Tema: Structuri

programabile. Memoria
ROM/RAM. Structura
internă a unui cip de
memorie ROM. Tipuri
constructive de memorie
ROM/RAM. Structuri PLD

Realizat: Dombrovschi Iulia gr.TI-224

 STRUCTURI PROGRAMABILE

Aplicaţiile din acest capitol îşi propun să

prezinte funcţionarea circuitelor de
memorie ROM(Read Only Memory) şi
RAM(Random Access Memory), a
structurilor programabile
PLD(Programmable Logic Devices),
structuri care conţin reţele programabile
de porţi logice şi bistabile, precum şi a
structurilor FPGA(Field Programmable
Gate Arrays), reţele complexe de blocuri
logice programabile şi resurse de
interconectare a lor, care se configurează
prin programare pentru o anumită
aplicaţie.
Memoria RAM se mai numește și memorie vie. Memoria RAM de obicei mai poate
fi exprimată ca o memorie secundară a unui sistem informatic sau alte
dispozitive și poate influenta performanta unui sistem de calcul crescându-i-se
viteza și performanțele sale în timp real. Timpul de acces la datele din astfel de
memorii este de obicei întotdeauna același, nedepinzând de poziția adresei de
memorie accesate (deci nu ca la benzile sau discurile magnetice, care necesită
un timp variabil). Fiecare locație de memorare dintr-o memorie cu acces aleator
are un mecanism separat de adresare și poate fi accesată independent de
celelalte locații. Deci, fiecare locație poate fi selectată aleator și accesată direct.
Memoriile principale semiconductoare sunt în general de acest tip.

Memoria RAM este o memorie volatilă a calculatorului pentru că datele stocate

sunt pierdute în momentul opririi calculatorului. Datele sunt scrise, șterse și
scrise din nou, rezultând un ciclu de scriere-ștergere determinat de necesitățile
programelor care rulează într-un anumit moment. Există și memorii RAM
nevolatile, ca de exemplu ROM și flash. Avantajul memoriei RAM față de alte
medii de stocare a datelor constă în viteza de acces extrem de mare, fiind de mii
de ori mai mare decât de exemplu cea a unui un disc dur. Dar și prețul pe
gigabyte este de circa 200 ori mai mare.
 Memoria ROM (read-only memory) este un tip de
memorie nevolatilă care în mod normal poate fi
doar citită, spre deosebire de RAM, care poate fi
atât citită, cât și scrisă. Memoria ROM este o clasă
de suporturi de stocare utilizate în computere și
alte dispozitive electronice. Datele stocate în ROM
nu pot fi modificate sau pot fi modificate numai
lent ori cu dificultate. De aceea, memoria ROM
este folosită în principal pentru a distribui
firmware (softul strâns legat de hardul specific și
puțin probabilă să aibă nevoie frecvent de
update).
Memorie RAM Memorie ROM

poate fi scrisă și, doar dacă vorbim despre

poate fi citită și scrisă
EPROM, reprogramată

viteze mai mari față de ROM viteze mai mici decât RAM

este mai scumpă este mai ieftină

dimensiuni mai mari dimensiuni mult mai mici

 Sistemele software componente ale unei memorii ROM:
1. Sistemul cu program starter (ROM-ul de start) cu următoarele acţiuni:
execută testele de funcţionalitate ale componentelor ataşate (POST = Power On Self Test);
iniţializează toate componentele ataşate calculatorului (HW);
iniţializează tabela vectorilor de întrerupere (TVI);
verifică alte extensii sau periferice ataşate sistemului de calcul (I/O);
încarcă în memorie, de pe disc, sistemul de operare (SO).
2. ROM-BIOS (Basic Input Output System) – rutine de gestiune a proceselor, serviciilor & perifericelor
3. ROM-Basic – program opţional, cu nucleul limbajului Basic
4. Extensiile ROM – sistem cu rutinele necesare gestiunii dispozitivelor ataşate.
 Structurile PLD conţin porţi logice şi, în
unele cazuri, circuite bistabile, aranjate în
aşa fel încât interconectările dintre
componente să poată fi modificate pentru
a implementa diverse funcţii binare.
Structurile PLD combinaţionale conţin
numai porţi logice cu conexiuni
programabile, care permit implementarea
comodă a funcţiilor binare reprezentate în
formă disjunctivă. Circuitele
reprezentative din această categorie sunt
structurile PLA (Programmable Logic
Arrays) şi structurile PAL (Programmable
Array Logic). Acestea din urmă sunt marcă
înregistrată a firmei AMD.
 Un exemplu de circuit PLD secvenţial de tip registru
este circuitul integrat GAL16V8, marcă înregistrată a
firmei Lattice Semiconductor, circuit care conţine 8
intrări, 8 intrări/ieşiri cu 3 stări şi 8 macrocelule
programabile, numite aici OLMC (Output Logic Macro
Cell). Terminaţia QS din codul circuitului integrat
provine de la “Quiet Series” şi are în vedere modificarea
traseului intern de masă în scopul reducerii
zgomotelor. Matricea de porţi ŞI conţine 2048 de
conexiuni programabile, iar porţile SAU au conexiuni
fixe . Matricea de conexiuni programabile permite
conectarea oricărei intrări numerice, în formă directă
sau negată, la orice termen produs. Fiecare macrocelulă
programabilă mai conţine câte 10 conexiuni
programabile, care stabilesc modul de lucru. În sfârşit,
un număr de 64 de conexiuni programabile, grupate în
8 octeţi, stabilesc o semnătură digitală a utilizatorului,
adică cel care programează circuitul integrat, pentru
secretizarea hărţii de conexiuni şi evitarea multiplicării
neautorizate a unui produs care conţine astfel de
circuite.
Mulţumesc
pentru
atenţie!