MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
IP COLEGIUL “IULIA HASDEU” DIN CAHUL
CATEDRA ECONOMIE ŞI ECOLOGIE

REFERAT
P.06.O.003 PRACTICA DE INSTRUIRE
Tema: “Starea ecologică a terenurilor din localitățile de baștină”

Elaborat : Iuncu – Liviu Petru

Grupa : E - 2031
Verificator : Murgoci Octaviana

Cahul, 2023
 Solurile Republicii Moldova sunt principala bogăție naturală a țării.
Clasificare și răspândire
Clasa Tip Subtip Suprafața, ha

tipic 2.862,2
Sol brun
luvic

albic

tipic
Sol cenușiu 125,2
molic

vertic
Automorfe
argiloiluvial

levigat

tipic moderat humifer

Cernoziom 212,0
tipic slab humifer

carbonatic

vertic

tipică

Rendzină levigată

Litomorfe marnoasă 20,0

molic
Vertisol
ocric

Hidromorfe levigat
Sol cernoziomoid 51
tipic

Mocirlă tipică 212,0

 gleică

turbică

tipic
Sol turbos VII
gleic

molic
Soloneț 207,7
hidric
Halomorfe
molic
Solonceac 104,0
hidric

molic
Sol deluvial 98
ocric

molic

stratificat

Dinamomorfe Sol aluvial hidric 20,0

turbic

vertic

molic
Sol antropic 2.862,2
ocric

Pe teritoriul comunei Larga are o predominare absolută tipul de sol zonal – cernoziomul, format
în condiţiile fostelor pajişti, stepe şi păduri de stejar pufos.

În comuna Larga, din cauza activităților umane neadecvate și extensive, altor factori obiectivi și
subiectivi, conținutul de humus în soluri s-a diminuat de la 5-6% până la 2,5-3,0%, suprafața
terenurilor erodate majorându-se până la circa 1345ha, ceea ce constituie peste 35 la sută din
suprafața terenurilor agricole. S-a mărit și suprafața terenurilor afectate de alunecări, care
actualmente constituie peste 155 ha de alunecări active și circa 177 ha de alunecări în stare de
stagnare.

Eroziunea solurilor și alunecările de teren prezintă un pericol și un fenomen de risc, care

condiționează pierderi enorme economiei, populației și diminuează esențial fondul funciar al
comunei. Anual, pentru necesitățile sociale și gospodărești, din circuitul agricol se scot suprafețe
considerabile de terenuri agricole, ceea ce la fel contribuie la reducerea suprafețelor la un
locuitor (0,23 ha), vizavi de 0,40 ha, normativ.

Fig. 1.1. Ravenele din comuna Larga

Un pericol real îl prezintă procesele de salinizare și deșertificare a solurilor, poluarea masivă a

acestora cu diferite substanțe și preparate nocive.
Prevenirea degradării solurilor se poate realiza doar prin schimbări profunde de ordin spiritual,
de comportare și gospodărire a populației. Pentru reanimarea agriculturii, redresarea situației în
utilizarea fondului funciar și protecția resurselor naturale sunt necesare acțiuni de perfecționare a
sistemului de lucrare a solului, implementare a măsurilor complexe antierozionale și de prevenire
a alunecărilor de teren, creare a carcasei verzi protectoare de terenuri, ameliorare și fertilizare a
solurilor.

O componentă importantă a informației despre sol și măsurile de ocrotire și îmbunătățire a

acestuia sunt indicii de bonitate, cartarea pedologică și agrochimică a terenurilor agricole.

Materialele cartografice constituie o bază informațională obiectivă pentru exercitarea cadastrului

funciar, monitorizarea solurilor, organizarea teritoriului, elaborarea sistemului de măsuri de
protecție a solurilor de eroziune și alunecări, de administrare a îngrășămintelor, altor lucrări
direcționate spre sporirea productivității terenurilor agricole, majorarea recoltelor, sporirea
calității produselor agroalimentare, efectuarea de activități organizatorice și tehnologice.

În baza unor astfel de investigații, solurile comunei Larga sunt apreciate ca unele dintre cele mai
fertile din zona de sud a Republicii Moldova. În anii reformelor, la Larga s-au produs
transformări structurale privind formele de proprietate funciară, posesiunea și folosința
terenurilor agricole. Au apărut gospodării țărănești, cetățenii au primit loturi de pământ pentru
pomicultură, legumicultură, construcția caselor de locuit, au apărut peste un milion de noi
proprietari și utilizatori de terenuri agricole.

La zi, agricultura autohtonă a devenit destul de diversificată din punct de vedere al cadrului
organizatoric și instituțional. În sectorul agrar activează : cooperative de producție – 8,6 la sută,
societăți cu răspundere limitată – 41,2%, gospodării țărănești – 36,7%, întreprinderi individuale –
0,66% și alte formațiuni – 12,84 la sută.

Odată cu creșterea numerică a unităților agricole, s-a majorat și numărul participanților la

relațiile funciare, s-au extins acțiunile juridice, a apărut necesitatea de soluționare a problemelor
prin armonizarea cadrului legislativ, instituțional și normativ, a mecanismelor juridice,
organizatorice și economice de reglementare a relațiilor funciare. În context prezintă interes
experiența mondială.
În legile mai multor țări sunt fixate prevederi detaliate cu privire la utilizarea în modul cel mai
rațional și eficient a pământului drept condiție de viețuire. În general, dreptul de proprietate
asupra pământului în toate țările îl reprezintă o instituție de drept complexă, bazată pe principiul
îmbinării atribuțiilor de dispunere, reglementare și administrare.

În comuna Larga, reglementarea relațiilor funciare nu a beneficiat de atenția cuvenită și doar în

ultimii ani se conturează necesitatea supravegherii statului asupra utilizării pământului.
Adoptarea Legii Solului – cel mai principal mijloc de producție și unica bogăție naturală a țării, a
devenit absolut necesară și stringentă.