentale în funcțiune pe tot

mapamondul, atât în cadrul unor proiecte finanțate de guverne, cât și în cadrul proiectelor
private. Intrarea mediului privat în „cursa” pentru găsirea soluției constructive optime aduce
beneficii substanțiale acestui proces, accelerând inovația.

Laser Megajoule-Franta LFEX-Japonia

Bibliografie: http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Emil_Petrescu_-_Fizica_2/Cap6.PDF
https://muegn.ru/ro/tehnicheskie-sredstva/kak-iz-morskoi-vody-sdelat-presnuyu-
kak-sdelat-vodu-presnoi.html-inspirat+ studiu propriu
https://economedia.ro/criza-energetica-mondiala-ce-e-mai-rau-abia-urmeaza-spune-
seful-agentiei-internationale-pentru-energie.html#.Y2ki-3ZByUk