TIPURILE

DE
COMIC
Noțiuni generale ----------------------------------
Comicul reprezintă o categorie estetică ce cuprinde acele aspecte ale unui text care
provoacă râsul receptorului. Aceste elemente pot fi situații trăsături morale ce aparțin
anumitor personaje, obiceiuri, limbaj.

Pentru realizarea comicului este nevoie de un contrast (între aparență și esență, scopuri și
mijloace, plan și rezultatele acestuia etc.). El sancționează, implicând o atitudine critică
relativ la elementul în jurul căruia se construiește contextul hazliu. Din această cauză,
comicul presupune o anumită conștiință a superiorității celui care îl creează.

În general, când vorbim despre comic, ne referim la specia genului dramatic denumită
comedie. Aceasta este scrisă fie în proză, fie în versuri, iar acțiunea și deznodământul
sunt caracterizate de o atmosferă veselă, ușoară. Conflictul care se află în centrul comediei
este, de obicei, superficial.

În comedii se satirizează realități sociale, defecte ale caracterului uman sau se prezintă
situații amuzante.
Clasificare ------------------------------------------
a) Comic de situație
Acest tip de comic se realizează printr-o multitudine de răsturnări de situație, precum
și găsirea unor soluții surprinzătoare la conflictele prezente în cadrul acțiunii.

Sursele comicului de situație sunt:

• confuzia (sau echivocul)

• substituirea
• acumularea progresivă
• cuplul comic
• triunghiul conjugal
• coincidența
• repetiția
• interferența
• evoluția inversă

b) Comic de limbaj
Acest tip de comic se construiește prin utilizarea particularităților limbajului cu scopul de a
evidenția anumite trăsături ale personajelor.

Comicul de limbaj este generat de:

• Schimburi de replici
• Greșeli de vorbire
• Pronunțarea eronată a cuvintelor
• Utilizarea termenilor populari
• Truismul
• Ticurile verbale
• Nonsensul
• Pleonasmul
• Tautologia
c) Comic de moravuri
Comicul de moravuri presupune evidențierea de către autor a defectelor, a neajunsurilor
vieții sociale. Această atitudine critică are ca scop o eventuală contribuție la corectarea
acestora prin reîntărirea normelor eticii.

Astfel, dintr-o perspectivă moralizatoare, autorul atrage atenția asupra unor

comportamente negative, întâlnite în societate în mod repetat.

Sursele acestui comic sunt:

• Parvenitismul
• Forma fără fond
• Corupția
• Mediocritatea
• Adulterul
• Fățărnicia
• Conducerea despotică a unui lider nepriceput

d) Comic de caracter
Comicul de caracter se obține prin accentuarea exagerată a unei trăsături psihologice a
unui personaj. Prin imoralitatea sa, acesta sfârșește prin a stârni râsul receptorului.

De obicei, se pune accentul pe o trăsătură definitorie a câte unui personaj în parte.

Sursele des întâlnite ale comicului de caracter sunt:

• Avariția
• Slăbiciuni (de exemplu, dependența de alcool)
• Demagogia
• Prostia
• Incultura, ignoranța
• Servilismul
• Îngâmfarea (în special, când este însoțită de prostie)

e) Comic de nume
Comicul de nume se realizează prin alegerea unor nume sugestive, simbolice, pentru
personajele unei anumite opere.

Adeseori, acestea sugerează nu doar o trăsătură dominantă, ci o întreagă personalitate.