Demonstraţie – fabula

Câinele şi căţelul- Gr. Alexandrescu

”X”: fabulă

Fabula este o specie a genului epic care are scop moralizator, satirizând anumite defecte
umane, pentru a le corecta. O astfel de creație este și ”X”, trăsăturile specifice fiind ușor de
identificat în text.
În primul rând, fiind o operă epică, sentimentele de dezaprobare ale autorului sunt
exprimate indirect, prin intermediul naratorului și al personajelor (exemple) implicate într-o
acțiune simplă.
Ca în orice fabulă, textul are o structură specifică, deoarece prezintă o scurtă
narațiune alegorică, urmată de formularea explicită a moralei/ din care se poate desprinde
morala. (Se prezintă pe scurt narațiunea, folosind timpul prezent)
Un alt argument care justifică încadrarea textului propus în specia fabulă
este prezența personajelor din lumea necuvântătoarelor, care simbolizează anumite trăsături
umane. (Se prezintă personajele, precizând tipul uman în care se încadrează: leneșul,
îngâmfatul, mincinosul, ipocritul, demagogul…/omul corect, modest, harnic etc.) În construcția
acestor personaje este folosită personificarea, figura de stil specifică fabulei.
În plus, caracterul moralizator al acestei creații literare este evident. (Se
formulează învățătura, morala. Ex: ”X” subliniază faptul că este necesar să nu ne lăsăm orbiți
de discursuri frumoase, dar mincinoase/ să îi respectăm pe cei de lângă noi/ să nu tratăm cu
indiferență problemele semenilor noștri/ să ne câștigăm traiul prin efort propriu/ să fim
conștienți că frumusețea fizică nu înseamnă nimic fără frumusețe morală etc. )
Așadar/În concluzie, ”X” este o fabulă, pentru că întrunește toate trăsăturile
caracteristice ale acestei specii literare.

Fabula este specia genului epic, în versuri sau în proză, cu un singur fir
narativ care prezintă o întâmplare cu caracter moralizator; personajele sunt
necuvântătoare sau obiecte, personificate; scopul este de a critica defecte ale
comportamentului uman şi tare sociale.

„Câinele şi căţelul” este , în primul rând , o operă epică, deoarece autorul

îşi exprimă indirect sentimentele de dezaprobare faţă de obiceiul unor oameni
de a manipula folosind vorbe mari şi goale.
Ca în orice fabulă, autorul creează personaje aparţinând lumii
necuvântătoarelor: Samson, dulăul demagog, care îşi doreşte egalitatea cu cei
mari, „un bou oarecare”, reprezentând indiferenţa, neimplicarea, şi căţelul
Samurache care simbolizează naivitatea omului de rând.
Un alt argument este structura operei: prima parte cuprinde
monologul adresat al lui Samson, intervenţia naratorului, dialogul dintre Samson
şi Samurache. A doua parte este constituită din morala fabulei. Morala aparţine
naratorului; are valoarea unei concluzii şi pune în lumină defecte ale societăţii:
egalitatea, un ideal al democraţiei moderne, devine uneori doar un slogan pentru
a-i manipula pe creduli.
Modurile de expunere predominante sunt dialogul şi naraţiunea.
Având în vedere argumentele prezentate, putem afirma că textul
lui Grigore Alexandrescu aparţine speciei epice numită „fabula”.