http://referate.wyz.

ro/

Clasificarea memoriilor RAM;

Există două tipuri principale de memorii RAM: SRAM (static RAM) și

DRAM (dynamic RAM) În prezent cele mai folosite sunt plăcuțele de memorie
RAM dinamice, adică DRAM. Există 4 mari categorii de memorii dinamice:

DDR1( Double Data Rate1);

Primele memorii DDR au apărut împreună cu calcualtoarele care aveau un
procesor de peste 1 Ghz destinate publicului larg. Memoriile DDR1 au o
capacitate de maxim 1 Gb pe plăcuță, și o viteză de transfer între 200-400 Mhz.

DDR2 (Double Data Rate2);

Memoriile DDR2 au o capacitate de maxim 4GB pe plăcuță și o viteză de
transfer a datelor între 400-1066 Mhz.

DDR3 (Double Data Rate 3);

Memoriile DDR3 au o capaciate de maxim 16 GB pe plăcuță si o viteză
de transfer a datelor între 1066-2133 Mhz.

DDR4 (Double Data Rate 4)

Memoriile DDR4 au o capacite de maxim de 128 GB pe plăcuță
(capacitatea maxima teoretica este 512 GB) și o viteză de transfer a datelor între
2133-3333 Mhz.
Memoriile pentru servere;
Pot fi: ECC ( Error correcting Code) Registred, sau ECC Unregistred sau
ECC-FB (Fully Buffered). Aceste memorii se deosebesc de cele obișnuite prin
aceea că suportă un mecanism de corecție a erorilor. Memoriile ECC sunt

1
 http://referate.wyz.ro/

destinate serverelor, au un preț mult mai ridicat și în cele mai multe cazuri nu
sunt compatibile cu placa de bază a calculatoarelor destinate publicului larg.

Incompatibilități;

Este bine de știut că memoriile de generație diferită, diferă fizic între ele,
adică generațiile nu sunt compatibile între ele. Nu se pot folosi simultan două
tipuri de memorie RAM de generație diferită. Sloturile pentru plăcuțele de
memorie RAM de pe placa de bază diferă în funcție de generația memoriilor. Pe
plăcuțele de memorie RAM există o “cheie” (o cavitate) care nu permite
introducerea plăcuței într-un slot necorespunzător.

Concluzii;
Memoria RAM este spațiul de lucru al calculatorului unde ajung datele
înainte să fie prelucrate de microprocesor. Întrucât, toate programele sau
fișierele cu care lucrăm pe calculator, trec prin memoria RAM a calculatorului,
capacitatea și viteza acesteia influențează în mod direct performanța
calculatorului. Fiecare software (program) are nevoie de o cantitate minimă de
memorie RAM, dar și sistemul de operare care rulează pe calculator. În cazul în
care capacitatea memoriei RAM instalate nu este suficient de mare, sistemul de
operare poate crea fișier(e) pe hard disk pe care utilizează ca și memorie RAM
virtuală. Astfel sistemul de operare poate rezolva lipsa capacității minime a
memoriei RAM în detrimentul vitezei de acces.

În concluzie nu strică să avem cât mai mult RAM în calculator/laptop, mai

ales dacă vrem să rulăm pe sistem programe profesionale de editare a
fotografiilor, rulăm simultan multe aplicații sau pur și simplu ținem zeci de
ferestre/taburi de browser deschise.