Veni vara ca-n poveste Cu flori multe în panere, Fructe dulci ca și o miere, Spice aurite-n soare Și cu ploi răcoritoare. Cum pășește delicat, Zici că-i fiică de-mpărat! Dând din genele de iarbă, Cu finețe, fără grabă, Ea presară peste lume Zile lungi și zile bune. Prin codru când a călcat, Păsările i-au cântat! Printre ierburile mii, Greierașii-n cor: cri! cri! Dar și-n bălțile discrete Broscărimea dă concerte. Toate doar de dragul ei! Și voioșii prichindei O adoră ca pe soare, C-a adus vacanța mare Și-o roagă c-a altă dată: – Să nu mai pleci niciodată! Ploaia
Vara maci dansează-n vânt
Și-i dogoare mare. După soare, nori apar Norii aduc ploaie. Uneori vine și vântul Care plimbă norii, Și, precum un cavaler, Dă onoare ploii. Pic, pic, pic… s-aude rar Apoi se-ntețește. Boabe limpezi de cristal Iarba verde crește. Norii grei, purtați de vânt, Sus pe cer se ceartă. Atunci tună pe pământ, Fulgeră deodată. Chiar și grâul s-a-nălțat Bucuros că-l plouă. Doar pe spice au rămas Picături de… rouă. După ploaie, sus pe cer Curcubeu s-arată. Aerul să-l tragi în piept Cu puterea toată. Florile parcă-au crescut, Totu-i prospețime. Păsările s-au pornit Să caute râme. Într-o curte, trei copii Spun o ghicitoare. Lângă soare și lumină Mai trebuie… ploaie. Vacanța mare
Se zvoneste că azi vine
Cineva iubit. Dar cine? Strigă Radu, voios tare: -Azi vine vacanța mare! Iată că a poposit, Pe toți ne-a înveselit, De-acum joc și veselie Libertate, bucurie. De vă doriți apă, soare, Veți putea merge la mare. Răcoarea o adorați? Sus pe munte să urcați. Dac-aveți bunici la țară, Mult răsfaț vă înconjoară. De bunici ești ocrotit Și scăldatu-i gratuit. Vacanță, te-am așteptat, Ai venit și-i minunat. Ziua-i lungă, cu mult soare, Te iubim, vacanță mare!