Eugen coșeriu-prințul

științei lingvistice

Elaborat de către:
Bodiu Andreea
Bulancea Andreea
Ghelescu Adrian
Apărăștei Delia
Chișca Valeria
 CUPRINS
 Mediul din care provine personalitatea, rolul acestuia în formarea sa
artistică;
 Studiile, formarea; 
Cercul de prieteni;
 Debutul (literar, artistic) şi afirmarea;
 Activitatea ulterioară (prezentarea întregii opere sau a unor lucrări de
referinţă); 
Recunoaşterea/nerecunoaşterea de către contemporani; mărturiile şi
amintirile acestora;
Curiozități despre Eugen Coșeriu
 Viziunile, ideile pe care le-a promovat;
 Maniera de a crea; specificul operei;
 Artistul în viziunea posterităţii: exegeză, aprecieri, descoperiri etc.
 Eugen coșeriu-prințul
științei lingvistice
Mediul din care
provine:
Eugeniu Coșeriu (sau Eugenio
Coșeriu, n. 27 iulie 1921,
comuna Mihăileni , județul
interbelic Bălți, România, azi în
Republica Moldova – d. 7
septembrie 2002, Tübingen ,
Germania)
Rolul
Reconstrucţia din temelii a disciplinei
“pilot” a lingvisticii, realizată de
Eugeniu Coşeriu, reprezintă, într-
adevăr, tocmai o asemenea ,,iniţiativă
spirituală, istorică”, prin care geniul
românesc se înalţă, poate pentru prima
oară, ,,asupra creştetelor altor
popoare”, pe orbita universală a
ştiinţelor umane.

Filologii Gregorio Salvador, Eugen
Coșeriu, Francisco Marsá și Emilio
Alarcos la Universitatea din Barcelona,
martie 1989.
Studiile, formarea
La 27 iulie 1921, cu o sută de ani în urmă, în satul Mihăileni, pe atunci județul Bălți al României (în prezent raionul
Râșcani, R. Moldova), s-a născut Eugen Coșeriu, filolog romanist cu renume mondial.
Viitorul savant a urmat şcoala din satul natal, apoi Liceul „Ion Creangă” din Bălţi. Eugen Coșeriu și-a iubit foarte mult
baștina. Mai târziu el va recunoaște: „Nu am plecat niciodată, ci numai m-am ridicat deasupra Mihăilenilor la o înălţime
destul de mare ca să pot îmbrăţişa Universul”. Primul pas în acel Univers îl întreprinde în anul 1939, când se înscrie la
Facultatea de Litere şi de Filosofie a Universităţii din Iaşi, unde a obţinut o bursă de studii în Italia. Are posibilitate să
susţină consecutiv două doctorate – în litere la Roma (1944) şi în filosofie la Milano (1949).
Eugenio Coșeriu, considerat o celebritate, un adevărat clasic al lingvisticii teoretice si
aplicative, a publicat peste 50 de volume şi sute de articole în limbile italiană, spaniolă,
franceză, germană, engleză şi a fost tradus în limbile japoneză (9 volume), chineză, arabă,
greacă, finlandeză, rusă, georgiană, coreeană, cehă, bulgară, etc. Cunoştea circa 30 de limbi
şi vorbea şi scria în 11 limbi.
 Opere lingvistice

El llamado latín vulgar y las primeras diferenciaciones romances: breve introducción a la

lingüística románica. Montevideo: Universidad de la República, 1954.
Teoría del lenguaje y lingüística general, Madrid, 1973.
Sincronía, diacronía e historia, Madrid, 1973 (trad. în română: Sincronie, diacronie și istorie,
București, 1997).
Principios de semántica estructural, Madrid, 1978.
El hombre y su lenguaje, Madrid, 1977.
Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1999, traducere de Elena Ardeleanu și
Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă.
Lecții de lingvistică generală, Chișinău, Editura ARC, 2000.
Limbaj și politică, în „Revista de lingvistică și știință literară”, nr. 5, 1996, Institutul de
Lingvistică și Institutul de Istorie și Teorie Literară ale Academiei de Științe a Moldovei,
1996.
Latinitatea orientală, în culegerea Limba română este patria mea. Studii. Comunicări.
Documente, Chișinău, 1996, p. 15-31.
Unitatea limbii române - planuri și criterii, ibidem, p. 205-121.
 Cercul de prieteni
Alexandru Bantoș Mihai Cimpoi

Valentin Mândâcanu Silviu Berejan

Eugeniu Coşeriu împreună cu Grigore Vieru şi

Valentin Mândâcanu
 21 mai 2001. Eugeniu Coșeriu omagiat la Academia de Științe a Moldovei

În ziua de 21 mai Profesorul Eugeniu Coșeriu și oaspeții din țară care

27 iulie 2001, Tubingen. Festivitatea prilejuită de împlinirea
a 80 de ani de la nașterea lui Eugeniu Coșeriu, întemeietorul lingvisticii integrale.
Diego Maria Sánchez Bustamante, Consulul General al Spaniei, i-a înmânat
Magistrului Marea Cruce a „Ordinului civil al lui Alfonso (de Castilia) cel Înțelept”.
Fotografie de Prof. Dr. Johannes Kabatek, discipolul ilustrului lingvist.
l-au însoțit în periplul basarabean au participat la o dublă festivitate
împlinirea a 80 de ani de la naşterea ilustrului lingvist şi a 10 ani de la
fondarea revistei „Limba Română”. Evenimentul a avut loc la AȘM, în
prezența unui mare număr de persoane – oameni de ştiință, scriitori,
publicişti, intelectuali.
 Anatol MORARU.
Eugeniu Coşeriu – omul
care a învins Istoria

Ca să scrii la modul relevant despre dimensiunea și substanța operei lui Eugeniu Coșeriu,
trebuie, cred, să fii cel puțin un lingvist de altitudine, un coșerolog înveterat. Pe urmă, odată cu
recenta apariţie la Editura
Știința a volumului Eugeniu Coseriu: vocația universalității, ediție de Gheorghe Popa, parcă sunt
și mai puține de spus despre „lingvistul secolului al XXI-lea”. Nefiind nici lingvist de talie, nici
coșerolog, nu-ți rămâne decât să redactezi un text de mică întindere în formatul unei apologii,
pentru că te marchează într-un fel anume permanenta forță de gravitație, de seducție a acestui
om de aleasă cultură, a muntelui de știință care este Eugeniu Coşeriu. Dar mai ales pentru că
este unul dintre puținii români care au reușit să învingă Istoria.
 curiozități despre eugen coșeriu

A fost membru de onoare al Academiei Române. Pe lângă limba română, maternă, știa perfect italiană
spaniola și alte câteva limbi indo-europene: franceză, rusă, germană, engleză, dar și limbile clasice
latine și grecești
De asemenea, a fost un academician dedicat și un susținător al diversității culturale și lingvistice. În
timpul carierei sale,acesta a avut un impact semnificativ asupra gândirii lingvistice contemporane și a
influențat numeroși lingviști și studenți.

Eugen Coșeriu a dezvoltat teoria ,,Lingvisticii funcționale", care subliniază natura

dinamică și funcțională a limbajului în contextul comunicării umane.
Cele mai cunoscute opere ale sale sunt: ,,Lingvistica textuală a lui Coșeriu",
,,Introducere în lingvistica structurală" și ,,Teoria limbii și teoria comunicării".
  Maniera de a crea,
specificul operei.

Maniera distinctivă de creație a lui Eugeniu Coșeriu se manifestă prin

abordarea analitică și interdisciplinară în studiile lingvistice. În operele
sale, precum ,,Teoria limbajului și teoria comunicării" și ,,Structura și
funcțiile limbii", explorează detaliat interacțiunile complexe dintre limbaj,
cultură și societate. Specificul operei sale constă în analiza aprofundată a
structurilor limbajului și a funcțiilor acestuia într-un context mai larg.
Coșeriu integrează perspective filosofice și lingvistice, contribuind
semnificativ la evoluția teoriei lingvistice. Prin abordarea sa inovatoare, el a
redefinit paradigmele în studiul limbajului, marcându-și locul în istoria
lingvisticii cu o viziune comprehensivă și influentă.
Viziunile, ideile pe care
le-a promovaT.

Eugeniu Coșeriu, eminent lingvist român, a promovat

viziuni fundamentale în teoria lingvistică, focalizându-se pe
structuralism și funcționalism. În ,,Teoria limbajului și
teoria comunicării" și ,,Structura și funcțiile limbii",
Coșeriu dezvoltă idei despre interdependența dintre
limbaj, cultură și societate. Abordarea sa analitică și
interdisciplinară se reflectă în contribuțiile aduse la
înțelegerea dinamicilor limbajului. Posteritatea îl
recunoaște ca un gânditor lingvistic de referință, iar
operele sale continuă să influențeze evoluția studiilor
lingvistice, marcându-l ca un titan al disciplinei.
 Eugen Coșeriu
și lingvistica textului

Primul mare lingvist care, încă prin anii

1950, a rostit şi scris sintagma lingvistică
textuală a fost românul Eugeniu Coşeriu,
ale cărui distincţii vor fi luate în seamă
de cei mai mari specialişti ai domeniului.
Termenul s-a impus ca atare, desemnând
o ramură nouă în cadrul ştiinţelor
limbajului. O dovedeşte, printre multe
altele, titlul recentei lucrări, din 2006, La
linguistique textuelle
 Artistul în viziunea posterităţii:
exegeză, aprecieri, descoperiri etc

Eugen Coșeriu s-a stins din viață la 7 septembrie 2002, la Tübingen, Germania. Plecarea dintre cei vii a
genialului lingvist Eugen Coșeriu a însemnat o pierdere irecuperabilă pentru ştiinţa lingvistică din întreaga
lume. Numele şi opera profesorului a înconjurat Terra, iar fiecare studiu al genialului savant este o carte de
căpătâi pentru lingviştii şi filosofii de orişice orientare ştiinţifică. Cel mai mare poet al Basarabiei, regretatul
Grigore Vieru (1935-2009, poet român din Republica Moldova, membreu corespomdent al Academiei
Române) l-a apreciat astfel pe celebrul său copământean: „Eugen Coșeriu este cel mai de seamă lingvist
modern al lumii. Născut în Basarabia, a ţinut cu toată fiinţa sa la această chinuită palmă de pământ. Evident,
marele savant a fost însoţit permanent şi de un mare noroc, venit şi el de Sus, de la Dumnezeu: norocul de a
fi vieţuit în străinătate. Dacă locuia printre noi, nu rămânea de mult nici oscior în el – îl mâncau în primul
rând confraţii. Românul poate să preţuiască cu adevărat numai valoarea refugiată în străinătăţi sau numai pe
cea care s-a dus în mormânt. Ştiind asta, marele savant plecase la timp din Ţară. Dar îndureratul său gând a
fost întotdeauna îngemănat cu destinul ei”. (V.K)
mulțumim
pentru
atenție