Fabula este specia genului epic, în versuri sau în proză, în care se prezintă o scurtă

întâmplare alegorică ale cărei personaje sunt animale, plante, lucruri, fenomene ale
naturii personificate prin care se satirizează anumite moravuri, mentalități sau
greșeli având scopul de a le îndrepta.

Fabula respectă următoarea structură epică:

povestea propriu-zisă;

morala fabulei ( sau învățătura );

Trăsăturile fabulei:

Naratorul fabulei este obiectiv, dar critic în raport cu defectele umane satirizate;

Acțiunea fabulei este simplă, fiind bazată pe un dialog între personajele umanizate,
ca într-o scenetă;

Figura de stil predominantă este personificarea prin care se atribuie însușiri

omenești participanților la acțiunea care are scop moralizator;

Personajele sunt scurt prezentate schematic, dominante de o trăsătură de caracter;

Modul de expunere predominant este dialogul ( schimbul de replici dintre

personajele fabulei ) care se împletește cu narațiunea prin scurte secvențe;

MODEL Argumentarea apartenenței la specie a fabulei ” Câinele și Cățelul ” de G.

Topîrceanu

Fabula este specia genului epic, în versuri sau în proză, în care se prezintă o scurtă
întâmplare alegorică ale cărei personaje sunt animale, plante, lucruri, fenomene ale
naturii personificate prin care se satirizează anumite moravuri, mentalități sau
greșeli având scopul de a le îndrepta. ( Sau o altă definiție - Fabula este o specie a
genului epic, în proză sau în versuri, în care sunt satirizate defecte umane prin
intermediul personajelor, plantelor și animalelor personificate, având un rol
educativ și moralizator. )

Consider că, textul ” Câinele și Cățelul ” de G. Topîrceanu este o fabulă, întrucât

respectă toate trăsăturile acestei specii.

Un prim argument, în susținerea acestei idei îl reprezintă faptul că personajele sunt

două ființe ( animale ) personificate: câinele și cățelul.

Ca în orice fabulă, acțiunea este simplă: Samson, simbolul puterii, își dorește un
rang boieresc, bogătaș și recurge la afirmații ipocrite. În antiteză cu acesta,
Samurache, întruchipează omul naiv care crede în amăgirile dulăului. Boul
oarecare, personajul martor, este și el un simbol al puterii, al parventismului, care
nu acționează la vorbele ipoctrite ale dulăului. Cei trei eroi simbolici ai fabulei
reflectă contrastul dintre esență și aparență, satirizat în acest text literar
moralizator.  ( sau un scurt rezumat despre întreaga acțiune ).

În dosul măștilor de ființe concrete se ascund tipuri umane: Prin modul de gândire,
prin vorbele și gesturile lui, dulăul Samson întruchipează tipul parvenitului
demagog. În antizeză, câinele Samurache întruchipează tipul omului obișnuit,
corect și cinstit iar boul ” oarecare ”, fiind nedenumit, întruchipează tipul omului
indiferent, sugerând lipsa de opinie sau de interes față de acțiunea fabulei.

Fiind o operă epică, modul de expunere folosit ( predominant ) este narațiunea ( cu

rol în derularea rapidă a evenimentelor ), care se îmbină cu dialogul ( ce conferă
caracter de scenetă, dinamizează acțiunea și ajută la caracterizarea indirectă, a
personajelor, din limbaj și gesturi ) cu scurte pasaje descriptive ( ce conturează
cadrul acțiunii și portretele personajelor participante la acțiune ).
Figurile de stil predominante sunt personificarea și alegoria: ” Cat imi sunt de urate
unele dobitoace,/ Cum lupii, ursii, leii si alte cateva,/ Care cred despre sine ca
pretuiesc ceva!/ De se trag din neam mare,/ Asta e o-ntamplare ... ” și ” Adevarat
vorbeam/ Ca nu iubesc mandria si ca urasc pe lei,/ Ca voi egalitate, dar nu pentru
catei ... ”.

Pe de altă parte, se remarcă structura specifică fabulei ( cele două părți ):

întâmplarea propriu-zisă ( sau povestirea alegorică ) și morala ( învățătura )
fabulei. Astfel, morala acestei fabule prezentată cu ajutorul personajelor se poate
referi la nivelul întregii societăți: ” Și eu poate sînt nobil, dar s-o arăt nu-mi place /
Oamenii spun adesea că-n țări civilizate / Este egalitate. ”

În concluzie, având aceste trăsături, poezia ” Câinele și cățelul ” de G. Topîrceanu

este o fabulă, având un caracter moralizator și educativ.