5/Q, lol

teq
 Coperta: Prof. Dr.Ing. Petru BrAnzaq
PREFAIA

Recenzia: Prof. Dr.Ing. Fetru llrinzag

Prof. Dr" Ing. Nicola,e Rurnete
Conl. Dr.Ing. Istviu BarabSs

ISBN 973-9234"6$-X

Copyright G) Editura SINCRON

Consilier editorial: Prof. Dr. Ing. FetruBrdnzaE

Procesare computerizatd: Ing. Barabds Eva
Corectura: Autorul
 Nofiunile teoretice de bazl, prezentate la inceputul celor mai
importante capitole ale lucrdrii, introduc cititorul in problematica tra-
tat6, iar pentru verificarea cunogtinfelor sunt concepute teste de tip
gril6 propuse spre rezolvare. Fixarea cunoqtinfelor este asistati de pre-
zentarea unor exemple numerice, iar aprofundarea acestora este susfi-
nutd printr-o serie de aplicafii, cu probleme propuse spre rezolvare' CUPRINS
Prin confinut gi structuri, recomandim aceasti carte studenfilor,
doctoranzilor gi nu in ultimul r6nd practicianului, avdnd convingerea PREFAIA....
c6 o lecturl activa va conduce la infelegerea gi insugirea problemelor
.............,
legate de dinamica autovehiculelor pe rofi.
NOTAITT UT|L|ZATE iru CAORUT_ TESTELOR CRil.A.......................,.... e

Cluj-Napoca, C onf. dr. in g. B ar ab ds I stv dn

I.TERMINOLOGIEPRIVINDAUIOVEHICULELE ...........I6
12.1r.2005

2. ORCANIZAREA CONSTRUCTIVA A
AUTOVEHICULEIOR...... ......20

PARAMETRI CONSTRUCIIVI AI
'. AUTOVEH|CULEIOR..,... ......26
3.I. TESTE GRILA
3.2. DETERMINAREA EXPERIMENTALi A
PARAMETRILOR DMENSIONALI AI
AUTOVEIIICIJLELOR PE ROTI.. 3r
3.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A
CARACTERISTICILOR DE MASA ALE
AUTOYEHTCULELOR pE ROTI.....,...............

4. ROTTLE CU pNEURt DE AUTOVEHtCULE...... ............4'

4.r. FUNCTTUNTLE $r CERTNTELE TMPUSE ROTrLOR....................43
4.2. CONSTRUCTIA ROTTLOR CU pI{EURr
4.3. DIMENSITJNILE PRINCIPALE ALE ANVELOPELOR...... ........... 47
4.4. MARCAJUL AIWELOpELOR.................r.....i..................................48
4.5. RAZELE ROTTLOR CU PNEURI DE AUTOVEHICULE..............49
4.6. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A
RAZEI DINAMICE A ROTILOR 52
4.7. TESTE GRILA 53
BAZELE DI IjAMI CI I AUTOVEHICULELOA
CUPAINS

t. PROPULSAREA AUTOVEHICULELOR............ .......,...60 6.4,2. Determinarea experimentaltr a

5.1. CALCULUL PUTERII TRANSMISE coeficientului aerodinamic ........................ ll6
LA ROTTLE MOTOARE.... 60 6.s. CALCULUL FORTET DE REZTSTENTA LA DEMARAJ............119
5.2. CALCULTJL RAPORTT]LUI DE 6.6. TOSTE GRrr,4.......... ....,r22
TRANSMITERE AL TRANSMISIEI PRINCIPALE....................... 68
5.3. CALCULUL RAPOARTELOR DE TRANSMITERE
DIN CUTIA DE VITEZE. "'--'-""""""""' 69 z. irucAncARILE DINAMICE ALE PUNTILoR
5.4. CALCULUL VITEZELOR EXTREME AUTOVEHICULELOR...... ....124
CORESPUNZATOARE TREPTELOR DE VITEZE.......,............... 7I
5.5. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A
VITEZELOR EXTREME CORESPUNZATONNN B. PEITFORMANIELE AUTOVEHTCULELOR ......,,......... t r4
TREPTELOR DE VITEZE. .................. 75 8.1. BTLANTUL DE TRACTIUNE AL AUTOVEHrCUI,ELOR..........
r35
5.5.1. Determinarea vitezei minime ........................75 8.2. CARACTERISTICA DE TRACTIUNE
(CARACTERISTTCA FORTET LA ROATA)
5.5.2. Determinarea vitezei maxime .......................75
A AUTOVEHICULELOR. ..................r38
5.6. CALCULUL MOMENTELOR DE ANTRENARE
8.3. BILANTUL DE PUTERE AL AUTOVEHICULELOR..................
A ROTTLOR MOTOARE 76 I40
s.7. cALCULUL FORTEI LA ROTILE MOTOARE............................. 82
8.4. ECUATTA GENERALA nn lrrgcnnn I
AUTOVEHICULELOR...... .................r42
5.8. CALCULUL COEFICIENTUI,UI DE ADERENTA ..................,..... 86
8.5. CARACTERISTICA DINAMICA A
5.9. DETERMINAREA EXPERIIIIENTALA A AUTOVEHTCULELOR......
COEFICIENTULUI DE FRECARB LA ALUNBCARE.................. 88 .................143
8.6. CARACTERISTICA DE VITEZA A
5.T0. DETERMINAREA EXPERIM ENTALA A PRESII.JNII AUTOVEHICULELOR...... ................. 146
NORMALE PE SUPRAFATA DE CONTACT DINTRE
8.7. PARAIVIETRI CAPACTTATTI DE DEMARARE A
PNEU 9I CALEA DE RULARE
AUTOVEHICULELOR...... .................148
5.11. TESTE GRTLA ......... 96
8.7.l.Determinareaaccelerafiei....,....... ...............14g
8.7.2. Determinarea duratei de demarare. ............. 149
6. REZTSTENTELE LA INATNTAREA AUTOVEH TCULELOR ................ I 02 8.7.3. Determinarea spafiului de demarare..................,....,........
6.1. DETERMINAREA REZISTENTET LA RULARE .................."...... 103
l5l
8.8. PARAMETRI CAPACITATII DE FRANARE A
6.I .1, Calculul rezistentei la rulare cu ajutorul formulelor AUTOVEHTCULELOR..... .................. rs3
empirice ale coeficientului de rezistenfd la rulare ...........103 8.8. 1 . Determinarea decelerafiei ..... ...... .. . . ........ .. . . 15 3
6. I .2. Determinarea experimentali a 8.8.2. Determinarea duratei frdndrii ..................... 155
forlei de rezistenff, la rulare .,........,.............107 8.8.3. Determinarea spafiului de frAnare .............. 159
6.2. CALCULUL FORTEI DE REZISTENTA 8.9. TESTE GRtLi..........
A RAMPEVPANTEI.......... ..................111 .....160
6.3. CALCULUL FORTEI DE REZISTENTI
TOTALA A DRUMULUr..................... ...................... 112 9. STABTLTTATEA AUTOVEHTCULELOR pE t?oTt...... .....t74
6.4. DETERMINAREA FORTEI DE REZISTENTA 9.I. DETERMINAREA PARAMETRILOR
A AERULUI. ..................114 sTABrLrTATrr LoNGrTLDINALE.......... ...............17s
6.4.1. Calculul fortei de rezistentd datoratd aeruIui....................1l4 9.l. l. Determinarea parametrilor stabilit[tii
Iongitudinale la rdstumare t76
 li,\/l | | | )lfl^\ il( il ,\t rlOy1 1111,UttLOp

r) |' lrt.tt.rrninarea parametrilor stabilitAfii

lr rrrlrrlrrdinale la alunecare.. .........................111
(,.
2. I ) I.]' I I.: Ir J\,I I N ARI]A PA RAMBTRII,OR
s r",r Bil,il'A'[ll TR.{NSVERSALFj ..................".....". 179
NOTATil UTTL|ZATE iN CIORUL
t) ,l I I)ctcrnlinarea parametrilor stabilitdfii
lrarrsversale la rdstur.nare ...... .1 91
TESTELOR GRII-4
() .l 2. l)e:terminarea paranretrilor stabilitAtii
transversale la derapare ......... l g3
a accelerafia autovehiculului, in m/s2:
9.J.'t'ils'r'o GRILA ......"....... l8s A ampatamentul autovehicululuilautotractoruluj, in m:
ao acceleratia autovehiculului limitatd de aderen(d, in m/s2;
Itt MANIABILITATEA AUTOVETIICULELOI? PE ROTI .,..2O2 a distanla pe orizontald de la cenfrul de greutate al autovehiculului
il).t. MANTABILTTATEA iN VRAJ n pAnI la puntea din fald a acestuia, in m;
AUTOVEHTCULBLOR pE ROTI..".".. ....................202 Ar, z lungimea po(iunii de ram6 de la articulafia acesteia pdn6 la puntea
10. l.l Autovehicule singulare cu bracarea rotilor din fath......203 din fa1#spate, in m;
&t decelera{ia absolutd a autovehiculului, in m/s2;
1 0. 1 .2. Autovehicule singu lare cu bracarea tuturor ro{ilor..,....
205
a1 accelerafia rnaximd a autovehiculului, cutia de viteze afldnclu-se
10. 1.3. Autovehicule cu rarna articrilat6...... ........206 cuplattr in treapta j de viteze, in mls2;
10.1.4. Autotractor. cu semiremor.cd ................ .........................201 Ar ampatamentul remorcii, in m;
10.1.5. Autotractor cu remorc6... .........................209 ar depfasarea in fa{6 a reacfiunii Zinraportcu centrul
10.2. INFT,UENTA DEVTERTT LATERAt,E A petei de contact, in m;
PNEURII,OR ASUPRA MANIABII,TTATI I A, ampatamentul semiremorcii, in m;
AUTOVEHTCULULUT SINGULAR.. ..................... 2r0 B balonajul maxim sau lilimea sec{iunii anvelopei;
10.2.1. Deplasare in viraj ..."...........212 b distanta pe orizontalS de la centrul de greutate al autovehiculului
10.2.2. Deplasare recrilinie .. ..........213 pAn6 la puntea din spate a acestuia, in m;
10.3. DITTERMINAREA I'XPERIMENTAI,A b. lAlimea canalului (cu margini rigide) peste care poate trece un
A RAZEI,ORDE VIRAJ. ....................... 216 autovehicul;
10.4. TESTE GRILA ............218
BA lAfimea fhgiei de gabarit, in m;
cu coeficientul de adaptabilitate al motorului;
c, coeficientul de elasticitate al motorului;
RASPUNSURI CORECTE LA TESIELE CRITA .,,,....,.....,226 d diametrul de calare pe _fant[ a anvelopei (acelagi cu diametrul
nominal al jantei);
D
Bf BLIOGRAF|E.........,... ........229 D
diametrul exterior maxint al anvelopei umflate;
factorul dinamic sau for{a excedentard specificd a autovehiculului;
Do factorul dinamic al autovehiculutui f6rd incf,rcf,turf,i
DG factorul dinamic al autovehiculului corespu nzAIor
greutdfii totale nominale;
Di factorul dinamic al unui autovehicul care are cutia de viteze
cuplatd in treapta j de .riteze;
T\
uPd factorul dinamic al autovehiculului, cutia de viteze afldndu-se
cuplatd in prizd d irect6;

()

\r
BMELE DII.1AMICII AL'TOVEHICULELOQ IOTATII UTILIZATE iI CADRULTESTELCA GAIIA

ir raportul total de tl'anstnitere al transmisiei;

Da factorul dinarnic al autovehiculului limitirt dc uderenti;
K coeficient care tine seama de deformarea radiald qi
dv/dt acceleralia autovehiculului, in m/sz;
inil(imea anvelopei;
e distanfa dintre axele pivolilor fuzetelor, irr rrr.
k coeficientul aerodinamic, in kg/m3;
E ecartamentul autovehicululuilautotract<l-rrlrri, in m;
F ecartamentul remclrcii, in m:
ki coeficientul de rezisten{d al pneului la deviere laterald, in N/grd;

E. ecartamentul semilemorcii. in m: k. coeficient ale cdrui valori depind de tipul motorului;

f coeficientul de rezisten(i la rulare; I lungimea profapului, in m;
F.*" fbrfa disponibild sau excedentard care poate fi folositd la invingerea M momentul motor, in Nrn;
rezistentelor drumului gi la accelerarera autovehiculului, in N; rflrr coeficienfii de incf,rcare dinamicb a puntii din fafh/spate a
Ff forfa de frdnare, in N; autovehiculului;
Fr. for{a tangenlial[ care ia nagtere in tirnpul ftdnirii, in N; ma masa autovehiculului, in kg;
Frt forfa de frdnare datoritA motorului, redusd la rofile motoare, in N; M" momentul ef'ectiv al motorului, in Nm;
Fq for{a total[ la ro]ile motoare ale autovehiculului, in N; Mf momentul de frAnare al autovehiculului. in Nm:
FRj fbrla totald la roatd, cutia de vitezc afliindu-se cuplatd in treaptaT cle ITlrr r coeficien{ii de incdrcare dinamici a pun{ii din fa{d/spate a
viteze, in N; autovehiculului, in timpul frdndrii;
Fl for{a de tracfiune totald, in N; IIt; coeficientul de incdrcare dinamici a puntii i a unui autovehicul;
F, forfa transversald care ac{ioneaz?l asupra pneului, in N; M1 momennll de inerfie al ro1ii, in Nm;
(t acceleratia gravitalionald, in m/s2; M^^ nromeltul motor maxim, in Nm;
Go greutatea proprie a autovehiculului, in N; MP momentul dezvoltat de motor la puterea maximd a acestuia, in Nm;
Go greutatea totaltr a autovehiculului, in N; Mq momentul de antrenare a ro{ilor motoare ale autovehiculului,
Guo greutatea aderentA, care reprezint6 paftea din greutatea total6 a in Nm;
autovehiculului ce revine ro{ilor motoare, in N; M, momentul de rezisten|6 la rulare, in Nm;
Gb greutatea inclrcdturii (bagajelor), in N; hrerl masa redus6 a autovehiculului, in kg;
Gi greutatea repartizatl, pe puntea r a autovehiculului, in N; MR,no" momentul la roatd maxitn, in Nm;
GR paftea din greutatea totald a autovehiculnlui ce revine unei ro{i Mn.io momentul la roatd minim, in Nm:
motoare, in N: n turafia arborelui cotit al motorului, in rot/rnin;
Gu greutatea utild a autovehiculului, in N; Il1 numbrul locurilor pe scaune din autobuz;
H in6llimea autovehiculului, in m, tl2 numirul persoanelor in picioare din autobuz,
H in6lfimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflatd; 11y tura{ia corespunzdtoare momentului maxim al motorului.
ho indllimea unui obstacol vertical peste care poate trece un in rot/min;
autovehicul; trma* tura{ia maximd de funcfionare a motorului, in rot/min;
hs inilfimea centrului de greutate al autovehiculului, in m; ll rnht tura{ia minimd de funclionare a motorului, in roVmin;
i numdrul punfii autovehiculului, numdrdtoarea incepAnd din llp turafia corespunz6toare puterii maxime a motorului, in rot/min;
partea din f'a16 a autovehiculului; Nr numarul de rota{ii ale rofii, pentru a parcurge spaliul S;
i6 raportul de transmitere al transmisiei principale; nr turafia de intervenfie a regulatorului-limitator de tura{ii, in rot/min;
i"u raportul de transmitere al cutiei de viteze; ,,YIIUX turafia arborelui cotit al motorului corespunzito are vitez.ei
^cvl
raportul de transmitere al cutiei de viteze, acaasta afldndu-se maxrme a autovehiculului, in roUmin;
cuplatd in treaptaj de viteze; n num6rul locurilor din autoturism;
lctpd raportul de transmitere al cutiei de viteze inpriztt direct6; n numf,rul locurilor din cabina conducdtorului autocamionului;
rti raportul total de transmitere al transmisiei autovehiculului, P puterea motorului, in W,
cutia de viteze aflAndu-se cuplati in treaptaj de viteze;

l0 ll
a
DAZELE DINAMICII AUTOVTi]ICI-ILELOQ
I1OTATII UTILIZATE [N CADAUL TESTELOA GAIIA
p puterea necesarA invingerii forlei de rezisten{i a aerului, in W; t*Dr durata de percepfie-reacfie, scurs din momentul apariliei
P.l puterea necesard invingerii forlei de rezisten{i la demaraj, in W;
pericolului (sesizdrii necesitdlii de frdnare) 9i pAnd in
P" puterea efectivl a m,rtorului, in W;
momentul cregterii eflcien{ei de frAnare, in s;
PM puterea motorului corespunzAtoare momentului maxim. in W:
p viteza de deplasare a autovehiculului, in m/s, respectiv in km/h;
-rux puterea nlaximd a motorului. in W;
V1 viteza autovehiculului la care se incepe frAnarea, in m/s;
Pe puterea necesard invingerii forfei de lezisten{d
Y,2 viteza autovehiculului la care se terminA frdnarea. in m/s:
datorattr rampei/pantei, in W;
Vcrl viteza criticd in treapta I de viteze, in m/s,
PR, puterea la rolile motoare, in W;
vd viteza limiti a autovehiculului in viraj, pe un drum cu panta
P,. puterea necesard invingerii for{ei de rezisten{d la rulare, in W;
transversald, la care incd nu are loc, dar incepe deraparea
Pt, puterea pierduttr la invingerea rezistentelor de frecare din
autovehic ulului, in km/h :
transmlsra autovehiculului, in W;
v; viteza de deplasare a autovehiculului, cutia de viteze aflAndu-se
ir, puterea necesard invingerii for(ei de rezistenld totald a drumulLri,
cuplat6 in treapta j de viteze, in m/s;
in W;
vitezele maxime teoretice ale unui autovehicul, in treptele j de
i1

'ltDilr
R raza de viraj a autovehiculului, in m;
vjteze, in m/s;
r raza ro(ilor autovehiculului, in m.
I I lmill vitezele minime teoretice ale unui autovehicul, in trepteleT de
Ru rezisten(a aerodinamicd, in N;
viteze, in m./s;
f4 raza dinantici a rofii, in m;
Vmax viteza de deplasare maximi a autovehiculului, in m/s;
Rd for'la de rezistenftr la demaraj, in N;
viteza limit[ a autovehiculului in viraj, pe un drum cu pantd
Rc, for{a de rezisten{d la dernaraj a autovehiculului datoriti maselor
transversald, la care incd nu are loc, dar incepe rAsturnarea
in migcare de rotatie, in N; transversald a autovehiculului. in km/tr:
& raza de viraj exterioard, in tn;
viteza de deplasare relativA a autovehiculului pe direcfia axei
R1 razade viraj interioarb, in m,
longitudinale a acestuia fa{d de aer, in m/s,
Re fo4a de rezisten{tr datoritl pantei, in N;
Vri viteza de deplasare relativd a autovehiculului pe direclia axei
R, forfa de rezistenfS la rulare, in N;
longitudinale a acestuia fa{[ de aer, cutia de viteze afldndu-se
R,* razr de viraj a remorcii, in m;
cupiat6 in treaptaT de viteze, in m/s;
Ir' f0' raza de rulare, liberd, nominald gi statictr a rofii de autovehicul,
viteza vAntului, in m/s, respectiv km/h;
fm fs in m;
X reac{iunea tangenlial6 a cdii de rulare asupra ro{ii, in N;
frl raza de rulare a rolilor frdnate, in m;
Xr,r reacfiunile tangenfiale la puntea din faf[, respectiv
R'o raza de viraj a semiremorcii, in m;
din spate a autovehiculului, in N;
S aria sec{iunii transversale a autovehtculului, in m2;
reactiunea sumar6 tangen{ialA a drumului (forfa de frdnare), in N;
S deplasarea longitudinala a centrului ro{ii in timpul a n rotafii, in m;
Xf,no* for{a de frdnare maximb (totalA) a autovehiculului
Sa spa{iul de demarare al autovehiculului corespunzitor intervalului
(limitatd de conditiile de aderen{6 dintre rotile frdnate gi
cuprins intre timpul inifial tn gi timpul final tn, in m;
suprafafa drumului), in N;
Sf .io spa(iul minim de frdnare, in m:
X** fo(a maximd de aderen{d, in N;
Sop, spafiul de oprire, in m;
X*^ reactiunea tangen{iald maxima la puntea motoare a
Id durata demardrii necesard cregterii vitezei autovehiculului intre
autovehiculului. in N:
doui limite vs gi vn, in s;
Xrr for{a de rezistenftr la rulare, in cazul frAndrii, in N;
If.in durata minimd de frdnare (durata de tidnare efectiv[), in s;
Y reacfiunea transversald a drumului, in N;
t11 intervalul de timp scurs de la inceperea procesului de frdnare p6nd
Yr reac{iunea transversald a drumului asupra rofilor de direc{ie, in N;
la blocarea ro{ilor, in s;
Yr,z reacfiunile laterale ale drumului asupra rofilor autovehiculului
(componente de aderen{i transversale), in N;

2
l3
PrA.,7l I I |,ll'iA\,ll(-ll AUTOVEhICLILELOQ

2" |cacltunea noflnaltr a cdii de rulare asullra rotii, in N; EI4T|r UTtL|ZATE ir CADAULTESTELO|I GptLA
.7
' 't.2 rcilctiunile nonnale ale drumului la puntea clin fa16, respectiv
p coefi cientul de aderen{i:
din spate a autovehiculului, in N;
Zr suma reactiunilor normale ale drumului asupra 9u coetlcientul de fiecar.e la alunecare, (g" < g);
rolilor franate,
in N; Qy coeficientul de aderen{6 transversald (0, O,S.g);
'/, reacliunea normalA la puntea I a autovehiculului. in N; .1, coeficientrrl de deformare a pneului care = depinde de presiunea de
,ZR umflare a acestuia;
reacttunea norrnala a cdii de rulare asupra rofii, in N;
75 daN greutatea medie a unui pasager; 0 unghiul de bracare al ro{ilor de direclje, in grade;
or,0z
q, unghiul de inclinare longitudirrald a clrumului fafA de orizonhla.
in grade; 0t., or.
(^a unghiul limitd de inclinare longitudinala a drumului, la care incd 0.
nu are loc, dar incepe alunecarea sau patinarea autovehiculului,
in grade; 0r, unghiul de frAngere a celor doud semirame, in grade,
cq unghiul limiti de inclinare longiturlinald a clrumului, la care incd dat de relafia: 06, = 01, * 02";
nu are loc. dar incepe rAsturnarea autovehiculului, in grade; e unghiul de bracare a rotii de direclie din interiorul viraiului.
B unghiul de inclinare transversalli a drurnului, in grade; in grade;
0a unghiul limiti de inclinare transversalf, a drumului, la care inci nu 0* unghiul mediu de bracare a rolilor de direcfie, in grade,
are loc, dar incepe deraparea rutovehiculului, in grade; cf at de rela{ia: 0,
= (0; + 0.)/2;
n unghiul timitd de inclinare transversald a drumului, la care incd nu 0D unghiul format de axa rongitudinard de simetrie a autotractorului gi
Pr
are loc, dar incepe rdsfurnarea transversald a autovehiculului. axa pro{apului, in grade;
in grade; 0, unghiul format de axa longitudinatd de simetrie a remorcii f'atd de
6 unghiul de deviere laterald a pneului. in grade; prelungirea axei profapului, in grade;
coeficientul maseior in rnipcare de rota{ie in timpul frdnirii cu 0, unghrul dintre axele longitudinale ale aurotractorului si
Orot
motorul decuplat; semrremorcii, in grade;
6rot ccleticientul de influen{d a maselor aLrtovehiculului aflate in o coeficient cu valori intre 0,04+0,09;
migcare de rotatie; o), orn vrteza unghiulard a arborelui cotit al motorului, in radis;
6,otf coeficientul maselor in migcare de rotafie in timpul frAnlrii cu 0h viteza unghiulard a rotii, in radls;
motorul nedecuplat; V coeficientul de rezisten{6 totald a drulnului;
wroti coeficientul de influen{i a maselor autovehiculului aflate in Vmr* coeficientul total de rezisten(f, a drumului pentru urcarea pantei
migcare de rota{ie, cutia de viteze aflAndu-se cuplatd in treapta j maxime;
de viteze; IN suma tuturor rezistenlelor la inaintarea autovehiculului. in N:
If forfa de frdnare specificd a autovehiculului; x&*t suma rezistenfelor exterioare, la inaintarea autovehiculului,
It fo4a de tracfiune specific6 a autovehiculului; care nu depind de caracterul migcdrii, in N;
YLt'r* fbrfa de trac{iune specifici maximd a autovehiculului, IXi suma reac{iunilor tangen(iale la pun{ile autovehiculului, in N;
Io randamentul transmisiei principale; LZt suma reac{iunilor notmale la pun{ile autovehiculului, in N.
4co randamentul cutiei de distributie;
l.u randamentul cutiei de viteze;
Ic coeficientul de utilizare a greutdfii autovehiculului;
It randamentul total al transmisiei autovehiculului:

T4
 TTP\4OIJOLOGI E PI?IVI IIlD AUTOVEHI CULETT

ly'Ilgl*I,t rului, gi care prin construc{ie gi amenajare este destinat transprr-

tului rapid de persoane cu bagajere acestora gi/sau eventuar de
bunuri, putAnd tracta gi o rellorcd.
TERMINOLOGIE PRIVIND AUTOVEH ICU LELE 3. AutobUzrlloftter ' . :,, ,' ir "'' ' r,

@) ur-, automomobil avdnd rnai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv

cel al conducdtorului, qi care prin construc{ie gi arnenajarea sa
este destinat transpol'tr.rlui de persoane cu bagajele acestora,
TESTE GRILA poate avea unul sau doud nivele qi poate tracta o rernorcd;
b) un automobil care prin construcfia gi arnenajarea sa este destinat
1.A numai transportului de persoane gi/sau bunuri pentru care sunt
necesare amenajdri speciale, putAnd tracta gi remorci;
a)
c) un automobil avand cel mult 9 locuri, inclusiv cel al conducato-
rului, gi care prin construclie gi amenajare este destinat transpor-
culelor care circul6 pe gine), circulAnd in mod obignuit pe dru-
tului rapid de persoane cu bagajele acestora gi/sau eventual cle
murile publice gi servind la transportul de persoane, de bunuri
bunuri, putAnd tracta gi o remorcd.
sau efectuarea de lucrdri;

o un vehicul cu motor de propulsie, care circuli pe o cale rutierd

prin mijloace proprii, avdnd cel pulin patru ro{i care nu circuld
4".Vp.hiciilUlil-tili I :",1 riiitir,l,,'''"v:r*,i iui''- ,,r. :i'r. ,,'r,r.:;s-,,,r^,
a) r,n automobil care prin construc{ia 9i arren ajarea sa este destirrat
,,rr

pe gine, servind in mod obignuit pentnl: transportul persoanelor numai: transportului de persoane gi/sau bunuri pentru care sunt
gi/sau bunurilor, tractarea vehiculelor utilizate pentru transport necesare amenaj6ri speciale, pentru un serviciu specializat, ptr_
de persoane Ei/sau bunuri, un serviciu special; tdnd tracta gi remorci;
c) un sistem mecanic care se deplaseazd prin rulare (cu ajutorul un automobil care prin constructia gi amenajarea sa este destiriat
rofilor) sau alunecare pe o cale rutierd. servind ca mijloc de tran- in principal pentru transportul de bunuri intr-o structurd deschisd
sport de bunuri sau persoane, ori pentru efectuarea de servicii sau inchisi, putAnd tracta gi remorci;
sau lucrdri. c) un autovehicul de tracfiune destinat exclusiv sau in special trac-
tdrii de remorci.
a) un automomobil avAnd mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv 5.
z''l
Vehiqululspbcialliste; ;:'r '.': .. ' r ., r,r -' . ,'
cel al conduc[torului, gi care prin constructie gi amenajarea sa t
u'i automobil cale prin ccrnstructia gi amenajarea sa este destinat
este destinat transpofiului de persoane cu bagajele acestora, Q! nurnai trarrsponului de persoane gi/sau bunuri pentru care sulrt
I poate avea unul sau doud nivele gi poate tracta o remorcd;

t6 ta
LI
/1
BAZELE DnAMt( .il nt r|( )vt t1t( t lt [LOp
TEAMONOLOGI E PRIVIND AUTOVEHI CULELE
necesarc lrnrcrrajrri speciale; pentru un serviciu specializat,
putAnd tractit gi remorci; @ autotractorul destinat'tractdrii remorcilor grele cu profap articu-
b) un autorrobil care prin construcfia gi anrenajarea sa este destinat lat sau a unor vehicule tractate grele, putdnd fi prevdzut cu o
in principal pentru transportul de bunuri intr-o structurd deschis6 platforma pentru lestare;
sau inchis5, putAnd tracta gi remorci: c) un vehicul special care, pentru transportul de bunuri in vrac, este
c) un autovehicul de tracfiune destinat exclusiv sau in speciar trac- prevdzut in spatele cabinei cu o benl sau cuvd care poate fi bas-
tarii de remorci. culatd in jurul unei axe fixe de pe gasiul automobilului.

6.Autovehiculul este:
@ vehiculul care se deplaseazd prin autopropulsie, fiind suspendat
elastic pe rofi, pe genile etc. (cu excepfia mopedelor gi a vehi-
culelor care circuld pe gine), circul6nd in mod obignuit pe dru-
murile publice gi servind la transporlul de persoane, de bunuri
sau efectuarea de lucrlri;
b) un vehicul cu lnotor de propulsie, care circull pe o cale rutierd
prin rnijloace proprii, avdnd cel pu{in patru rofi care nu circuld
pe gine, servind in mod obignuit pentru: transportul persoanelor
gi/sau bunurilor, tractarea vehiculelor utilizate pentru transport
de persoane gi/sau bunuri, un serviciu special;
c) un sistem mecanic care se deplaseazd prin rulare (cu ajutorul
rofilor) sau alunecare pe o cale rutierd servind ca mijloc de
transport de bunuri sau persoane, ori pentru efectuarea de ser-
vicii sau lucriri.
7, Autotractorul cu ga este:
6) un vehicul tractor de semiremorcdl
b) autotractorul destinat tractdrii remorcilor grele cu profap articu-
lat sau a unor vehicule tractate grele, put6nd fi prevdzut cu o
platformi pentru lestare;
c) un autotractor destinat numai tractlrii semiremorcilor, fiind pre-
vdzut cu un dispozitiv de cuplare de tip ga, care preia o parte im-
portantd din masa semiremorcilor, precum gi for{ele de tractare.

a) un autotractor destinat numai tractirii semiremorcilor, fiind pre-

vdzut cu un dispozitiv de cuplare de tip ga, care preia o parle
importantd din masa semiremorcilor, precum gi fortele de trac-
tare;

l8
l9

\r
r
ORANIZAREA CONSTRUCTIVA A AUTOVEHICUTELOA

b) sistemul de pomire;
Q) sistemul de frdnare.
5;'Qrgih-ele Ag:SuSfl[ere ti: p
16) cadrul:
t.t.\I,l'l'01,{"'I_ 2 @) .utt.r.le punfilor;
@ rotile gi suspensia.
d,.Leg*turf, lrit?d motor,r$i,itd fio;ld;t+$tizbarlii,'li:rr" ,;l;.,",..;:,,:1'1;,';,;,i:),,1!
@ cdnd pedala ambreiajului este sus, iar cutia de viteze se afld
ORCANIZAREA CON STRUCTIVA A cuplatd in una din viteze;
AUTOVEHICULELOR b) clnd pedala ambreiajului este apdsatd;
c) in ambele cazuri.

TESTE GRILA

1.Avan$aje|e]organiz[rllautotaristlreIottotal..;Infaifrsu|rt:','.
@' "o*"nzi scurte de la postul de conrJucere la grupul motor-h.ans- c) ambreiaj, cutia de viteze, transmisia principald, transmisia
mlsle;
cardanici, diferenfial, arborii planetari.
@ stabilitate mdritd in viraj;
c) spa{iu destinat habitaclului este micgorat.

Avaniajele;orgailU-dri! rUto,t{iftsihel Or ,nlul,iti;sfraA qunto,' .

12;

b)
i

de a cupla si decupla frAna de serviciu;

a) stabilitate bun6 in viraie: d. a cupla si decupla legdtura dintre motor si cutia de viteze.
@l profilare aerodinamica mai bund a autoturismului la partea fron- O
tald;
G-)t tu urcarea unei rampe, greutatea aderentd cre$te.
3. plrfite componente ale fae
fintre
parte: transmlsle;
(6, ambreiajul;
b) motorului de hansmisie pentru
tF)-) diferentialul; sd se facd frri gocuri;
c) transmisia directiei. (.)) pentru a evita pomirea bruscd

4. sistiiruelerdp, spndiiceibi rlb riiriiqveniiirluliri se'conrgirn diirl

@ sistemul de directie;

20
21
T]MI-I I DINAMICII AL' IOVEI IICULELOR ORHITIZAAEA CONSTRUCTIVA A AUTOVEHICULELOP

a
'.:

416or"1e principal al cutiel de viteze cu tiei 15, Diferentialrit.li,4ll.smite migqfllggi; ,;'.,ii'.it:,",';:,),:.; ,,:;,; t::.:,
tr0- ri este acelaqi ':.
cu: "' :: ;'r"t' ';:'l"'::; @l rotilor motrice prin inierrnedrul arborilor planetari;
! arborele pinronului de atac al transrnisiei principaie; b) pinionului de atac al transmisier principale;
@) arborele ambrerajulur; c) ambreiajului.
c) arborele transmisiei cardanice. t6.DifdieRt'ialul,seblasiilanil. t',,,;':''': i : : :

1 !. Care dintre func{iile cutiei de viteze sunt menfionate mai jos: a) intre ambreiaj gi cutia de viteze;
a) permite mersul inapoi al autovehic'lului, inversdnd sensul de b) intre cutia de viteze gi transmisia principal[;
rotatie al motorului; 6Q intre arborii planetari ai rofilor motoare.
Q)) realizeazd intreruperea indelungatir a legdturii dintre rnotor si 17.Diferen{ialul are rolul:
restul transtnisiei, in cazul in care autovehiculul sti pe loc, cu
motorul in func{iune;
a) de a multiplica momentul motor primtt de la transmisia princr-
pal6;
c) permite mentinerea constantd a morrtentului motor la rotile
b) de a repartiza unilbnn momentul motor primit de la transmisia
motrice.
principal[, rofilor motrice, in cazul deplasdrii autovehrculului in
12.Tianjmisth;,eaidanldilliru.i:olul:,i, ,'r '"' ,': ' " ,' vlraj;
@ O" a transmite momentul motor, fbr[ sd-l modifice, intre diferrte c) de a injumltdlii momentul motor primit de la transmisia princi-
organe ale autovehiculului; pald.
b) de a multiplica momentul motor prir-nit de la cutia de viteze de
9i tr8.Arborilplanetarlau ioluli.. ,;: ' "
a-l transmite transmisiei principale;
c) de a transmite momentul motor din planul longituclinal al
@) de a transmite momentul motor dela diferential la rotile motoare;
autovehicuh.rlui in plan h'ansversal al acestuia.
b) de a transmite momentul motor dc la cutia de vitezc la trans-
misia principal[;
Traiisbis|a piiiiijipdlfi er6irolrili, i
13; ,
c) cle a hansmite momentul motor de la transmisia principalS la
@) A. a multiplica momentul motor primit gi de a-l transmite diferen!ial.
,-_ diferenlialului;
19. Tf ausmiqia, fineli,&re itltil i : r','l
1.'l
;l
,'
i

Q)) de a transmite momentul motor prin intermediul diferenliarului

gi arborilor planetari rolilor motoare ce se rotesc in jurul unei @l d. a amplifica momentul motor transmis rotilor motoare;
@) a. a micgora soljcitdrile organelor transmisiei dispuse inaintea ei:
axe dispuse sub un unghi de 90. ia{d de axa longitudinald a
autovehiculului;
c) de a demultiplica momentul motor transmis rotilor motoare.
c) de a transmite migcarea direct arborilor planetari. ?0.:TransBtsia;fi.nel[ $9 pl.a$eaz.['!. :, , , ..
X4. Rotul difererigialului ests.de a: @ intre diferentral qi rolile motoare;
a) face legdtura intre ambreaj gi cutia de viteze;
b) intre transmisia principalE 9i diferential;
b) asigura frAnarea inegaltr a rotilor motoare;
c) intre cutia de viteze gi diferential.
@) nermlte rotirea rofilor motrice cu viteze unghiulare diferite.

22
 BMELE DINAMI(,II AI I( )VI I IICULELOP
' OQGANIZAREA COI'ISIRUCTIVA A AUTOVEHICULELOR

_---->
a) rotilc de directie dupd ce s-a efectuat virajul, sx nu aibd tendinfa
de a reveni in pozitia mersului in linie dreaptd;
b) gocurile provenite din neregularitd{ile cdii s6 fie transmise la
volan, cit mai accentuat:
\c)i sa permitd stabilizarea migcdrii rectilinii.
i?.i'$iqiemul iie fr6 r qte,lq;. .'tji.,;"..::,:li:rril;;iiiii,l;i:;;.,;,;:,
;',:i
,,,;,1t,"

(a)r menfinerea constantd avitezei autovehiculului in cazul cobordrii

unor pante lungi;
&l imobilizarea autovehiculului in stafionare, pe un drum orizontal Fig. 2.1. Pd(ile principale ale autovehictrlului.
sau in pantd,;
/'r_!
$J' reducerea vitezei autovehiculului pdna la o valoare doritd sau 2. Sd se reprezinte schema generald de amplasare a p6rlilor principale
chiar pdn[ la oprirea lui.
ale unui autovehicul prevdzut cu doud punfi, ambele fiind motoare.
Se vor indica cele mai reprezentative ansambluri gi subansambluri
','' .: . : componente ale autovehiculului gi se va specifica ce reprezintd gi
a) frdnarea sd nu fie progresivi, ci imediat[, pentru a obtine o ce rol au acestea.
intesitate cdt mai mare a acesteia:
ta asigure evacuarea cdldurii care ia na$tere in timpul frdndrii; 3. SE se reprezinte schema generald de amplasare a p6r{ilor principale
Q_l ale unui autovehicul:
Q) fo(a de franare si acfioneze in ambele sensuri de migcare ale
autovehiculului. a) arganizat totul in Jayd, cu motorul dispus:
transversal;
24. Care dintre impuse longitudinal.
jos; b) organizat totul in spate, cu motorul dispus:
.; . ! :' ..t:1 |

a) de a transmite pasagerilor gocurile, trepidafiile gi osciratiile cau- transversal;

zate de neregularitd{ile cdii; longitudinal.
o sd amortizeze
vibratiile caroseriei gi rolilor;
c) s[ nu transmitd fortele gi momentele reactive de la ro{i la caro_
Se vor indica cele mai reprezentative ansambluri gi subansambluri
componente gi se va specifica ce rol au acestea.
serle.

3 Aplica{ii

l. Sd se indice elementele componente ale autovehiculului reprezentat

in figura 2.1 gi s[ se specifice cereprezinta gi ce rol au acestea.

24
25
,N

PARAMETRI CONSTPUCNV AI AUI-OVEHICULE!-OR

r06rtsola
gi.'
drnr$fiite: i€pier'intf j, ii

{ l \ltl l'( )1,[ '1, 3

$..Luniina(gard-oihsol)repr$2irilJ[i:,..,,,.'...'1).'';l'''.
distanfa de la sol la suprafafa pragului podelei;
9
p) distanla dintre sol gi punctul cel mai de jos al gasiului
PARAMETRI CONSTRUCTIVI autovehiculului;
AI AUTOVEHICULELOR
c) distan{a dintre axcle de srmetrie ale pun{ilor fa{d gi spate;
,6i.La,autovefilciilelecutreipiiiifLlauipdt6fien,tul:reprezint{:,

€) distanfa intre axa geornctricd a punlii din fatd 9i jumitatea

distanfei dintre cele doud punfi din spate;
3.1. TESTE GRILA b) dista'fa intre axa geometricd a pun{ii din fatr 9i axa geometrrcd
a celci mai din spate pun{i;
f. in 9a+l unui autovehicuL previiut cu doui punfi, ampata- c) distan{a intre axele geometrice ale celor doud punti din spate.
mentul reprezintl: 7i:fiazr lq[iirtiiaiiiihif,,dq treq6ri'repi.tht1i '.' , ,,' , ,', , '

?.1 drstan{a dintre planele de simetrie ale ro{ilor fali sau spate;
.tr); distanta dintre axele de simetrie ale puntilor f-a!d gi spate;
l
c) distanta dintre axa de simetrie ale ro{ilor pun{ii spate gi punctul
cel mai din spate al autovehiculului.
2iEcartafe,nfir!,i'eprtizit6i;;.;ll1t,1;,l1:.1,.,'..;',..1:;.:..i.',l.
c) raza suprafefei cilindrice tangente la punctul cel mai de jos al
@) distanta dintre planele de simetrie ale rofilor l'a{d sau spate;
gasiului, punct situat intre punfile autovehiculului gi la punctcle
b) distanla dintre axele de simetrie ale punlilor fatd gi spate;
de contact ale rolrlor punfii din fafd gi din spate cu drumul.
c) distanla dintre axa de simetrie ale rofilor puntii fafd gi punctul
cel mai din fald al autovehiculului. $i' itr,ans[grbail,tte,tl+idrqtBpreriht*:,::: :.),,.,,i:1, , ''."". t. ,, :

3. Cqnsola din th(f, reprezintfli]' '

a) distanfa dintre planele de simetrie ale rotilor fa{[ sau spate:
b) distanla ie ale pLrnfilor fafi gi spate;
(O; distanla e ale ro{ilor pun{ii fatl 9i punctul
v cel mai ului.
punfile autovehiculul ui;
c) raza suprafe{ei cilin<lrice tangente Ia punctul cel mai de tos al
punlii din fald sau din spate gi Ia punctele de contacr. alc iotilor
pun{ilor respective, cu drumul.
26
27
4
BA./l ll I rlflz\l\ll( llAl ,l( )Vl I tl( .llll l_OR PAITAMETQI CONSTAUCTIVI AI AUTOVEHICULE1 OQ

9. Grerrfrrter l)rol)rio r rutovehiourllifu[,rqpqenintil.iii:',;' :.,,,, 13, La un de a rofilor de direcfie, r^za

rr) 1ir .rrtrrtt'rr :rrrl,vchiculului alimentat cu combustibil, lubrifianli, ininim[ de aut :
lr.lrrtlt' tlt' r'ricr.c, prevdzut cu roatd de rez,ervd gi trusd de scule; a) distanla de la polul vira;ului pAnd la jumitatea pun{ii din spate a
l,) lirt'rrtrrtt'rr :rrrtovchiculului alimentat cu combustibil, lubnfianti, autovehiculului;
lrt lrrtlc th,'r'l\circ, prevdzut cu roat[ de rezervd gi trusd de scule la b) distanla de la polul virajului pAnI la roata din exteriorul
cilr(' ric adaugl sarcina maximd uti16 gi greutatea conduc[torului. vtrajului, a puntii din spate a autovehiculului;
e ) slrrt:iru pcntru care a fost construit autovehiculul sd o transporte.
c) distan{a de la polul virajului pAnd la roata din interiorul
I0. Greutatea utflf,:4,4uf6vtihicglului't'epiezinii'r':i;,'t''r,,, virajului, a pun{it din spate a autovehiculului.
a) grculalea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifian{r, 1a;,lnfl$imea urul qbstacol vprtirul;11j:'pesle cars BOats tfecq un
lichide de rdcire, prevdzut cu roat[ de rezervd gi trusd de scule; autovehicu|pr'evtrz'utcuosingur[punt,ennotqaiebstet
b) greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifianlr, 1
lichide de rdcire, prevdzut cu roatd de rezervd gi trusd de scule a) ho =-'r,inm;
2
la care se adaugd sarcina pentru aate a fost construit autove-
hiculul si o transporte qi greutatea conducdtorului; b) h,, =r,inm;
c) sarcina pentru care a fost construit autovehiculul s[ o transporte. a1
c) hn = :.r,
a
in nt,
l'1' :Greutatea; totalf, a autovehicululir i rpprezinti : : -)

a) greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifianli, in care: r se exprimd in m.

b)
lichide de r[cire, prevdzut cu roati de rezerv[ gi trus6 de scule; 15,: nfl Bffl p.gqtt treT
greutatea autovehiculului alimentat cu combustibil, lubrifiantr, un ,p imo estel
lichide de rdcire, prevlzut cu roat[ de rezervd gi trus6 de scule la
care se adaugd sarcina maxim[ util[ gi greutatea conrjucdtorului;
a) b. =rl
c) sarcina pentru care a fost construit autovehiculul sd o transporte. b) b,=I,2.r;
12. Capacitatea de trecere a autovehiculului reprezintl: I
c) b.. =-'f
a) capacrtatea autovehiculului de a-gi conserva migcarea rectirinie '2 ,

gi de a se deplasa cAt mai exact in directia comandat[ de in care: r se exprim[ in m.

conducdtor;
b) calitatea autovehiculului de a putea circula pe drumuri rele, 16. Forrnula rofilor pent(u un au
carc dou[ punfi sunt motoare cste:
accidentate, desfundate gi in teren fErd drum, precum gi de a
trece peste anumite obstacole; a) 6 x2,.
c) capacitatea autovehiculului de a se deplasa pe pante, drumuri b) 6x4:
inclinate, curbe etc., fdrd a aluneca,patina, derapa sau rdstunra. c) 4x6.

28 29
BMELE DINAMICII AU-I OVEHICULTLOQ
PARAME]PI CONS]RUCTIVI AI AUTOVEHICULELOA

21. Greulatea totalf G; a autobuzelor interurban€; se,determinl

cu relafia:

a).
G,,
Tlc =;-:l 6)) Go -- Gu + 75.(n, + l)+ Gn, in daN;
(Ja
b) G, = G, + 75 (n, + n. + 2)+ Gn, in daN;
,i l'lc=O;
l€)
G,,
c) G, = Gu + 75.(nr + n2 + 2), in aaN,
irr care : G1, gi G6 se exprimd in daN

c).Gn
11o=G",
in care: Go, Go gi Gu se exprim[ in daN.
3.2. DETERMINAREA EXPERJMENTALA A
1 8. ;Greutaien totulil
t,ratot.lritsmeldrr, sed etermln [, cri rel af ia :
G_o PARAMETRILOR DIMENSIONALI AI
AUI'OVEHICULELOR PE ROTI
Gu = Go + 75'n'+Go, in daN;
")
b) Go = G., + 75.n'+G", in daN,
Pentru efectuarea mdsurdrii dimensiunilor autovehiculului, con-
c) G, = Gu + 75'(n'+l)+ Gb, in daN, form I l, 1 5], acesta va li agezat pe o platform[ orizontald cu imbrd-
in care: Gu, Go gi Gu se exprimi in daN. cimintea din beton sau asfalt, cu suprafala netedh, a c6rei nere-
gulalitdli nu trebuie sd depdgeascd + 2 mm. Elementele sistemului de
19. Greutatea totaltr G-u I au direclie gi rolile autovehiculului trebuie sd fie in pozilia corespun-
rola{il: 'tdtoare deplasdrii in linie dreaptd.
a) Gu = Gu + 75'n"+Go, in daN; Pentru eliminarea anumitor erori, mdsurdtorile se repetd de cel
(b) G, = Gu + 75'n"+Gu , in daN; putin doud ori, rezultatul constituind media valorilor obtinute, {inAnd
sicama totodatd ca diferentele dintre doud mdsurStori consecutive ale
c) Gu = Go + 75'(n"+l)* Go, in daN, rrceleiagi cote si nu depigeascd, precizia de mdsurare indicatd.
in care: Gu, Go giGu se exprim6 in daN. Aparatele gi dispozitivele pentru m[surare trebuie si asigure o
prccizie de + g,1o7o pentru mdsurdtorile liniare exterioare gi + 0,5%
,ZO.,CreutateA;toUlh G s tutobueeloriiii .ib'1 nl,cll
reletia;' ',
',,',;
pcntru mdsurdtorile unghiul are.
Ca gi aparate gi dispozitive pentru m[surarea dimensiunilor
a) Gu = Go + 75.(n, + l)+ Go. in daN; rrrrtovehiculului se vor utiliza: rulete de (2; 10 gi 25 m); gublere de (50;
b) G. = Go + 75'(n, + n2 + 2)+ Go, in daN; .150; 500; 1000 9i 2000 mm); liniale gradate de (2000 9i 5000 mm);
rrlxrrate pentru mdsurarea unghiurilor gi firul cu plumb.
,lc)
Gu = Go + 75.(n, + n2 + 2), in daN, Determinarea ampatamentului se face prin mdsurarea distanlei
in care: Gs gi G6 se exprimd in daN. rrrtlc punti, pe ambele pdr.ti ale autovehiculului. La autovehiculele cu
lrcr sau mai multe punfi ampatamentul se mdsoard, succesiv, intre
prrrr{ile consecutive, incepAnd cu puntea din fa{6. Ampatamentul total

30
JI
/1,

IJA/I | | | )lNAN,il( il nl,l()Vt IitCULELOp PAT2AMETRI CONS]RUCNV AI AUIOVEHICULELOR

vlr lr cglrl cr i.iur' tlistantelor mdsurate, oblinand un ampatament pe

slirrgu 1r rrn inrrpattnrent pe dreapta.

lncercare.
Pentru mdsurarea tndllimii autovehiculului, acesta va fi incdrcat
corespunzetor masei proprii in stare echipatb gi cu presiunea in pneuri
indicatd de constructor, corespunzdtoare nrasei totale maxime.
Pentru mdsurarea consoiei din fatd, a consolei din spate y a
ldlimii autovehiculului, intre planele care delimiteazd acegti
iarametn
vor fi cupnnse toate elementele frxate rigid pe autovehicul. in cazul
mdsurdrii ldlimii autovehiculului, intre cele doud plane verticale care
delimiteaz[ acest parametru, nu se vor include oglinzile retrovizoare
sau alte elemente cu posibilitate de rabatare.
Pentru mrsurarea unghiului de atac si a unghiului de degajare a
autovehiculului, se va urmdri ca nici un punct al pd4ii inferioare a
caroseriei (inclusiv accesoriile fixate rigid), sd nu fie inclus intre Fig. 3.1. Dimensiunile principale ale autovehiculului
planele care delirniteazd acegti parametri.

C Aplica{ii 3.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A

CARACTERTSTICILOR DE MASA ALE
1. sE se specifice ce reprezintd fiecare di'parametri dimensionali ai AUTOVEHICULELOR PE ROTI
autovehiculului, indicafi pe figura 3.1 gi sr se defineasci acegtr
parametri.
Determinarea experimenrald a caracteristilor de mas6 ale auto-
vehiculului cuprinde mdsurarea masei proprii, atdt in stare uscatd cdt
2. Sd se determine prin mdsurare, pe baza celor ptecizate mal slls,
qii in stare de exploatare, a masei totale, repartizarea sarcinilor
parametri dimensionali (ampatamentul, ecartamentul, consolele din statice
pc rofile autovehiculului gi coordonatele centrului de greutate.
faf[ gi din spate, garda la sol, ldtimea, indl{imea, unghiul de atac
ai In vederea determinrrii acestor parametri, se considerb ci masa
unghiul de degajare) la diferite tipuri de autovehicule.
corespunzdtoare personalului de serviciu permanent la bord va fi de 75
kg. Masa bagajelor pentru un pasager va fi de 7 kgla autoturisme qr
rrutobuze urbane, 20 kg la autobuze interurbane gi 25 kg la autocare
llt.1sl.

32
JJ

\r.
BTi.ZELE Dli'l^Ml(-ll nt I | ( )Vl I llcut ELOQ
PAPAMEI QI COIjSTRUCIVI AI AUTOVEHI CUI.TI {JR

Pentru dclcrmrnarea greutdlii totale gi a repartitiei sarcinii pe

loii autovehiculul va li agezat in pozilie orizontald, cu motorul oprit,
n llr n/
scrrimbdtonrl de viteze in pozifie neutrd 9i rofile nefiAnate.
Gu = IGi =I (Gi,,g *(-;., )-
' " tor,r- I(*t.,* + midr).*, tn N, (3.i.;
Pentru cdntdrire se utilizeazd cAntarul-bascul6, previzut cu plat-
i=l i=l i=1
for rnd gi rampd de acces sau sisteme de c.lntiirire individuale ampla-
satc sub fiecare din rolile autovehiculului, :iimultan.
CAntarele individuale (ladometrele) prezintd, avantajale: prirr
utilizarea lor se pot obfine toate rezultatele la o primd cAntirire; pot fi
de tip mecanic sau electronic; sunt mobile. in aga f'el incdt sisternul de
cArrtdrire poate fi adaptat la diferite ecarterrnente gi arnpatamente, sau
fo'rnule de roti.
In scopul determin[rii greutdfii autovehiculului, prin utllizarea
c3'rtarului-bascul6, mdrimea suprafefci platfbrmei cAntarului trebr.rie sd
fit astfel incAt sd permit[ a]ezarca autovel-riculului cu cel pulin doud
os,ii invecinate simultan. La platforma cantarului trebuie si existe
posibilitatea de acces la ambele capete, iar in jurul acesteia sd existe
platouri cu imbrdcdminte durd (beton), orizontale qi la acelagi nivel cu
suprafata platformei. Mdrimea platouriloi betonate trebuie si fie, la
capetele platfomrei, cel pulin egal6 cu jumdtatea ampatamentului A'(Grr,e + cldr) Gr
autovehiculului de cAntdrit, iar lateral, cel pulin cit jumdtatea ecarta-
xG=
Glrtg nG1.l. +G2rtg *G2d,
=A. ',inml (3.2)
nrcntului. Precizia de misurare trebuie sd fie de cel pulin + 0,5%o, iar
pe cursorul cAntarului trebuie sd existe gradalii distincte pind la I kg. G16, +G26. -Gtstg -G2stg
Autovehiculul se va aduce la platforma cAntarului din ambele (3 3)
Ga
seirsuri, iar pentru eliminarea unor erori de cdntdrire rezultatul va fi
constituit din media aritmetici a cdte doud mlsur5ri. Diferenla dintre
rezultatele celor doui misurdri precum gi dintre suma maselor pe osii
gi rofi gi masa la cAntdrirea totald a autovehiculului hebuie sd se
incadreze in limitele preciziei de mdsurare impuse.
Pentru a evita erorile generate de modificarea pozitiei relative a
musei suspendate in raport cu masa nesuspendat5, inainte de cAnt[rire,
se procedeazd la blocarea elementelor elastice ale suspensiei in pozilia
corespunzdtoare st6rii autovehiculului incdrcat, aSezat pe o platformd
orizontalb.
Pozilia centrului de rnasd se determin[ prin calcul, pe baza
rezultatelor oblinute prin cAntdrire. in functie de repartizarea greutd{ii
Fig. 3.2. Coordonatele orizontale ale
autovehiculului pe pun{ile/rotile acestuia, greutatea totald Go a auto- centrului de masd (C6)
I al autove-
vehiculului se poate determina confolm relatiei: hiculului.

35
BAZELE DIMMICII AI-JiOVt I lICULELOR PARAMETRI CONSTRUCTIVI AI AL/TOVEHICULELOR

Indllimea centrului de masd al autovehiculului se determini pe tamentul autovehiculului, in"m; ft,

cale experirncntaid, utilizand valorile obtinute la cdnt[rirea acestuia
- inll{imea centrului de greutate al
autovehiculului. in m.
agczat succesiv in pozilie orizontalS gi inclinat[ fie cu puntea din fatd
pe cintar, fie cu puntea drn spate.
Pentru a asigura o precizie clt mai buni in determjnarea valorii
coordonatei iniltimii centrului de masd al autovehiculului, se reco-
mandd ca indl{imea de ridrcare a puntii din afara cAntamlui sd fie
aleasd astfel incat unghiul de inclinare a autovehiculului sd fie de crrca
10-:-l5o [23] (pentru evitarea erorilor datoritd deformatiilor suspensrer
gi ale pneurilor).
ln cazul in care determinarea iniltirnii centrului de masi se face
cu autovehiculul incdrcat, se vor 1ua misuri pentru fixarea sarcinii
utile, astf'el incAt aceasta sd nu se deplaseze cdnd autovehiculul se
inclina.
De asemenea, se recomand[ ca determinirile sd se f'aci pnn
repetarea cAntdririi inclinate la ambele punli ale autovehiculului,
valoarea indltimii centrului de masd rezultlnd ca medie a celor dou6
nriisurdtori.
Dacd se considerl cd s-a cAntlrit pafiea de greutate ce revlne
punlii din spate G, (Fig. 3.3), expresia inll{imii centrului de masd /r,
se determind din ecuafia momentelor in raport cu axa ro{ilor din t'atd
Fig. 3.3. Determinarea ineltimii centrului de masi al autovehiculului.
(punctulA):
/ ,
"ho =3 (c',
\
.) l
l--il-*rs
rc,,-G-r
sau hs =A'l-:-l+r., (3.4)
" (G: ) teo I Gu .tgcr ]
Tqbelul 3.1
Valorile medii ale parametrilor centrului de mastr al autovehiculelor
in care: Gr;G, reprezinti greutatea pe ro{ile din spate in pozilie Para- Starea Tipul autovehiculului
orizontali, respectiv inclinatd, r, este raza statici a rolii din fa!d, r, : metrul de inctrr-
= B(1 - K) + dl2, unde: d este diametrul interior al anvelopei sau centru- care a
Autoturism Autobuz Autocamion
exterior al jantei; B - lSfimea rolii; K - coeficient care fine seama de lui de autove-
deformarea radiali gi inallimea anvelopei (K = 0,1-0,16, pentru masi hiculului
anvelope toroidale gi cele cu profil lat, K = 0,2+0,3, pentru cele cu a eol 0,450...0,540 0.500...0.650 0.460...0.550
profil special). A incircat 0,490...0,550 0,500...0,680 0,600...0,750
Valorile medii ale parametrilor centrului de rnasd ai autovehi- hoo gol 0,160...0,260 0,210...0,268
culelor, conform 122,231, sunt prezentate in tabelul 3.1, in care avem
urmdtoarele notafii: a este pozilia centrului de greutate in plan ori-
T incdrcat 0,165..,0,260 0,230,..0,295 0,300...0,380

zonlai fafi de puntea din fald a autovehiculului, in m; A - ampa-

36 37
 BA/l ll | {flANtt( il At Jt( )Vt I ilCUtELOR DARAMETRI COI'sTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR

C ,\pllc:rf ii b) coordonatele orizontale ale centrului de masS ale autocamio-

nului, in raport cu puntea din fafdlspate.
l. S;r ':..tlt'rt'r rrrrrrc rela{iile de calcul ale coordonatelor centrului de
rrrrrr (rr. lt ,ri hg),la drferite tipuri de autovehicule. 5. Cunoscdnd urmitoarele date despre un autovehicul:
o masa proprie este de 1418 kg;
a masa util6 este de 1950 kg;
I ampatamentul este de 2,512 m;
i este prevdzut cu doul punli;

flczultatele obtinute la aplicayia 2 delaparagraful anterior, se vor

I distan{a pe orizontald dintre centrul de masd 9i osia din
fa{d a autovehiculului reprezintd 0,53 din valoarea ampa-
utiliza gi la aceastd aplicafie pentru a determina coordonatele tamentului,
orizontale gi indltimea centrului de masd. se cere sd se calculeze:
In cazti in care masele repartizate pe fiecare dintre ro{ile punlilor a) repartizarea geutifii totale a autovehiculului pe punfi gi pe
fatdlspate diferd, se va calcula gi distanla pe orizontall dintre liecare roatd;
centrul de masi gi planul vertical ce trece prin axa longitudinalb de b) coeficientul de utilizare a greutilii autovehiculului;
simetrie a autovehiculelor. c) distan{a pe orizontald drntre centn:l de masd gi osia din spate a
autovehiculului.
3. Cunoscdnd urmltoarele date despre un autocamlon:
a
greutatea util5 este de 6650 daN; 6. Consrder6nd cd intr-un autoturism se afl6 4 pasageri, masa proprie a
I
coeficientul de utilizare a greut[{ii este 0,g5; autoturismului este 1225 kg, ampatamentul este de 2,580 m, iar
aampatamentul este de 5,650 m; distanla pe orizontal5 dintre centrul de masd gi puntea din fatl a
ieste previzut cu dou6 punfi, autoturismului reprezintl, 0,49 din valoarea ampatamentului,
se cere s[ se calculeze. se cere sb se calculeze.
a) rcpartizarea greutitii totale a autocamionului pe punfi gi pe a) greutatea totald a autoturismului;
fiecare roat6; b) coeficientul de dtilizare a greut5lii autoturismului;
b) coordonatele orizontale ale centrului de masi ale autocamio- c) reparttzarea $eutdtii totale pe punti Ei pe fiecare roat[;
nului in raport cu puntea din fa{[/spate. d) distanla pe orizontald dintre cenfrul de mas[ gi puntea din
spate a autoturismului.
4. CunoscAnd urmbtoarele date despre un autocamron:
t greutatea utill este de 7100 daN; 7. ConsiderAnd cd intr-un autobuz urban, care are coeficientul de
a greutatea totalE este de 16000 daN; utilizare a greutdfii de 1,15 gi ampatamentul de 4,935 m, se aflit25
I ampatamentul este de 5,750 m; pasageri pe scaune 9i 7 pasageri in picioare,
o este prevdzut cu doud punti, se ceresi se calculeze:
se cere sd se calculeze: a) greutatea totald a autobuzului;
a) coeficientul de utilizare a greutdtii; b) repartizarea greutd{ii totale pe pun{i gi pe fiecare roatd, cu
precizarea cI autobuzul este prev[zut cu dou6 pun{i;

38 t9

\-
 BAZETI DII.IAMICII ALNOWHICULELOR
PAaAMETQI CONSTRUCTIVI AI AUTOVEHICULELOR
c) coordonatele orizontale ale centrului de masd al autobuzului,
in raport cu puntea din fa{d/spate.

8. Masele repartizate pe fiecare dintre rolile unui autovehicul sunt

urmdtoarele:
1 filrste =
817 ,2 kg, penhu roata din stdnga a punlii fatd;
I rrr,r,: 819,4 kg, pentru roata din dreapta a punlii fatd;
1 filrsts : 850,5 kg, pentru roata din stAnga a punlii spate;
o ffizd, = 852,9 kg, pentru roata din dreapta a puntii spate.
Ampatamentul autovehiculului este de 2,555 m. ecartamentul
rofilor din fafi este de 1,534 m, iar ecartamentul rotilor din spate
este de 1,545 m.
Se cere sd se calculeze: Fig. 3'4. coordonatele orizontare ale centrurui cre masd, in raport
cu
a) coeficientul de utilizare a greutdtii autovehiculului, gtiind cd puntea din fafi gi din spate, al autoturismului.
greutatea utili a autovehiculului este de 1960 daN:
b) coordonatele orizontale ale centrului de masd al autovehicu- Greutatea toral'/a G. a autoturismului este dat[ de reratia:
lului, in raport cu puntea din fa{d/spate;
c) distanla pe orizontal[ dintre centrul de masr gi planul vertical Gr:Gr +Gz:)G2:Gr-G1.
ce trece prin axa longitudinal[ de simetrie a autovehiculului.
Ecuatia de echilibru in raport cu centrur de nrasi ar autotu-
rismului:
plu numeric
G1'a=G2.b+Gr:1.C,
b

+ Gu - G,-- 9.G' :+ G, =
g .G, = 804,108 daN.
A
n.G"=835,892daN.
G1 este greutatea repartizatd" pe puntea G2=
din fa![, iar G2 este A
greutatea reparizatd pe puntea din spate.
conform figurii 3.4, ampatamentur r ar autoturismului este dat
2. CunoscAnd urmltoarele date despre un autocamion:
de rela!ia: A= a *b b = A - a.
= t coeficientul de utilizare a greutdfii:
Din tabelul 3.1 se alege raportul: Ic = l;
q I greutatea uttld a autocamionului: Gu = 6500 daN;

A
=0,51 3 a- 1,315 m; b= 1,265 m. a ampatamentul: A = 4,500 m,
r;(' cere sd se calculeze:
r) greutatea totald a autocamionului;
40
4l
BAZELE DIMMICI I AUI'OVEHICULELOQ

b) repartlzarea geutAfi totale a autocamionului pe pun{i, gtiind

cd acesta este previzut cu doud punfi;
c) coordonatele orizontale ale centrului de masl al autocaml0-
nului, in raport cu puntea din fatd/spate.

a) coeficientului de utilizare a greutdlii 46 se calcul eazd, curelatia: CAPI'I'O[,UI,4

GG
r1c = I\ro - Go = -u -) Go = 6500 daN,
Ic ROTTLE CU PNEURT DE AUTOVEHTCULE
G,, : Go+ G,, + Gu = 12100 daN - ppeutatea totald a autocamionului.

b) i-a autocamioane repartizarea greutilii tolale pe punfi, este astfel:

4.I. FUNCTIUNILE $I CERINTELE IMPUSE ROTILOR
- pe puntea fa!d: G1 = (0,2-5...0,45).G.;
- pe puntea spate: G2 = (0,75...0,55).G,. Rcrlile sunt elementele de bazd, ale sistemului de rulare
$l ser-
Pentru o echilibrare cat mai bund a repartizdni greutdtii totale vesc la sustinerea autovehiculului, iar prin rostogolire, asigur5 depla-
pe punti, se vor lua urmitoarele valori: sarea lui.
Rolile indeplinesc urmdtoarele funcliuni [7] :
G1 = 0,45'Gu 3 Gr :5445 daNl transmit asupra cdii de rulare forla de tracliune gi cea de
frAnare;
G2 = 0,55'Gu 3 Gz = 6655 daN.
preiau greutatea autovehrc ulului;
menfin autovehiculul pe directia de mers dorit[;
c) coordonatele orizontale ale centrului de masd al autocamionului: contribuie la imbunitdtirea suspensiei (datoriti aerului din
- dtstanla pe orizontal[ dinhe centrul de masi gi puntea din fald interior gi pneului).
a autocamionului: Cerinfele impuse rolilor sunt:
J sd asigure siguranld in exploatare, care este satisficuti de
a = A. 9= a: 2,475 m; roli dacd:
Ga au o rezistenfl corespunzdtoare,
au o aderenll bun[ cu calea de rulare in diferite regimuri
-
distanfa pe orizontal[ dintre centrul de mas6 gi puntea din
circulafie gi condilii rutiere,
de
spate a autocamionului:
pr ezintd etan geitate perfectd,
asiguri autovehiculului stabil itate gi maniabilitate corespun-
b=A,+= b=2,025m. zdtoare:

43

BMELE DII$AMICII AUTOVEI]ICULELOR
J sa asigure confort (confortabilitatea este dat[ de capacitatea
pncului de a amortiza oscrlaliile gi de a dirninua zgomotul ce se pro-
duce in rulare);
J sd asigure economicitate autovehiculului, care este condi-
tronatd de:
cantitatea de energie consumald la defornarea pneului,
capacitatea de incdrcare,
- durabilitate,
costul fabricatiei.
Din punct de vedere dinamic cxistd urmdtoarele tipuri de roti:
4.2. CONSTRUCTTA ROI'rLOR CU pNEtJRr
Elementele componente ale rofii sunt [7]:
butucul rotii serveSte la fixarea rotii pe fuz,etd sau pe trornpa
punfrr, prin intermediul rulmenfilor; de butuc este fixat, prin
guruburi, tamburul sau discul de fiAnd;
partea de legdturd poate fi de tip disc sau spife gi face
legdtura intre butuc qi jantd;
janta este suportul rigid pe care se monteazd: anvelopa,
camera de aer, banda de jantd sau gulerul (mangon de
cauciuc care se interpune intre anvclopd gi jant6, pentru a
proteja camera de aer de freclrile cu janta metalicd);
pneul este organul de legdtur[ dintre autovehicul 9i calea de
rulare gi are rolul de a amortiza gi reduce gocurile. De
asemenea, are rolul de a plelua deforma{iile 9i de a trans-
mite efort asupra cdii de rulare. Pneul reprezinta elementul
elastic al ro{ii [(anvelopa+camera 6s ss1+guler)1neu].
Gulerul gi/sau camera de aer pot lipsi din constructia
pneului,
44
\
QOTILE CU PNEURI DE AUI'OVEHICULE
Marcarea jenfilor: Jmtd L1 561 x d 2,, in care: I reprezintd
l[1imea jantei, in !oli; Ss, - simbol al bordurii jantei; d - diametrul
nominal al jantei, in !oli; T, - tipul de simetrie al profilului janter.
Anvelopa (Fig. .l) l7f formeazd un invelig rezistent gi elastic
ce protejezd camera de aer contra acliunilor factorilor externi. Aceasta
constituie elementul de bazd al pneului gi asigurd aderen{a ro{ilor pe
orice drum, prin profilul benzii de rulare.
Fig.4.1. Elemente componente ale anvelopei: 1 - inel talon;2 - carcasi;
3 - flanc: 4 - bandd de rulare; 5 - breaker; 6 - strat de ermetizare; 7 - talon.
Anvelopa are trei funclii debazd:
preia sarcina normald gi amortizeazd o parte din neregu-
larit6lile drumului,
dezvolt[ fo(e longitudinale pentru accelerare gi frAnare,
dezvoltd. fo4e laterale pentru efectuarea virajelor.
Bantla de rulare ptotejeazd carcasa anvelopei 9i camera de aer
contra deteriordrilor gi uzdrii. De asemenea, hansmite efortul de trac-
{iune gi fr0nare gi mdregte aderenla cu drumul. Grosimea benzii de
rulare este de 7+17 mm pentru pneurile de autoturisme gi de
14+32 mm pentru cele de autocamioane.
Breaker-ul (centura de proteclie):
face legdtura intre banda de rulare gi carcasa anvelopei;
preia o parte din gocurile care se transmit in timpul rul6rii
pneului;
45
 BMELE DINAMICI I AUI-OVEHICULELOA
solidarizeazi legdtura dintre banda de rulare gi carcasa
anvelopei;
in aceast[ zoni se devolti cea mai rnare cdldurd in timpul
rulSrii ( 100"C).
carcasa reprezinti scheletul anvelopei gi preia cele mai mar.i
eforturi ce apar in exploatare. Se conf'e cfioneazd dintr-un numdr de
straturi de fesiturd special6, numite slraturi de corcl. straturile de cord
Ta Io e (centura de protecfie) :
an r: I
reprezintd partea rigid[ a anvelopei;
dau posibilitatea obfinerii unei fix[ri rezistente a anvelopei
pe lantd;
in interiorul talonului exrstd o insertie metalici izoiatd cu
amestec de cauciuc care-i asiguri rigiditatea necesari;
numdrul inserliilor metalice depinde de numdrul straturilor
de cord;
firele metalice izolate cu amestec de cauciuc sunt acoperite
cu o fhgie de intirire care se fixeazd de carcasa anveloper.
Flancurile formeazd. un tot unitar cu banda de rulare. Acestea
proteleazd,perelii laterali ai carcasei de loviturire accidentale din
timpul rulajului gi de agen{ii atmosferici (umiditate, radiatii solare
etc.);
Din punct de vedere constructiv, anvelopele pot fi:
diagonale (D), la care firele de cord ale carcasei se intind
pAnI la taloane gi sunt dispuse astfel incdt formeazd
unghiuri alternative de 30:45o, cu linia mediani a benzii de
rulare; unghiurile mari sunt foarte bune in cazul amortiz[rii
gocurilor, cele mici prezentdnd stabilitate direc{ionali mai
bun6; simbolul D poate lipsi in marcajul acestor tipuri de
anvelope;
radiale (R), la care firele de cord ale carcasei se intind pAn[
la taloane gi sunt dispuse astfel incAt formeazd, unshiuri
alternative de aproximativ 90o, cu rinia mediand a berrZii de
46
AOTIl.f CU PNEURI DE AUTOVEHICULf
rulare; permit o amortizare bunl a neregularitdlilor gi
prezintd o bunl stabilizare in timpul virajelor, mentinAnd o
suprafald cit mai mare in contact cu drumul; simbolul R
apare in marcajul acestor trpuri de anvelope.
:
diagonal centurate (B Bias-Belted), care sunt o imbinare a
primelor doud tipuri.
Camerq de aer este un tub de cauciuc elastic de forma unui tor,
impermeabil la aer, ciruia i se aplicd o valv[ prin care se introduce aer
comprimat. Grosimea camerei de aer este de 1,5-3 mm.
Dupd presiunea aerului din interiorp;, pneurile pot fi [7]:
de inaltd presiune: p; : 0,3-0,75 MPa (pentru autovehicule
grele gi mijlocii);
de joasd presiune: p; : 0,14+0,25 MPa (pentru autoturisme);
de ultrajoasd presiune: pi = 0,03+0,08 MPa (pentru auto-
mobile care ruleazd pe terenuri cu grad ridicat de deforma-
bilitate).
4.3. DIMENSIUNILE PRINCIPALE ALE ANVELOPELOR
Dimensiunile principale ale anvelopelor (Fig. 4.2) sunt:
D - diarnetrul exterior maxim al anvelopei umflate (diametrul
nominal);
B - balonajul maxim sau ldfimea secliunii (distan{a liniard intre
pere{ii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, excluzAnd
protuberanfele datorate marcajului sau bamele de protecfie);
H - indlfimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflatd,
lI=(D,d)t2;
d - diametrul de calare pe jant[ (acelagi cu diametrul nominal al
iantei).
Distanfa liniari intre pere{ir exteriori ai flancurilor anvelopei
rrmflate, incluz6nd protuberantele datorate marcajului reprezintd
lrlfimea totald a anvelopei.
1l
 BAZELE DIMM]CII AU IOVEHICUTELOR ROTTLE CU pNEURt Dr AUTOVEHICULE

To - tipul pneului (P - transport persoane, T - temporar,

C - comercial, l,T - tonaj mic);
a B se exprimd in mm;
a (H/B)'100 - pentru seria 80 poate lipsi;
I R - conskuc{ie radial5;
a d se exprimd in {oli;
I s-o" - indice de incdrcare (indice de sarctni) care este un
cod numeric asociat sarcinii maxime pe care anvelopa o
poate transporta la viteza indicati prin simbolul de vitezb;
v*^ - indice de vitezl (codul categoriei de vitez[), care
indicb viteza maximd la care anvelopa poate transporta
sarclna corespunzdtoare.
Marcajele anvelopelor pot fi omologate cu o varietate de srs-
teme alfanumerice.

__J_t_L-- La pneurile diagonale:

Fig. 4.2. Dimensiunile principale ale anvelopei.
Dup[ raportul (H/B), anvelopele pot fi [7]:
toroidale, la care H/B : 0,95+l,l;
late, la careHlB = 0,5+0,9;
superbalon,la care H/B : 0,2+Q,J.
De obicei H,lB = 0,82+1,05. Anvelopele care au acest raport se
gdsesc in seria 80 9i poate lipsi de pe marcajul acestora. Limita
inferioar[ a raportului se referd la pneurile pentru autoturisme, iar li-
mita superioard la pneurile pentru automobile grele.
4.4. MARCAJUL ANVELOPELOR
cu presiuni de umflare mai mici de 0,6 Mpa: B d;
-
cu presiuni de umflare mai mari de 0,6 Mpa: D x B.
Pe baza notatiilor de pe anvelop[ se poate calcula diamehul
_iantei (d : D -- 2tI), al pneului (D = d + 2H) 9i mirimea razei no-
rninale (r":Dl2\.
4.5. RAZELE ROTILOR. CU PNEURI DE AUTOVEHICULE
Raza rofii cu pneuri se modificd in funclie de fo(ele gi mo-
rnentele care acfioneazdaslpra ei gi de condifiile de exploatare.
Rigiditatea pneului (Rpn.J depinde de tdria suprafefei de sprijin,
valoarea inc[rcdturii, presiunea din pneu, de varianta constructivi (D,
It sau B),

La pneurile radiale:
Rpn.u
'o =+, (4.1)
H
TP
, B(=.100)
.B R d S** V*n in care: AF reprezintd variafia sarcinii (cregterea forlei pe roatb); 6
-
tlcforma{ia pe care o implicd acea cregtere.

49
BAZELE DII1AMICII AU I OVLI 1ICULELOQ
ROTILE CU DNEUQI DE AUTOV511|6IILE

Datoritd rigidita{ii variabile, la o roatd de autovehicul se

de,lsebesc mai rnulte raze gi anume:
Raza norninald a rolii (r") se obtine prin mlsurarea directd a
pneului urnflat, dar fEri nici o sarcini pe acesta,

f.=-
D d+2H d
"222 ---tH (4.2)

Raza liberd (16) (Irig. 4.3) se obline prin mdsurarea direct[ a

priirului umflat la presiunea normal[ de er.ploatare gi nesolicitat de nici
o lbrld (fird nici un fel de incdrcaturd gi in stare de repaus, roata aflatd
in stare liberd suspendatd). Raza liberd dcpinde numai de presiunea
acrului din interiorul pneului.
Pentru calcule aproximative se poate considera re=rn. 2K_
Raza staticd (r.) (Fig. 4.4) reprezinfi distanfa de la centrul rolii Fig. 4.3. Raza liber[ a ro{ii de autovehicul. Fig. 4.4. Raza staticd a ro{ii de
la calea de rulare in cazul in care roata se afld incdrcati cu sarcina autovehicul.
nominald (sub acliunea greutdfii autovehiculului ce revine pe roatd) gi
care se afl6 in repaus. trn acest caz, lungimea petei de contact este L,.
Raza staticd depinde de: greutatea eare actioneazi asupra ro{ii, V>
presiunea aelului din pneu, r'rgiditatea pneului, t[ria suprafelei de
sprijin gi se poate determina conform relatiei [23]:
\o*
I
', =*+B(l--K),
(4.3)

in care K este un coeficient care line searrra de deformarea radiald gi

iniiltimea anvelopei, avdnd valori cuprinse intre 0,1 gi 0,16 pentru
anvelcpele toroidale gi cele cu profil lat, iar pentru anvelopele cu
profil special valori cuprinse intre 0,2 gi 0,3. T
/
Raza dinamicd (16) (Fig. a.5) reprezintd distanla dintre cenhul La
geometric al rolii gi suprafafa de spr4in, in timpul migclrii auto-
vehiculului, incdrcat la sarcina nominall. Sub acliunea momentului la Fig. 4.5. Raza dinamicl a rolii de autovehicul.
roatd sau a momentului de frdnare, centrul rofii se apropie de suprafata
de rulare. Ca urmare a acestui regim de migcare in exploatarea auto-
vehiculului, raza dinamici indicb o valoare mai redusi decdt raza Raza de rulare (cinematicE) (r) este raza cercului periferic a
static6, iar lungimea petei de contact Lo > L,. rrrrcr roli convenlionaie nedeformabile care ruleazd fXrb alunecare sau
pirlrnare in zona de contact, a cdrei circumferinfi este egald cu
,L'plasa,r'ea S a centrulur rofii pe drum orizontal in timpul unei rotalii a
r rlil:

50
 BAZTLE DII}\MICII ALIIOVL I 1ICULELOR
ROILE CU PNEURI DE AUTOVEHICULI

S pentru fiecare regim de incercare sd se facd mai multe mbsurdtori care

,r - i-" (4.4)
z. 1l sunt apoi mediate.
Pentru calculele obignuite se utilizeazd notiunea de razd de Raza dinamicd se mai poate determina pe baza spaliului parcurs
lutru (r = 11 =- 16), de autovehicul inregistrat cu contorul de kilometri pe un parcurs de
ordinul a 100 km, pe un teren orizontal, parcurs cu vitezd constantd
r=1,'ro =l.rn. (4.s) [1 1, l5], utilizAnd relatia:

i' care: L este coeficientul de deformare care depinde de presiunea S'io

acrului drn interiorul pneului gi are urmdtoarele valori: l":0,930-0,935
rd = lo3
2.n.Ku.S.,r.iu
,lnm, (4.7)

- pentru pneurile de joasd presiune, ), -- 0,g45-0,950 - pentru p'eurile

der inaltd presiune. in care: Su este spaliul inregistrat de contorul de kilometri, in km; Ku -
constanta vitezometrului (numdrul de rotalii al arborelui flexibil de
antrenare la I km de drum), datd de constructorul acestuia; iu - rapor-
tul de transmitere al arborelui flexibil de ac{ionare a vitezometrului;
4.6. DETERMINAREA EXPER,IMEN'TAI,A A RAZEI i0 - raportul de transmitere al transmisiei principale a autovehiculului;

DINAMICE A ROTILOR S - spaliul real parcurs de autovehicul, determinat cu ajutorul bornelor

kilometrice, in km.
in unele situalii, raza dinamicd se poate determina la viteze mici
Raza dinornicd mental prin misurarea de deplasare a autovehiculului, caz in care existi posibilitatea numd-
distan{ei parcursc de a de vitezi uniform[ gi a rlrii prin observare direct[ a rotaliilor ro{ii.
numirului de rota{ii ale S [l l, l5], cu relatra;

^
A--,
* = 2.n.N,
ra in m, (4.6)
4.7. TESTE GRTLA
in care: S se exprimd in m.
Numdrul corespunzitor de rotatii ale rotii se determini cu
a.lutorul unui contor de ture montat la butucul ro{ii sau la un element l. Jantele amoviblle sunt:
aflat in miqcare de rotatie al transmisiei, trnandu-se ,seama de raoortul a) cu fundul drept gi una din margini demontabild;
de transmitere de la acesta la roatd; cu ajrrtorul unui dispozitiv roata
u b) cu margini fixe gi la mr.lloc au un canal adAnc ce servegte la
5-o prevdzut cu traductoare de rotalie pentru rolile autovehiculului, montarea pneului;
masurarea se poate face pe distan{e mici de l-3 km. Mdsurdtorile se
fac pe drum asfaltat, uscat, in palier gi aliniament, iar determinarea
e cele la care janta 9i discul sunt din doud pd(i ce sunt asamblate
ciemontabil.
razei dinamice se face la regimul tle incdrcare cu sarcini nominald a
autovehiculului gi presiunea de umflare a pneului corespunzdtoare.
Este recomandat ca determinarearazei dinamice sd se efectueze a) diametrul nominal al jantei, in !oli;
pentru cel pufin trei valori ale vitezei de deplasare a autovehiculului, 6,) ll1imea jantei, in !oli;
corespunzdtoare domeniului uzual penhu care este destinat pneul, iar c) diametrul butucului rotii, in toli.

\)
53
I
 ROTILE CU PNEURI DEAUTOVEHICUI.f
BMELE DINAMICII AUTOVEHICUI.f LOA

3; Pneurile de joas[ presiune au presiunea]lerului din inter$or: in care: B gi H se exprimi in mm.

a) 0,30 + 0,75 MPa;
(b-) 0,14 + 0,25 MPa;
c) 0,03 :0,08 MPa. nominal al
4, Anvelopelb radidle'.su nf :
b) balonajul maxim sau ldlimea secliunii (distan{a liniar6 intre
€l cele la care firele de cord ale carcasei se intind pAnd la taloane
pere{ii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, excluzAnd
formAnd un unghi de aproxirnativ 90o cu linia mediand a benzii
protuberanlele datorate marcajului sau bamele de proteclie), in
de rulare;
toli;
b) cele la care firele de cord ale carcasei se intind pdnd la taloane gi c) inlltimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflatd, in {oli.
sunt dispuse astfel incAt formeazi unghiuri alternative de
30+45' cu linia mediand a benzii de rularel
c) o imbinare a variantelor de mai sus.
a)
,S,ilnvelopele,i6roldnl'er$iinticele,tp,Cai,e-tfiipil'ittiil/B"asis2:. ,1,,1;,';'.:.1'.' .

b) numdrul de identitate al anvelopei;

a) 0,2 + 0,3; indicele de sarcind care este un cod numeric asociat sarclnll
b) 0,5 :0,6;
@
maxime pe care anvelopa o poate transporta la vtteza indicatd
,'!),, 0,95 + l,l, prin simbolul de vitezd.
in care: B gi H se exprimd in mm.

a) distanfa dintre centrul ro{ii gi suprafala de sprijin, in cazul in

tsPr FZurrir.l
care roata este inc[rcatd cu sarcina nominald gi se afld in repaus;
.O balonajul maxim sau ldlimea sectiunii (distanfa liniard intre pe- rolii gi suprafala de sprijin in timpul
relii exteriori ai flancurilor anvelopei umflate, excluzAnd protu- EJ distanfa dintre centrul
miqcdrii automobilului incdrcatd cu sarcina nominald;
beranlele datorate marcajului sau barnele de protecfie), in mm; c) raza unei ro{i imaginare, nedeformabild, care ruleazd, fErd alu-
b) diametrul exterior maxim al anvelopei umflate, in mm; necdri 9i patindri, avdnd insd aceeagi vitezd, de rotafie gi de
c) ldlimea totald (distan{a liniard dintre perefii exteriori ai flancu- translatie cu a rolii reale.
rilor anvelopei umflate, incluzAnd protuberanlele datorate mar-
cajului gi bamele de protec{ie), in mn.

@,,=;fu,inm,
cu diametrul nominal al
jantei), in mm: D
b) rr =
-,2'
lO IIll
-H
6)) :: .t oo;
v
B (c) h =- tnrn
c) in6lfimea balonului (profilului), anvelopa fiind umflat6, in mm, oR

55
BMELE DINAMICII AU IOVTI ITCULELOP ROTTLE CU pNEURt DEALIOVEHTCULE

in care: D se exprinri in m; S, in n; v, in m/s; rrlp, in rad/s. O i" cazul unei perfordr.i, aerul iese din pneu in mod treptat, nu sub
t2,r.S;ig$ranta in exploatare.c'jie.batiffidutfl dd,roti,dagilr,,:.:,,,. formi de explozie, deoarece stratul sublire din cauciuc foarte
elastic, la pdhunderea unui corp strdin produce o autoetan$are
rQ au rezistentd corespunzdtoare, aderenli bun[ cu calea de rulare (nu se perforeazd, ci se intrnde).
in diferite regirnuri de circulalie 9i conditii rutiere, etangeitate
perfectd gi dacd asigurd autovehiculului stabilitate gi maniabi-
I itate c ore sp unzdto ar e ;

b) partea elasticd a rolii (pneul), are capacitatea de a antorl;rza @ rr = L'rg, in m;

oscilaliile gi de a diminua zgomotul ce se produce la rulare;
@ rr = I.rrr, in m;
c) au durabilitate ridicat[, cantitate micd de energie consumatd la
deformarea pneului gi capacitate de inc[rcare ridicati. c) rr =1"'rr,inm.

SlgaliO:ufitii ofi;t::;,4,i,,'.}'i'.;, 18. Raza static{ r,

a) de a proteja carcasa gi camera contra deteriorlrilor gi uzdrii, ajutorul rclafiei:
transmite efortul de tracfiune gi frdnare gi mdreqte aderenla cu
drumul:
a) rs =L*".K,inm;
G) de a face legdtura intre banda de rulare gi carcasd, d,e a amortiza
gocurile preluate de banda de rulare gi de a proteja carcasa; @'rs = 1* - r), in ,n;
c) de a da posibihtate oblinerii unei fixbri rezistente a anvelopei pe ".(t
iant6, c) rs = (l + K), i.' .n,
*.* ".
7,4. in care: B gi d se exprimd in m.
@r de a prelua cele mar mari eforturi ce apar in timpul exploatirii gi
constituie scheletul anvelopei;
b) de a face legdtura intre banda de rulare gi breaker; 3 Aplicafii
c) de a da posibilitate oblinerii unei fixdri rezistente a anvelopei pe
jantd gi constituie partea rigidd a anvelopei. l. Sd se determine razele dinamice ale rolilor la diferite tipuri de
autovehicule, efectuindu-se determinlri la cel pulin 5-6 presiuni
de umflare ale pneurilor, autovehiculul incercat deplasindu-se cu
vitezd constantd.
@ repartizare mai uniformd a presiunii specifice pe sol;
b) imbundtdfirea stabilitalii in curbe gi la frAnare;
Numdrul de rotafii efectuate de roata incercati va fi: N. ) 6.
Se va intocmi un tabel care sd cuprindd:
@) flancurile pneului sunt mai sensibile.
o presiunea de umflare a pneurilorp;, in Mpa;
16;'avantaj0lg."uttfiz[tittpnetifiloi,ffltn.camefA:rp1s161;fx;',, o spaliul mdsurat Si, in m;
6)- rezistenld mai nricl la rulare; a nza dinamic[ calculatd r6i,inm;
@] posibilitatea evacudrii clldurii prin jantd; r tipul de autovehicul;
i marca anvelopei.

56 57

F!
 BAZELE DINAMICII AIJIOVI--II|CULTLOR
ROTLT CU PNEURT DE AUTOVEHICI.jLF

Dupd determinarea experimentard a razeror dinamice ale ro{ilor

arliovehiculelor, se va reprezenta grafic variafia acestora penfl-u fiecare
roatd, in func{ie de presiulnea de umflare a pneului. Exemplu nurneric

2. sd se determine raza dinamicd a rotilor tip de autovehicul care Sd se calculeze raza de rulare a unei roti de autovehicul
se deplaseaz6 pe o distanfi de cei pu{in 'nui
2 krn, cu ci'ci viteze cle prevdzutd cu o anvelopd care are marca 215/65 R 16, iar presiunea
de
deplasare dif'erite, iar presiunea de umflare a pneurilor si fie umflare este de 0,22Mpa.
constantd pentru fiecare regim de incercare. pe roata de incercat
se
va monta un traductor de impulsuri care mdsoard numdrul de Din marca anvelopei rezurtd urmdtoarele dimensiuni ale
rotatii aces-
ale acesteia, la parcurgerea distantei irnpuse. teia:
Se va intocmi un tabel care sd cuprindd: - balonajul maxim sau l[1imea sec]iunii: B = 215 mm;
t presiunea de umflare a pneurilolp, in Mpa; - diametrul de calare pe jantd:
) viteza de deplasare r,;, in m./s; d : l6 foh :l 6.2J11rnm= 406,4 mrn.
I numdrul de rotafii ale rotii l{;
o Raportul dintre indllimea balonului gi balonajul maxim are va-
spa{iul mbsurat,S;, in m;
loarea:
) raza dinamicd calculati r4;, in n4
i tipul de autovehicul;
i marca anvelopei. {B - O.OS =+ I{ = 139,75 mm.
D'pd determinarea experimentald a razelor di'amice ale ro{ilor
autovehiculului, se va reprezenta grafic variatia acestora pentru fiecare Raza de rulare r. este datd de relatra:
roatd, in funcfie de viteza de deplasare a autovehiculului. r, = l,'rs,

3. Sd se calculeze razele de rulare pentru rolile a c[ror anvelope au in care rp este raza liberi a rofii D.
(re: -- l. lar /, este coeficientul de
marcajele gi presiunile de umflare prezentate in tabelui 4.1. 2"
tlcformare.
Tabelul4.l Diametrul exterior maxim al anveloper umflate (D) se poate
i\{arca.iul ti presiunile de umflare are anvcroperor ro{ilor de autovehicul (v.Fig.4.Z):
tralcula cu relafia
Nr. crt. Marcaiul anvelopei Presiunea de umflare. ilr Mpa
a 165/70 R l3 0,215
D=d+ 2.H+ D = 685,9 mm =) rs:342,95 nrrn.
b. r75 R l4 0,425 Pneul este de joasd presiunea, deoarece presiunea aerului drn
185/65 R l5 0.22 rrrtcrior este cuprinsi intre valorile (0,14+0,25 Mpa) coeficientul de
d. 205/60 R l5 0,23 rlcfbrmare )", poate avea o =
e 9.75 - 18 0,575
valoare cuprinsd in intervarul
10,930+0,935).
f. 14.00- 20
o
0,35
Se alege: )\: 0,932 =) t',:319,62mm.
18.4- 26 0,24
h 12.00 - 38 0,175

58
59
 !
PROPULSAREA AUTOVEHI CULE LOA

unde: P; - puterea efectivri dezvoltatd de motor (la intrarea in am-

breiaj), la dif'erite turalii ale acestuia, in kW; P6 - puterea pierdut[ in
transmisie, la diferite tura{ii ale motorului, in kW,
p6; =[-nt).pt. (5.3)

s*I$9r{!'_ Pierderea totald in hansmisie reprezintd suma pierderilor par-

fiale in fiecare organ cornponent al transmisiei. Randamentul total al
transmisiei va fi dat de relatia:
n
PROPU LSAREA AUTOVEH ICU LE LOR 11, = flr, sau It = I.u '1'l.o .tlt 'Io .I,r , 6.4)

in care: q. sunt randamentele pa(iale ale transmisiei (ale ansam-

blurilor componente considerate); r1"u este randamentul cutiei de vite-
5.1. CAI,CULUL PUTERII TRANSMISE LA
'/,e) T,a - randamentul cutiei de distribufie; r1t.
ROTILE MOTOARE - randamentul trans-
rnisiei cardanice; 116 - randamentul transmisiei principalei TLr- randa-
rnentul transmisiei finale.
Propulsia autovehiculului se realizeaz| ca urrnare a transmiterii La transmisiile mecanice, pierderile de putere cele mai mari se
puterii dezvoltate de motor spre rolile motoare ale acestuia. Transferul inregistreaz[ in subansamblele previzute cu roti dinfate cum sunt:
cutia de viteze, cutia de distribulie, transmisia principal[.
Pierderile de putere din aceste mecanisme se datoresc frecdrii
dinhe flancurile dinfilor, frec[rilor din lag5re gi elemente de etangare,
invingerii rezistentelor hidraulice gi puterii consumate de pompele
motorului pentru invingerea rezistentelor la frecare care apar inhe auxiliare de ungere a angrenajelor.
piesele componente. Valorile medii ale randamentului organelor transmisiei, oblinute
Randamentul total al transmisiei 4, se exprimd ca un raport intre prin determindri experimentale [22) se prezinti in tabelul 5 . 1 .
puterea de propulsie transmisi la rofile motoare gi puterea efectivi a Valoarea randamentului total a transmisiei se poate considera
motorului, constantd indiferent de viteza autovehiculului gi treapta de vitezd
utllizatl. Valorile medii ale randamentului transmisiei mecanice sunt
t1t =P*i -Pl-Ptn =r-Phi (s.l) cuprinse intre 0,80+0 ,92, iar pentru diferite tipuri de autovehicule sunt
P; Pi P; ardtate in tabelul 5.2 122,231.
in care: Ppi este puterea transmisd la rotile motoare, la diferite turatii Se va folosi o exprimare analitic[ a puterii motorului in functie
ale motorului. in kW. de tura{ia acestuia, de forma 122,231:

| , 12 r r3l
PRi = tlt .Pi , (s.2) p. -p
^t -'nlax l" A* \npl -,
np B Ii.t-l I
5l
\np,/ l, in r.w, (s.s)
L ]
60
6l

b"
fl
BMELE DIMMICII AUTOVTI IICULELOQ
PROPULSAAEA AUTOVIHI CULELOA

I r 12 / \3-l
I n.
pi =p_u*.la,.J_np'.1 "tl_ytl
I n.I tll;
al ] l,inkW. |

(5.5) (t,05 *1,20).np, la MAS pentru autoturisme

L "o \nPl \nPl l
fimax = (t,os * t,lo).np, IaMAS pentru autocamioan", (5.7)
in care: P; este puterea motorului la diferite turafii, in kW; P, calculat si autobuze

cu relalia (5.5') se folosegte pentru a mdri precizia de determinare a (1,05*1,07).np, la MAC

caracteristicii externe pe cale analitici, mai ales in zona turaliilor mari,
la MAS; Pr"* - puterea maximb a motorului, in kW; np - turalia n** este turalia motorului la viteza maximi de deplasare a autove-
corespunzltoare puterii maxime, in roVmin; n; - diferite turalii ale mo- hiculului, in rot/min.
torului, in roVmin.
Tabelul 5.2
Tabelul 5.1 Valorile medii ale randamentului transmisiei pentru
Valorile medii ale randamentului organelor transmisiei diferite tipuri de autovehicule

Organul transmisiei Randamentul Tipul autovehiculului Randamentul transmisiei, 11,

Priza directd 1"u

: 0,97...0,98 A.utoturisme 0,90-:0,95
Outia de vitezd
Celelalte trepte 1",:0,92...0,94 \utocamioane de teren gi
0,80 + 0,85
.ractoare pe genile
Cutia de distribu{ie 1"6 = 0,92...0,94
Autocamioane, autobuze gi
Transmisia cardanicI r'1," = 0,990...0,995 tractoare pe rofi
0,82 - 0,90

Transmisia SimplI 1o:0,92...0,94 Autocamioane 4x2 $ autobuze cu trans-

0,90
r'1o :
principall misie principald simpli
DublI 0,90...0,92
Autocamioane 4x4 gi autobuze cu trans-
Iransmisie frnali 116:0,92...0,94 0,85
misie principald dubl6

Turafiile n; sunt cuprinse intre limitele traln:t't,xn.y gi se pot calcula

conform relaliei:
Coeficienlii cr, F $i y, respectiv o', F' gi y' se determin[ cu re-
tzliile l22l:

(s.6) c? -c^.(2.c. -r)

C[=
(q. - rX
tura{ia de funclionare in gol a motorului; tura{ia maximd 2.C". (C" - t)
n6n - rmu* - a
B= , (5.8)
motorului (Ilru^ = fl*u*), (c. - r)t

62 63

t
BMELE DINAMICI I AUTOVEhICULELOP
PRODULSAREA AUTOVEHICULELOA

in care: Cu este coeticientul de adaptabilitate, care caracterizeaz[ su-

plefea motorului, adicd posibilitatea acestuia de a invinge eventualele
cregteri ale rezistentei de la roata motoare, fbrd a schimtla treapta de
vitezd, selectatd, dat de relatia,
(s e)
unde: M,'0" - momentul maxim dezvoltat de motor, in daNm; Mp
momentul dczvoltat de motor la puterea maxim[, in daNm,
functionare instabild (de nestabilitate), deoarece odatd cu scdderca
turaliei datorate cregterii sarci'ii, scade gi momentul motor produs,
fenomen care determinr oprirea motorului. De aici rezultd necesitatear
utiliziriimotoarelor cu coeficient de elasticitate cdtmai mic, pentru a
avea o zonl de functionare stabili cdt mai mare. Functionarea
economicd a motorului este caracterizat[ de tura{ia corespunzdtoare
consumului specific de combustibil minim n"., dati de o relalie apro-
- ximativd: n.. (0,6+0,1).nv.
=
Intre cu gi c" existd o relalic cu caracter statistic, de for.,a 1221:

Mp = 955,4.Pt"* , in daNm, (s . l0) cu =1,5-i.a.., (5. r 2)

np
iar intre C" qi nn:
P,,,.* se exprimd in kW, iar np in rotimin; M, - momentul dezvoltat de
motor la puterea corespunzitoare turaliei (n) de interventie a regulato-
lului limitator de turafie, in daNm. c. = K. 'nl''- , (s. i l)
Pentru motoarele cr-r aprindere prin scdnteie: Co : 1,25:-1,35, in care K. este un coeficient cu valori care depind de tipul motorului
iar pentru motoarele cu aprindere prin comprimare: Co = 1,05+1,20. (Tab. s.3) [22].
C" este coet-tcientul de elasticitate, care caracterizeaz[ lirgimea
zonei de stabilitate. dat de relatia:
Tsbelul 5.3
Valorile coefi cientului trQ
(\
Le -nM - -nM
\ g ---. (5.1 I )
--,
np nr Tipul motorului Valorile lui I(.
Motoare cu carburator cu difuzor variabil 0,075...0,100
n5a - turafia corespunzdtoare monrentului maxin,, in rot/min; nr - tura-
!ia de intervenfie a regulatorului-limitator de turatie, in rot/min. Motoare cu carburator cu una sau
Pentru motoarele cu aprindere prin scAnteie: C. : 0,45+0,65, iar rnai multe camere 0,100...0,125
pentru motoarele cu aprindere prin comprimare: C" = 0,65+0,75. Motoare pentru automobilele de sport gi curse 0,125...0,150
Turatirle rlmin, nM, op, rr, gi n.*^ delimiteazd, zonele de funcfio-
nare ale motoarelor cu ardere intemd. Zona de funclionare [n6a, n**] a
motorului fbr[ regulator-limitator de tura{ie $i [nv, n.] a motorului Valorile medii ale coeficienlilor ct, g $i ry, sunt date in
prevdzut cu regulator se numegte zona de funclionare stabil[ a tabelul^S.4 [22].
motorului sau zona de stabilitate, deoarece odatd cu cregterea sarcinii Intre coeficientii a, p gi "y trebuie sI existe relatia:
gi scdderea turaliei, momentul motor produs cregte gi echilibreazd cr+B-y=1. (s.14)
momentele rezistente suplimentare. Cu cit zona de stabilitate este mai
mare, cu atAt motorul este mai bun pentru propulsarea autovehiculului.
Pentru turalii ale motorului mai mici decAt fly S€ intrb in zona de

o4
65
 _-
PROPULSAREA AUTOVEHI CULELOA
BAZETI DIIIAN,{ICII ALITOVEHICULELOR

Tabelul5.4 70
Valorile medii ale coeficien{ilor a, 0 $i T J
-<a lrtl
Valoarea coefi cientului
Tipul motorului
G p o t{,

Motoare cu aprindere prin scAnteie I I ;lrrr.

E ttt
Motoare cu aprindere prin comprimare, 0,87 1.13 I
in doi timpi a- io
Motoare cu aprindere prin comprimare, 0 51 l,56 1,09
in patru timpi 7tt -.'
o
6
u I l,
g
3 Apticafii
t,

S[ se calculeze puterea la rolile motoare ale unor tipuri de auto- 600 1200 1800 2400 3000 3600 4200 .1800 5400

vehicule la care se cunosc: P^o* in kW, la np in rot/mini M*o* in daNm, Tnragia notorului (n,). [rotiminl
la ny in rot/min; nn;n in rot/min.
Fig. 5.f . Puterea motorului P1 gi puterea la rotile motoare pp; pentru diferite
turafii n; ale arborelui cotit al motorului.
Exemplu numeric
D Concluzii:
Si puterii la rolile motoare ale unut
se reprezinte grafic varialia Din puterea dezvoltati de motor, o parte se pierde datoritd fre-
autovehicul, in func{ie de turafia motorului, gtiind cd are urmitoarele cirilor care apar in transmisia autovehiculului, fiind dependentd de
date tehnice: mdrimea randamentului transmisiei r1,, iar restul puterii ajunge la roata
Pno*: 66,24kW,Ia 5000 rot/min; antrenatd.
M** = 126 Nm,la 2900 roVmin; Pierderile de putere cele mai mari apar in organele transmisiei
rln,;n = 800 roVmin. prevtrzute cu angrenaje, gi pot fi grupate in doud categorii:
- pierderi prin frecare:
Utilizind relaliile prezentate mai sus oblinem urm[toarele re- o datorate frecdrii dinhe flancurile dinlilor angrenajelor,
zultate: o datorate frecirii din lagdre gi elementele de etangare;
C, = 0,58; Co= l,2t' - pierderi hidraulice:
o datorate frecarii dintre rolile dinfate gi uleiul din carter,
0 = 0, 8; P: 1,4;y:1,2 = cr + P- Y: 1. o datorate frecdrii inteme dintre particulele de ulei gi im-
q, = 0,875. pr[gtierii uleiului de cdtre rofi.

67
66
,,\",
BrVEI-f DlNAMlcll AUIOVTIItCULELOR PROPULSAREA AUTOVEHICULELOR

5.2. CALCULT]L RAPORTULUI DE TRANSMITERE maxime de deplasar€, Pn,u* in kW, la no in roVmin gi mlrcile anvelo-
AL TRANSM ISIEI PRINCIPAI,E pelor cu care sunt echipate rolile motoare.

Pentru calculul raportului de transmitere al transmisiei princi-

piile, cutia de viteze se considerl in prizd directd.
La viteza rnaximS a autovehiculului v-u*, viteza unghiular[ a 5.3. CALCULUL RAPOARTELOR DE TRANSMITERE
rotilor motoare rrlrr este clatd de relatia: DIN CUTIA Df, VITEZE

v---
OlR =----.j]g, in riid./S, (s. l s) In acest scop trebuie parcurse urmdtoarele etape:
16
calculul raportului de transmitere i6y1 al primei trepte din
in oare: v'rax se exprimd in rnls, r4- rz26 dinamicd a ro{ilor rnotoare, in cutia de viteze;
m determinarea raliei pentru seria dupd care se face impdrlirea
Yiteza unghrulard a motorului c0,,, este datd de relatia: in hepte;
0), =op .i1o6, iu rad'/s, (s.1 6) stabilirea numdrului de trepte;
calculul rapoartelor de transmitere pentru celelalte trepte
in care: itoa este raportul de transmitere total al transnrisiei, pentru ca- ale cutiei de viteze.
zul in care cutia de vtteze se afld \nprizd directd, dat de relatia: Raportul de transmitere is al primei trepte din cutia de viteze se
poate determina cu relalia 122,23):
Itpd =i0.i.upd, (5.17)
fr 'rd'nM
,rcvl =J6;;;'
i6 - raportul de transmitere al transmisiei pi:incipale ; i.*6 -- raportul de (s.20)
transmitere al cutiei de viteze in prizd directd (i.,po = l).
O altd relalie de calcul avitezei unghiulare a motorului este:
in care: rd se exprimd in m; vcil - viteza critictr a autovehiculului in
rn, =aP, in rad/s, (s. l 8) treapta intdi, pentru urcarea pantei maxime, in m/s, care se poate de-
termina cu relatia:
in care: nu,ux se determin[ conform relatiei (5.7), in rot/min.
inlocuind relaliile (5.15), (5.17) 9i (5.18) in relalia (5.16) obti- (s.21)
nen1:

in care:Gu - greutatea totald a autovehiculului, in N; Py - puterea

(s.1 e) corespunzdtoare momentului maxim al motorului, datl de relafia:
Mnr* .fi.trta
P* _
D = in W, (s.22)
-u*30-,
3 Aplica{ii
unde: Mmax se exprimi in Nm, iar ny in roVmin; q1- randamentul total
Sd se calculeze raportul de transmitere al transmisiei principale ul transmisiei; yn ,, - coeficientul total de rezistenld a drumului
pentru diferite tipuri de autovehicule, la care se cunosc vitezele

68 69

5
,lt'
BAZE LE DIMMICII AUTCVEHICULELOR
DROPULSAREA AUTOVEHICULELOQ
(r[.u,, =f cosoma*,Fsincr.o*); f -
coeficientul de rezistenfd la ru-
treptele, rapoartele treptelor cutiei de viteze trebuie sd indeplineasci
lare, care se poate cleternrina cu relalia [20]:
condilia [20,22,231:
t,, \2.5
f = 0,0125 + 0,0085 i :T= | , in care vnux se exprimd in km/h; l"ut lcvl lcvlt<-l)
\100/ j_t:\_j:I_\ \- (s.24)
I cvll I cvlll I cuk
sr.u se poate adopta astf'el 122,231:
f : 0,025-0,035 - in cazul autocamioanelor gi autobuzelor; Din inegalitatea (5.24) reiese c6, pe mdsurd ce se ajunge la trep-
f : 0,02-0,025 -in cazul autoturismelor de capacitate foarle mic6
tele superioare, saltul dintre trepte trebuie s5 fie cAt mai mic. Determr-
qi viteze de deplasare sub 100 kmlh;
narea rapoafielor de transmitere dupd aceste cliterii duce ia
f : 0,03+0,04 - in cazul autoturismelor cu viteze mari de deplasare;
restringerea intervalului de turalii cdtre hmita lui superioar[, ceea ce
oc - unghiul de inclinare longrtudinali a drumului, care are determind imbunltilirea performanlelor autovehiculului, intrucAt pute-
rurmdtoarele valori [23] :
rea medie dezvollatd de rnotor in procesul demarajului se apropie de
(n,ax : 12+15" - pentru autovehicule cu cl singurd punte motoare, valoarea puterii maxime.
(nrirx : 17+20" - pentru autovehlcule cu mai multe pun{i motoare;
(nnx : 35+40' - pentru autovehicule speciale care au in transnrisie
qr reductor. 3 Aplica(ii
Sunt recomandate 122,23] urmdtoarele valori obtinute cu aluto-
rrrl rela{iei (5.20):
igul = 3-4 - pentu autoturisme, icur = 6+8 - pentru Sd se calculeze rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze
autocamioane gi autobuze qi i.u1 = 9:12 - pentru autovehicule speciale. pentru diferite tipuri de autovehicule, \a care se cunosc vitezele
Rapoartele de transmitete i,ui, in drfbrite trepte de vrteze ale maxime de deplasare, P.,* in kW, la no in rot/min, M** in daNm la ny
cutiei de viteze se pot determina cu rela{ia 122,231: in roVmin, greutatea totali, num[rul treptelor de viteze gi mdrcile an-
velopelor cu care sunt echipate rotile motoare.
i.", = u$-n-t, (s.23)

in j
care : este treapta de vitezd consideratd; k - numdrul treptelor de
vrtezd, din cutia de viteze. 5.4" CALCULUL VITEZELOR EXTREME
Dacd, k este numirul de trepte din cutia de viteze, iar priza di- CORESPUNZATOARE TREPTELOR DE VITEZE
rect[ este in ultima treaptd, atunci, confonn relaliei (5.23), raportul de
transmitere corespunzdtor prizei directe are valoarea i"ur 1. :
Pornirea motorului se considerd, realizatd pe cuprinsul dome-
Calculul rapoartelor de transmitere pentru o cutie de viteze cu
rriului de tura{ie 0+nrr,r. Pentru un autovehicul care are cutia de vitez[
supraprizd in treapta ir (ultima), la care raportul de transmitere este
cu k trepte, domeniul de vitezl acoperit cu treapta I este cuprins intre
subunitar, priza directd fiind realizatd, in penultima treaptd,, se el-ec-
v| cofespunzitoare turaliei fly gi V1** corespunzltoare turaliei np. fn
tueazd. ca gi cind cutia de viteze ar avea numai (k-l) trepte, cu priza
treapta a II-a de vitezl se acoperi domeniul cuprins intre vn-;n gi vrr,'**,
directi in treapta (k-1). Raportul de transmitere al supraprizei se adop-
in treapta (k-1) domeniul v6-ry-iu+v1k-rymax, in treapta (k) domeniul
ti in limitele i.u1= 0,7-0,9 [22,23). situat peste vsn;n, corespunzltor tura{iilor ny gi np.
Pentru a mentine motorul in zona de functionare stabild a aces-
Schimbarea de Ia treaptd inferioard la una superioard se rea-
tuia (intr-o zond cdt mai apropiatd de puterea lui maximd), la toate
lizeazd, dupd decuplarea ambreiajului gi dupd incetarea accelerbrii
10
1r
BMEI-E DIFilqMICII AI.'TOVEHICULI LOR PRODULSAIIEA AUTOVIHI CULE LOA

motorului, prin scoaterea angrenajului care a fost cuplat din t'ircuitul

cinematic al cutiei de viteze qi cuplarea treptei dorite. Trecerrca de la o
treaptd la alta dureazd l+3 s [20, 22,23), timp in care, molorul fiind
decuplat, viteza autovehiculului nu rdmAne constantd gi se rrric;;oreazd
sub acliunea rezistenfelor la inaintare. in consecintd, viteza irr rlomen-
tul cuplirii treptei urmdtoare este mai micb decAt viteza la care s-a Y.; = vlnrax 'fr , O.nou I = 1-(k-1) 9i x1 : 0=no;
ajuns la sfrrgitul demarajului in treapta anterioard (vr,,,"*)vu-ini
VIIn**)VIrIrnin, .,, i v(t-r)na^)Vrnin).
Schimbarea optiml a treptelor de vitezd se face in irrter.valul de yK = vKma- j2-, pentru x2 = O:-nnux;
turalii [nv, np], iar vitezele minime/maxime pentru fiecarc treaptd de flm"x
vitezd se determind cu relatiile: z.i = a j.x3 + b' pentru j : l_(k-l) $i x: : nrra_npi
nY 'to
= 0,377. , km/h i'!-;
lq. unde: =-
a,
' nP -nM bj =v(3+l)nrin -ny .aj, pentrul: I -(k-l);
(s.2s)
flP.'f't
=0,377. , km/h o'j
lrj
- z, =(*., - n n, )./ -;p _ * vU*t)nrin,
+ Vr i*r r-. PentruJ : l+(k-l ).
in care: ig este raportul de transmitere total al transmisiei, cutia de "M
viteze fiind cuplati in treaptaT:
ig : is'i."j'irf, (s.26)
unde: i6 este raportul de transmitere al transmisiei finale; 16 se exprimd &
in m. .J
I
Yiteza minimd pentru treapta I, se determind conform relaliei:
nmin 'rd
vlmin = 0,371 . , in lcm/h, (s.21) !1
l1
in care: Dn,;n ssts turalia minimd a motorului, in rot/min. N
rlt
Yiteza maximd a autovehiculului vp,n, (pentru treapta supe-
rioard) se determind din relalia (5. l9) la tura{ia n,,n d motorului sau se
ia in calcul viteza maximd din fisa tehnicd a acestuia.
in cazul unui autovehicuf care are cutia de viteze cu fr trepte,
acoperirea treptelor de vitezd. l; se poate determina cu una din ,, rhrin nN{ np l\nr* .

relaliile: 'Iirrafia
ruotomlni, [ro l/rninJ
Alj v jmax -v1i+l;min, pentru j = 1+(k-1) sau Fig. 5.2. Diagrarna v: f(n) (fierastrlu) a autovehiculului.
Azj vfi-r)max - vjmin , Pentru-1 :2-k'
72 t-)
B/U|ELE DINAMICI I AL[OVtl ll CULELOR

Pebaza diagrarnei v : t(n) se pot alei;e momentele de trecere de

la o treaptd de vitezd la alta, in timpul deplasdrii autovehiculului. Vitezele extreme teor."ctice pentru fiecare treapti de vitezl
Vitezele u, corespunzdLoare treptelol de viteze, pe toatd gama
de tura{ii /,i a motorului, se pot determina conform relatiei: Y iteza autovehiculului. km/h
Autovehiculul Treapta de viteztr
Extrema
vi =0,377 ,inian/h. (s.28) I k
=f Mirrimi ' lmtn Vk-ur
Maxiuri Vlmu" Vk'"*
C Aplicafii

t" l.ltilizdnd datele oblinute la aplica{iile de la paragrafele (5.2) Si

5.5. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A VITEZELOR
(5.3), sd se determine acoperirile ia schirnbarea treptelor de viteze
EXTREME CORESPUNZATOARE TR.EP'IELOR DE
la autovehiculele respective.
VITEZE
Se va intocrni un tabel de forma tabelului 5.5, iar cu ajutorul valo-
lilor vitezelor determinate sd se traseze diagramele v : f(n) (fie- 5.5.1. Determinarea vitezei minime
rdstriu),
Conform [1 l, 15], pentru mdsuritori este necesar un sector de
drum orizontal cu o lungime de cel putin 200 m, pe care autovehiculul
Tabelul 5.5
incercat intr[ cu o vitezd stabilizat[ in treapta de viteze ce intereseazd"
Treapta de Vitezele corespunztrtoa re trepte- 'l'raseul respectiv se parcurge
Acoperirea, cdte odatr in ambele sensuri, in succe-
schimbare din lor Ei turatiilor, knr/h
km/h siunea imediatd, m6surandu-se timpul / necesar pentru parcurgerea
cutia de viteze superioartr infeyioari lucestuia.
I_II Vlmun \tl tnrin (Vt,.o* - vthr.in) Valoarea vitezei minime se poate determina cu relatia:
sT'n
Vnrin = 3,6' . in km.ft, (s.2e)
t
irr care S,,;,, eSte spafiul parcurs (in m) de autovehicul in scopul deter-
rrrinirii vttezet minime a acestuia.
(k-l)-k V1t-ryru V;.nri^ (v(t-,)nru* - vkmi')

2. Sd se calculeze vitezele exheme teoretice pentru fiecare treaptd de 5.5,2. Determinarea vitezei maxime
vitezd la autovehiculele menlionate mai sus"
Conform [11, 15], mdsurdtorile se fac pe distanfa de I km, pe
Se va intocmi un tabel de forma tabelului 5.6. tlt'um orizontal, neted, asfaltat sau betonat, traseu care se va parcurge
rlc doud ori in ambele sensuri. Durata medie / de parcurgere a distanter
rc:spectrve este media obtinuti din cele patru mdsurdtori, in s.

74 '75
,rF

BMELE DINAMI CII ATJIOVT I lICULELOR DROPULSAAEA ALIIOVEHI CULELOR

cronomehrrl utilrzat trebuie si aibd o precizie de 0,05 s, iar declan-

garea gl oprlrea acestuia se va face de cdlre experimentatorul aflat in Mi = gis,+ L, daNm. (s.32)
autovehiculul incercat, in monrentul trecerii in dreptul jalonului ce ni "
maroheazd inceputul/sfhrgitul sectomlui de incercare. Pi se determind conform relafiilor (5.5), (5.5').
Valoarea vitezei maxime se poate determina cu relatia: Notatiile care apar in relaliile (5.31) 9i (5.32) sunt specificate la
s
Vma\ = r.u "Tt- . in km/h,
paragraful 5.1.
(5.29') Aceastd cregtere apreciabild a momentului la roatd se tealizeazd
in care S,,,0* este spaliul parcurs (in m) cle autovehicul in in detrimentul turatiei rofii motoare flp, Q?re se va micgora de acelagi
scopul
determindrii vitezei nraxime a acestuia. numdr de ori, rolile motoare cdpitind - astfel - turalii compatibile cu
depl asarea normald a autovehiculului, potrivit relaliei :

n
llR= (5 .3 3)
-lt
5.6. CALCULUL MOMENTELOR D}] ANTRENARE
A ROTTLOR MOTOARE
3 Aplica{ii

Miqcarea autovehiculului este posibild in cazul cand la rofile
motoare ale acestuia se transmite un moment activ sufrcient de mare
pentru a invinge rezistenfele la inaintare gi a asigura deplasarea sa.
Mornentul activ transmis rofilor motoare se numegte moment la roatd.
Datontd rezistenlelor din transmisie, momentul motor transmrs
rotilor rnotoare este diminuat fald, de cel dezvoltat de motor, insd este
mult majorat (de aproximativ 5...20 ori) prin raportul total de trans-
mitere dintre motor gi rofile rnotoare (din cutia de viteze, transnrisia
principali gi transmisia finald), potrivit relatiei:
l.Pebaza datelor oblinute la aplicafiile de la paragtafele antenoare, sd
se calculeze momentele la rofile motoare ale autovehiculelor res-
pective, la diferite turalii ale motorului, in toate treptele de viteze.
2. Sd se calculeze puterea la rolile motoare ale unor tipuri de autove-
hicule, in func{ie de viteza de deplasare a acestora, in toate treptele
de viteze, la care se cunosc: Pno* in kW, la np in rot/min; M* in
daNm, la ny in rot/min; limitele tura{iilor de funclionare stabild a
motorului in rot/min, marca anvelopelor cu care sunt echipate rolile
motoare.

MR,i =
rBl-=+t- Mi '-oi 'rt .iqi Pentru aceasti aplicafie, turalia motorului se exprimd in funclie
-u = M, ,r1r.lt,indaNm,(_5.-i0)
rDp tDi (oi tle viteza de deplasare a autovehiculului, sub forma:
Itj vi'lti
n= roVmin, (cu 7 s-a notat treapta de vitezd} iar relalia
in care: M; este momentul dezvoltat de motor, la diferite turalii n; ale -+-!-,
0,377 .r4
arborelui cotit al motorului, in daNm, care se poate determina cu una (5.5) se va adapta aplica(iei respective, oblindnd puterea I in kW:
din relatiile:
Pj =Pt*
M -Mp.[".u.ni -1, fl.l'l,,ndaNp.r. vj 'ltj ut 'i,t vj 'ttj
Ln, \np/ l
(5.3 r )
ns
0,377'rd'np '(.
I
0,377 ' rd 'np
-'( 0,377 . rd .np )']
t"
76
BAZELE DIIT{MICII AUTOVEIJICULELOR
Vitezele rntermediare vy din fiecare treapt[ de vitezd se vor lua
intre limiteler v1 = Viu,in-vjnux, in krn/h. Aceste viteze se pot determrna
cu relatia:
+u
-v. J illrn
vln,iu gi vin:ax p€fltru fiecare treaptl de vitezd se vor determrna
conform relafiilor (5.25).
Puterile la rolile motoare se vor determina cu ajutorul relatiei
(5 .2), adaptatd aplicaliei re specti ve, obf inAnd :
PRj ="4t.P.,,inkW,
in care Ppi sunt puterile la rotile motoare ale autovehiculelor, calculate
in funclie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze;
restul nota{iilor folosite sunt specificate la paragrafele anterioare.
Se vor reprezenta grafic varialiile puterilor la rofile motoare in
func{ie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor respective in fie-
care treaptd de vitez6.
3.Pebaza datelor oblinute la aplicalia anterioard, si se calculeze mo-
mentele la ro{ile motoare ale autovehiculelor respective, in functie
de viteza de deplasare a acestora, in toate heptele de viteze.
Pentru aceast[ aplicalie se poate utiliza relatia de calcul:
Pni PRi .ra
IvIRi =
- 955,4. 955,4'0.377
^__ . Raz,a dinamicd a
nR vi
in care: Mry sunt momentele la rolile motoare ale autovehiculelor,
calculate in funclie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de
viteze, iar np este tura{ia rojii motoare, dat[ de relalia (5.33); restul
notaliilor folosite sunt specificate la paragrafele anterioare.
Vitezele intermediare v7 drn fiecare treapti de vitezd, se vor
determina analog aplicafiei anterioare.
78
PROPULSAAEA ATITOVTHICULE LOR
Se vor reprezenta grafic variafiile momentelor la rolile motoare
in func{ie de vitezele de deplasare ale autovehiculelor in fiecare treap-
td de viteza.
Exemplu numeric
$tiind urmdtoarele date despre un autovehicul:
P** = 66 kW, la 5000 roVmin;
Mn,u* = 126 Nm, la2900 rot/min,
nn,iu = 800 rot/min;
randamentul total al transmisiei: 11,:0,875;
marca anvelopelor 175/70 R I 3;
raportul de transmitere al transmisiei principale: is : 3,87;
rapoartele de transmitere ale cutiei de viteze: \= 3,73;
fi = 2,05; is = 1,32; irv = l; iy : 0,'79,
,ri'r se calculeze:
r) momentul motor M; in funclie de turatia motorului;
b) momentele la rofile motoare Mp;1ale autovehiculului, in funcfie
de turaliile motorului, pentru toate treptele de viteze;
c) puterile la ro{ile motoare Ppi ale autovehiculului, in funclie de
vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze;
(l) momentele la rofile motoare Mpl ale autovehiculului, in funclie
de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze.
Se vor utiliza rezultatele oblrnute la exemplul de calcul de la
puragraful 5.1.
rotilor motoare se va calcula conform celor
1rr czentate la capitolul 4
= r6 = 0,361 m.
a) Turatiile pentru care se efectueazd calculele sunt cele de la
,'rcrnplul de calcul de la paragraful 5,1. Momentele motorului la
,lrlcrite turalii ale arborelui cotit, se calculeazd conform relaliei (5.32).
llr'zrrltateie obfinute sunt redate in figura 5.3.
n*---

BMELE DII.!\MICII AUTOVEHICULTLOR

PROPULSAREA AUI-OVEHI CULELOQ

l_5 5

t_s 0
I80

r.+ 5
? 160

2 z
!
14.0 p. l4t)

13,5 tlo
E:
e 13.0 xtr 100

t2.5
o =80
12,0 !60
o
tt i 40

ll0 20
600 t200 t800 2.10() 3000 36('0 4200 4800 5400 600 t200 I800 2.100 3000 1600 4200 .t800 540r)

Turagio motorului (n,) [rolnrin] Turalia motorului (n,). [rot/rnil]

Fig. 5.3. Momentul motor Mi pentru diferite turafii n; ale Fig. 5.4. Momentele Mp1.; la rotile motoare, in fiecare treaptE de vitez[, la
arborelui cotit al motorului. diferite tura{ii n; ale arborelui cotit al motorului.

i3- ^t
b) Rapoartele de transmitere totale ale transmisiei, in diferite (r5

trepte de viteze, se calculeaz[ conform relafiei: 3- nu

ii = io'lj, j: I, II, ilI, fV, V. a55
9so .tl
Momentele la roatd in funclie de turalia motorului, pentru toate ;rs tl
g-
treptele de viteze, se calculeazd conform relafiei (5.30). Rezultatele Ilo I
oblinute sunt redate in figura 5.4. ,, 15
A-
:30
c) Pentru calculul puterilor la ro{ile motoare ale autovehiculului, = ){
in funcfie de vitezele de deplasare ale acestuia, se vor urmdri E 2(:,

explica{iile aferente aplicaliei 2 de la paragraful 5.6. Rezultatele E

d ll
oblinute sunt redate in figura 5.5. P'-
* ro
)
d) Pentru calculul momentelor la rolile motoare ale autovehicu- 0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
lului, in funclie de vitezele de deplasare ale acestuia, se vor urmdri Vitezfl auto\ ehiculului (r. ). [km/h]
explicaliile aferente aplicaliei 3 de la paragraful 5.6. Rezultatele
oblinute sunt redate in figura 5.6. F'lg. 5.5. Puterea motorului P.; gi puterea la rolile motoare Pry, in funclie de
vitcza de deplasare vj a autovehiculului, in fiecare treapti de vitezd a acestuia.

80
8l
 PROPULSAAEA AUTOVEHI CUI-f LOA
BAZELE DINAMICI I AUTOVTHICULTLOQ

No,ry \
FR= I(xrr,, *X-dr/=x, (s.34)

A
m=l
I tr0
tar Xreprezintd fo(a tangenliali la rolile punlilor motoare; N'n, _ nu_
Fe 160 rnlrul de pun{i motoare ale autovehiculului.
! l+[, Fo(ele tangenliale X; la rolile punfii motoare a autovehiculului,
-: in funclie de turaliile arborelui cotit al motorului, in diferite trepte de
viteze, se determind cu ajutorul relafiei:
xz
13
100

8()
*, =?, irldaN, (5.34',)
E
=E ()tJ
iar forlele tangen{iale X;larollle puntii motoare a autovehicururui, in
+0 lirnc{ie de viteza de deplasare a acestuia, in diferite trepte de viteze, se
rlcterminl cu aiutorul relatier:
2l) r--T--T---r--r-T-_T. t_
20 ,10 60 80 1 00 tzo t.l0 160 t ttO

*, = in daN. (5.34")
Vitcza autor ehiculului (r,). [krn/hl
Fig' 5.6. Momentul la rofile motoare M*j, in funclie de viteza de deplasare v;
?,
a autovehiculului, in fiecare treaptd de vitezd a acestuia. Notafiile utilizate sunt specificate in paragrafele anterioare.

in figurile 5.5 gi 5.6 suntreflectate gi zonele de acoperire atrep- C Aplicafii

telor de vitezd, unde se pot schimba optim treptele de vitezi, in timpul
deplasiri i autovehiculului.
l
5.7. CALCULUL FORTEI L.d ROTn D MOTOARE
Se considerd, cdla o roatd (stAnga sau dreapta) a unei punli mo-
Ioare m a autovehiculului se dezvoitd for(a tangen\iald, X,,,,, sdl X^4,.
Daci autovehiculul este prevdzut cu doud punti, atunci indicele m are
valorile: m = 1 pentru puntea motoare in tald; m : 2 pentru puntea
motoare in spate; m = l+2 in cazul tracfiunii integrale). For{a la rolile
motoare Fp se obline prin insumarea forlelor tangenliale x, de la toate
ro{ile puntilor motoare, conform relatiei:
Cunoscind mdrcile anvelopelor cu care sunt echipate ro{ile mo-
trare la diferite tipuri de autovebicule gi pe baza datelor ob{inute Ia
rrplicaliile de la paragrafele anterioare, sd se calculeze:
a) forlele tangenfiale X;1 la rolile punfii motoare, in functie de tu-
rafiile motorului, pentru toate heptele de vitez[, utilizAnd relatia
(5.34');
b) forfele tangen{iale X; la rotile pun}ii rnotoare, in funcfie de
vitezele de deplasare, pentru toate treptele de vitezd., utilizAnd
relalia (5.34").
Vitezele intermediare din fiecare treaptd de viteze v; se vor lua
rrrtre lirnitele minime vi,i, $i maxime vi,,o, (y. aplicalia 2, paragraful
\.6).

83
82
 BAIEtf DIISAMICII ALITOVLI JICUI.ELOR
PROPULSAREA AUTOVEHI CUTELOA
I

z
X- ,i
Exemplu numeric
,:E
=w
:c
Pebaza rezultatelol'obtinute la exemplul numeric de la paragra-
ful 5.6, sd se calculeze:
tr'o

z.-.-'+'-'-'-r

vrteze. 6()(.) 1200 tlt00 2100 3001) 3600 42(J0 4800 5.+00

Turalia motorului (n,). Irot/min.l

Turafiile pentru care se et'ectueazd calculele sunt cele de la
Fig. 5.7. Forla tangenfiali X1 la rolile punfii motoare, in fiecare treaptl de
exemplul numeric de la paragraful 5.1 .
vitezd,la diferite tura{ii n; ale arborelui cotit al motorului.

(r00

z6
500
><-.
.<=
-a' 2 400
6tr
otJ .-

g.o
in figura 5.8 sunt reflectate gi zonele de acoperire a treptelor de xo
vitez6, unde se pot schimba optim treptele ce vitezi, in tirnpul depla- Y

sdrii autovehi culului.

I00
0 20 40 60 r{0 I00 120 140 160 t80
Viteza autovehiculului (r'1. [kmft]
Fig. 5.8. Forfa tangenlial[ X; la ro]ile punfli motoare in func{ie de viteza de
deplasare vj a autovehiculului, in fiecare treapti de vitezd a acestuia.

84

t
 BMELE DINAMICII AUTOVLIIICTJIf LOR
DROPULSAAEA AUIOVEHICUI-f LOR
5.8. CALCULI]L C]OEFICIENTULUI DE ADERENTA

a) ConsiderAnd cd forfa de aderenlI este egal6 cu suma fortei de Tahelul 5.7

Valorile medii ale coeficientului de aderen{i, g
trac{iune la cArlig gi for{a de rezisten(5 la rulare a autovehiculului, coe-
ficientul de aderenti se determini cu relatia: Calea de rulare Coeficientul de aderenfl, <p
Pneuri de Pneuri pentru
(s.3s) Pneuri de
Categoria Starea inalti pre- joastr autovchicule cu
capacitate de
in care: f1,n,.* este forfa de trac{rune specificd maximd, care se calcu- siuue presiune
trecere miritl
leazd prin impirlirea fortei de tracliune la cdrlig la greutatea total[ a 0 I t 3 4
autovehiculului; f - coeficientul de rezistentd la rulare, care trebure sl 0,70...0,80;
uscat 0,70...0,80;
corespund[ aceluiagi tip de teren pentru care se face calculul coe- 0,50...0,70
Beton - ( l,00) ( I,00)
ficientului de aderenfd; K - coefictentul greutSlii aderente, care este
asfalt urned 0,35...0,45 0,45. . .0,55 0,50...0,60
numeric egal cu raportul dintre greutalea repartizatd pe ro{ile motoare
gi greutatea total6 a autovehiculului. umed murdar 0,25...0,4s 0,25...0,40 0,25...0,45
Coeficientul greutdlii aderente se calculeazd pe baza datelor Piatrd
Jscat 0,40...0,50
bolovani 0,_50...0,55 0,60...0,70
ob{inute la mdsurdtorile maselor (v. capitolul 3). La autovehiculele la
care sunt prevdzute reduceri ale incdrc[turii utile in cazul deplasdrii in Piahb uscat 0,50.,.0,60 0,60...0,70 0,60...0,70
conditii de drum dificile, coeficientul masei aderente se calculeazir spartd umed 0,30...0,40 0,40...0,50 0,40...0,55
pentru fiecare din stdrile de incdrcare rezultate. Dacd existd ( alupuri uscat 0,50...0,70 0,60...0,75 0,50...0,60
posibilitatea cupl[rii-decuplirii tracfiunii la rotile unora din punfi, de
umed 0,30...0,40 0,40...0,50 0,50...0,60
I
lemn
l
coeficientul masei aderente se calculeazd pentru toate situatiile de
uscat 0,40...0,50 0,50...0,60 0,50...0,60
tracliune realizablle prin cornenzile cutiei sau cutiilor de dishibulie. in I)rum de
udat de ploaie 0,20...0,40 0,30...0,45 0,35...0,50
cazul in care ro{ile tuturor punlilor sunt rnotoare, coeficientul maser ptrmAnt
Jesfundat 0,15...0,25 0,15...0,25 0,20.,.0,30
aderente este egal cu unitatea. 'l'eren
uscat 0,20...0,30 0,22...0,40 0,20...0,30
I
ntslpos umezit 0,35...0,40 0,40...0,50 0,40...0,50
b) Coeficientul de aderenfd se poate calcula gi conform relaliei:
Y amezit pdna la
,. ma,x
/n. ' I

(s.36) stare de 0,20...0,40 0,25...0,40 0,30...0,45

Vi
'J
--
-
G"a
l'crcn cu
plasticitate
lol argilo-
in care: X."*j : f(v1) este forla maxim[ de aderenld in diferite trepte de illnlpos
umezit pdnd la
starea de 0, 15...0,20 0,15...0,25 0,15...0,25
vitezeT, in daN; Gr6 - greutatea aderentd, care reprezintd partea din
curgere
greutatea totald a autovehiculului ce revine ro{rlor punfii motoare, in
| )r utn cu afinatd 0,20...0,30 0,20.,.0,40 0,20...0,40
daN.
rrlpadd bdt[toriti 0,15...0,20 0,20...0,25 0,30...0,50
Valorile medii ale coeficientului de aderen!6 al autovehiculelor
| )r'rrrn cu temperatura
care se deplaseazd in diferite condilii de drum, sunt date in tabelul 5.7
glrculi;i aerului sub 0,08...0,15 0,10...0,20 0,05...0,10
1221. polci 0'c

86
87
BMELE DINAMICI I ALIOVEHICULELOQ PROPULSAQEA AL/I-OVEHI CULELOP

Coeficienlii de aderen!6 rpalaro\1le punlii rnotoare, in funclie de ui'k.

turafiile motorului, in diferite hepte de viteze, se determini cu ajutorul Yitt - (5.-l B)
2'g'Sn
relatiei:

(s.36) Tabelul 5.8

Valorile coeficientului eficacitlfii frAnelor, k
iar coeficienlii de aderenld gj la rolile puntii motoare, in funclie de Tipul de FIrI inctrrcdturl Cu inclrctrturi maxirnl
viteza de deplasare a autovehiculului, in diferite trepte de viteze, se autovehicul FrAntr flri Frintr cu FrAntr ftrr5 Frinl cu
determini cu ajutorul relafiei: repartitor repartitor repartitor repartitor
Autoturrsme 1.2 1,0 1,2 1,0
Autocamioane
(5,36") 4-5 tone gi
autobuze cu r,4 I'L 1) t,6
Notatiile utilizate sunt specificate in paragrafele anterioare. Iungimea pAnd la
7,5 m
Autocamioane gi
autobuze de 1,6 1,4 2,0 1,8
rnare tonai
5.9. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A
COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ALUNECARE
3 Aplica{ii
La diferite viteze de deplasare ale autovehiculului incercat, pe
diferite categorii gi stdri de drum, se frAneazl gi se mdsoar[ spafiul de t. Sd se determine coeficientul de aderenfd pentru diferite tipuri t1e
frAnare. autovehicule, care se deplaseazd in diferite conditii de drum. utr-
lizAnd relalia (5.35).
Coeficientul de frecare la alunecare rpni se determind din relatia:

, utilizdnd rezultatele obtinute Ia aplicafiile de

_2.eui s (5.37) la paragraful 5.'/,
= u?i
'3.i *, punctul a), sd se calculeze coeficientul de aderenfd q,i a autovehl_
culelor respective cu ajutorul rela{iei (5.36), in toate treptele cje
in care: v1; oste vtteza ini{iald la care se incepe frAnarea, in cazul viteze ale acestora.
incerc[rii i, in m/s; v2i - viteza finald in cazul frdndrii, la incercarea r,
in m/s; g - acceleralia gravita{ionald, in m/s2; 56 - spafiul total de
frAnare, la incercarea i, in m; h - coeficientul eficacitltii frAnelor.
Valorile coeficienlilor eficacitllii ltdnelor k", in raport de tipul
autovehiculului gi de inclrcdturd, se dau in tabelul 5.8 [6].
Din relalia (5.37), in cazul frAnirii totale (v2;= 0), rezultd relatia
de calcul a coeficientului de frecare la alunecare:

89
88
BAItLE DlNAlvllCll AUTOVIHICIJLtLOQ
PPOPULSAQEA AL'TOVI HI CULEI OA
ficienfii de aderenfd corespunzitori forlelor maxime de aderenfS,
pentru toate treptele de vitezd.

Bxemplu numeric
4. SI se calculeze coeficientul de aderentri la ro{ile motoare ale unur
autoturism incdrcat, previzut cu dou[ punli, cea din spate fiind mo-
UtilizAnd rezultatele obfinute la exemplul de calcul de la para-
toare, la viteza maximi din treapta a III-.a de viteze, la care raportul
graful 5.7, si se calculeze:
de transmitere este iur = 1 ,44, iar raportul de transmitere al trans-
misiei principale: iq = 3,91. Se cunosc urmltoarele date despre a) coeficienfii de adere'!5 gii la ro{ile pun{ii motoare in functie de
autoturismul respectiv: marca anvelopelor 205/60 R 15; presiunea turaliile motorului, pentru toate treptele de viteze;
de umflare a pneurilor: 0,31 MPa; randarnentul total al transmisiei: b) coeficienlii de aderen![ rp7 la ro]ile pun{ii motoare in funcfie de
i1, : 0,87; masa proprie: 1600 kg; coeficientul de utilizare a greu- vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze.
td{ii: 0,94; ampatamentul 2770 mm; distanla pe orizontald de la
r:.entrul de greutate la axa punlii din faln este 0,54 din valoarea am- Greutatea aderentd a autovehiculului se determind conform
patamentului; Pn,* = 147 CP, la 6150 rot/mifl, Mn.*:202 Nm, la celor prezentate in capitolul 3 (G^,r = 822,5 daN).
4500 rot/min;" Schimbarea treptelor de vitezd se realizeazd in zona
de func{ionare stabild a motorului. a) Fentru calculul coeficienlilor de aderentd eu a autovehicutru-
lui, in funclie de turalia motorului, penhu toate heptele de viteze se
5. lii rofile motoare ale unut
se calculeze coeficientul de aderenlI la fillizeazl relalia (5.36'). Rezultatele obtinute sunt redate in fieura 5.9,
autoturism incdrcat, previizut cu doud punfi, cea din fald fiind mo-
toare, la vtleza minim[ din treapta a II-a de viteze, Cutia de viteze 09
este cu cinci trepte, iar prrza directd e ste in treapta a IV-a. Se
0tt
cunosc urm[toarele date despre autoturismul respectiv: marca
anvelopelor 205/60 l/R I5 B7V; presiunea de umflare a pneurilor: lt7
0,31 MPa; randamentul total al transmisiei: q1:0,87; masa totaltr: I
2035 kg; ampatamentd: 2770 mm; distanla pe orizontald de la E' UI'
I
centrul de greutate la axa punlii din ta{i este 0,49 din valoarea € 0,5
ampatamentului; P** = 147 CP, la 6150 rot/minl M** = 202 Nm, Eo
la 4500 rot/min; viteza maximd de deplasare: 210 km/h. E o4
Schimbarea treptelor de vitezd se realizeazd in zona de func{ionare
I rr..1
stabi16 a motorului. Q
02
6.Pebaza relafiei (5.38) gi a celor prezentate la paragraful 5.9, s[ se
determine coeficientul de frecare la alunecare pentru diferite tipuri 01
(r00 1200 1800 2400 3000 3600 .t200 4800 5/100
de autovehicule, care se deplaseazd in diferite condilii de drum.
Tulolia motorului (n,). [ror/min]

Fig. 5.9. Coehcientul de aderenfd <p; in functie de turatia n; a arborelui cotit al

motorului, pentru toate treptele de viteze.

90
9l
I]AZELE DINAMICI I AI,T OVEhICULELOR PROPULSAREA AUI'OVEHI CULTLOA
-
b) Pentru calculul coeficientului de aderen\d eia autovehiculu- anvelopa, Pneurile care au in secliunea transversali curbur6 mare ob-
in functie de vitezele de deplasare, pentru toate treptele de viteze
lLri, fin suprafele de contact ce tind cdtre o elipsd, iar pneurile cu curburd
se utilizeazd relatia (5.36"). Rezultatele obflnute sunt redate in figura mic[ dau suprafele ce tind cltre o forml dreptunghiular[. Avdnd in
5.10, in care sunt reflectate gi zonele de acoperire a trepteltlr de vitezd, vedere cd banda de rulare a pneului este prevdzutd cu caneluri si fante,
unde se pot schimba optim treptele de vitez[ in timpul deplasdrii auto- mdrimea contactului nemrllocit cu calea depinde de mdrimea gi num6-
vehrculului. rul nervurilor. De aceea se deosebegte suprafa1a de contact tolald Au
de suprafa\a de contact efectivd A,.
Suprafala de contact total| A, reprezintd aria datd de conturul
cxterior al amprentei, ce rdm6ne pe cale dupd apdsarea pneului cu o
anumiti sarcind Gp.
Suprafata de contact efectivd A" reprezinti suma ariilor supra-
I l'elelor elementelor desenului benzii de rulare care intrl in contact ne-
c UO rnillocit cn suprafafa drumului. La pneurile lise - neprofilate, aria
E c:fectivd A" este egald cu aria totald 1,. Cunoagterea ariei efbctive este
- ()5
nccesard la studiul aderen{ei si al alunec[rii, al uzurii benzii de rulare,
=E 04 l)rccum si la studiul ruldrii pneuluipe suprafe{e ude.
In cele ce urmeaz6, prin suprafata de contact A se va in{elege
g 03 suprafa{a de contact totald.
U
() 2
In conditii de rulare a ro{ii, asupra formei gi mdrimii suprafetei
rlc contact influen{eaz[ 9i viteza de rota{ie a pneului.
0t Asupra mdrimii gi formei suprafefelor de contact influenleazi 9i
0 2 0 40 (r0 80 100 | 20 I'l() I (,0 I 80 t'onstructia pneului. La pneurile fird breaker cregterea lungimii supra-
Vitcza autor ehiculului (r,;, lLur/hl lclei de contact este mai pronunlatd decdt la cele cu breaker, datoritd
tlrl'eren{ei de rigiditate dintre cele doui tipuri de pneuri.
F'ig. 5.10. Coeficientul dc aderenfa g1 in funcfie viteza de deplasare v1 a Presiunea normald pe suprafoya de contact este datd de raportul
autovehiculului, in fiecare treaptd de vitezi a acestuia. rlrntre valoarea sarcinri normale Gx gi mdrimea ariei suprafelei de con-
lirct.
Raportul dintre sarcina normala Ga gi aria total[ a suprafelei de
lontact l, se numegte presiune normald medie:
5.I0. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A PRESIUNII
NORMALE PE SUPRAFATA DE CONTACT DINTRE Pnm =ff,r"daN/cm2. (s,3e)
PNEU $I CALEA DN RULARI,
Raportul dintre sarcina normal[ Ga gi aria efectiv[ a suprafelei
l" se numegte presiune normala medie efectivd:
ll(' c()ntact
in condrlii statice, forma suprafelei de contact depinde de valoa-
rea curburii benzii de rulare, iar mdrimea suprafefei de contact depinde o." = fu. in daN/cm2. (s.40)
de: valoarea sarcinii normale G1q, presiunea interioar[ a aerului din Ae
pneu 9i caracteristicile elastice ale materialului din oare estc fabricati

92 93

til
BMELE DINAMICI I AUTOVEHICULI LOR
Mdsurarea presiunii pneurilor asupra solului se face pe o
suprafap orrzontali durd. In acest scop, fiecare parte a autovehiculului
alezat pe platoul orizontal betonat se va ridica succesiv, cu ajutorul
unui cric sau a unei macarale, pAnd ce rotile respective se desprind de
pe soi. Bandajul de rulare al fiechrui pneu se vopsegte intr-o zoni din
dreptul ventilului gi in alta situatd la 90o fati de prima. Sub partea
vopsitd a ro{ilor se agazl pe suprafa{a solului lbi albe gi curate de
h6rtie groasd sau carton. Pentru a lua amprenta pneului, se coboard lin
autovehiculul, avAndu-se grijI sd nu apari rostogoliri sau alunec[ri ale
rofilor pe hdrtii, dupd care se ridicb din nou partea respectiv[ a
autovehiculului, se scot foile pe care s-au imprimat amprentele pneu-
rilor gi se rotesc rofile cu 90', astfel ca a doua zond vopsitd sI fie
indreptatd spre sol gi se scoate o a doua serie de amprente pe foi noi de
hdrtie sau carton. Conturul general al amprentelor se va trasa cu un
creion pe supratafa hirtiei dupb uscarea acestora.
Suprafafa de contact totald A, se determind pnn planimetrare in
limitele conturului general trasat cu creionul.
Presiunea normal[ pe suprafa{a de contact se va determina atAt
penku punfi, cAt gi pentru inheg autovehiculul.
3 Aplicafii
Sd se determine presiunile normale pe suprafata de contact la
diferite tipuri de autovehicule in urmitoarele cazuri:
a) la diferite presiuni de umflare a pneurilor, greutatea autove-
hiculelor fiind constantd;
b) la presiune de umflare constanti a pneurilor, pentru diferite
valori ale grcutilii autovehiculelor.
Se vor intocmi tabele care s[ cuprindd:
- pentru cazul a):
tipul de autovehicul incercat;
greutatea totald a autovehiculului Gn, in daN;
presiunea de umflare a pneurilorp;, in MPa;
aria suprafelei de contact Aq,in cm';
presiunea normald pe suprafala de contact p*,i, ifl daNicm2.
94
--
PROPULSAAEA AUTOVEHI CU LELOR
- pentru cazul b):
tipul de autovehicul incercat;
presiunea de umflare a pneurilorp, in MPa;
greutatea totald a autovehiculului Go;, in daN;
aria suprafelei de contact A,i,in cm';
presiunea normald pe suprafa{a de contactp,,;, in daN/cm2.
Dacd mdsurbtorile se efectueazd pentm fiecare roat[ a autovehi-
culului in parte, se vor intocmi tabele de forma celor de mai sus. in
care se vor specrfica rotile pentm care s-au efectuat m[surdtorile.
Pentru cazul a) se vor reprezenta grafic: influen{a presiunii de
umflare a pneurilor asupra suprafelei de contact gi influenla presiunii
de umflare a pneurilor asupra presiunii normale pe suprafala de con-
tact.
Pentru cazul b) se vor reprezenta grafic: inflnenta sarcrnii
normale asupra mirimii suprafefei de contact gi influenla sarcinii
normale asupra presiunii normale pe suprafala de contact.
Exemplu numeric
La un autovehicul cu doud pun{i, care are greutatea totald
G, = 3620 daN - constantd, ampatamentul A : 2,430 m, pozilia
centrului de greutate fald de puntea spate b = 0,810 m, sd se determine
presiunile normale pe suprafafa de contact a rofii din stAnga a puntii
fafd, la diferite presiuni de umflare a pneurilor (0,08; 0,10;0,13; 0,14;
0,15; 0,16) MPa.
Greutatea repartizatd pe roata consideratd se va determina con-
form celor prezentate in capitolul 3.
Rezultatele obtinute sunt redate in figura 5.1 1.
95
'l
BAZEL.E DIMI\4|Cll AUTOVI-HICULELOR PRODULSAREA AUTOVEHI CUI.,ELOA

c) [n,run , nv ]
3., itate te caracteriZatl prin
..,,
I c,-'
a co , C;;,tl : ,,..,
=9
0,3 5
(uD c,-nM;
np
<o
5d 030 @ c. = k. n3't,
u6.
=f:
orH 0.25 c) c. =9,
dE ny
€F! _I? 020
:i: in care: ny gi np se exprimi in rot/min.

ro
4C a9r
i)

0.08 0.09 0 l0 0.1| 0.t2 0 13 0 I.+ 0 15 0 t(r a) c.= MP ,

Presiunea de umflare a pneurilor (p). [MPa] Mrr-r"*

Fig. 5.11. Influen{a presiunii de umllare a pneurilor pi

asupra suprafel€i de contact A,; gi asupra presiunii normale p,,,,,;
6r c"*MP =M-* , '
pe suprafa{a de contact.
(8
\-j-' C^" = r,5 - l.lg
2 np ,

in care: Mp gi Muo* se exprimd in daNm, iar n' gi np in roVmin.

5.11. TESTE GRILA
5. Randameni{ii',transtoiri6l,.4, eiit itat rde relatia; I '' ' :,,,
.,,

6,
\,2 n.,. =I"
p
'

p.
a) [t.in,nrr,r ]; fb) ', =l-^ttP :
\ ). fl+
@ [tv,tru*]; c) "lt = l'lcv 'l'lcd 'lo,
c) ["r,nr]. in care: P, Pp gi P6 se exprimd in kW.

6. Pudeleflif:iofldntiioaroP"lii, iii i4614'.{fi;ii}fafa:

Iil
\ .''
po = LYlIPp, in w;
@ 30
b) lt) PR = rlt 'Pr' in W;

96
BMELE DII.IAMICII AUTO\tHICL]LELOR DROPULSAPTA AL'TOVEHICULEIOR

6t po = It .p. in W,
in care: M se exprimd in Nm; n in rot/min; t) gr l),, ir.r W.

tirt:rtoare @t a autovehicu*
@ MRn.,u* = (p+ f).ra .Go .cosa, in Nm:
b) MRru^ =q.rd .Gu .coscr, inNm;
/i\ 7I " n
('l , u. = in rad/s: c) M R ,n"* - f .ra .G" . cos cr , in Nm,
Jo . i. , in care: Gu se exprimd in N, iar 16 in m.
- r'l
6I' ruR =-:!l-. in rad/s; riiri,et.1o1i,
nocc$Ar periau a
l() 'lcv
in *,itui in quir' rJ"tal"n;
A .lp : -v-, i. racl/s' t.'

t,t
a) MRrin = q.rd 'Zq . in Nm;
in r, are: n se exprima in rot/min; rd it.l rn, v l:-r rr,-Js; ro in rad/s"
@ VRmin = f .t6.Zp, in Nm;
8. l\tomenfirl rle,antrenare n rofllor rnotonre Mp al autovehiculului c) MRn-,in = (q + f)..a .Zp, in Nm,
s5{,r: dat de relatia:
in care: 16 se exprimi in m, iar Z3 in N.
JB-, y,n'
@Mp - oR
gnentul motor,ce reyine ti *e Mi poate varia
lmitele: '

b) MR -955,4.!.auu-; a) 9'ra .Zn < Mn . fu * f).r6 .Zq I

n
@ f .ta 'Zn < Mp < (q * f). ra .Zp.;
GD MR = M'it 'qt, Nm,
c) 0.Mn=(q-f).16.2p,
in care: M se exprimi in Nm; n in rot/min; P in kW; Ps in W; op in
in care: r,1 se expriml in m, iar ZR in N.
radi s.

9.C0gfitipxfrildE;e4efeif,[.,E.p'.s.t'9''dai'i'q::rglltla,lj:',:,i.'j;
Bir,fiimitelb; u6 : i;aiirif iol ilo, lrfr m intfi iii de,ftdnarq @ sun1 : : ;,
@ o.MR =(,p-f).16.Zp;
q- 1t"*
u'G"a
6D , pentru autovehicule cu dou[ punfi, dintre care una b) ea.rd
.ZR <MR <(q,, nf).ra.Zp.;
este motoare;
c) 0.Mn <fu+f).16.2p,
L in care: rd se exprimi in m, iar Zp in N.
1Q g = afgl-
\J G
, pentru autovehicule cu toate punfile motoare;
unu
al
vGRg=+3L,
G) penrruoroatd motoare,

in care: G., Gud, Gs gi Xn.u* se exprim[ in daN.

98 99
 BMELE DINAMICI I AUTOVEI IICULTLOR PROPULSAREA AI.JTOVTHI CULELOR -
. |.:rl
-

LU 16 =:--
l"uj
i

CD-
G)
- lo =-0R- 'rcvpd
.-' a) Vlmin =+f ,inm/s;
in care: nnrax se exprimd in rot/min; v** in m/s; iar o. gi rrtn in rad/s.
to,inkm/h;
15. Viteza u'itici tn treapta I de vitez @ vimin =0,377.nY
tg
maxime se poate determiila cri relafla:
/-\ 7I ' nl ' f,.r
g) v imin = ---:r
11
in
\@
, m./s,
u",,
e" = ^-Lr-lu--. in m/s; - JU.lrJ
Ga 'vnrax
in care: ny gi np se exprimd in rotlmin; iar 16 in m.
@ vcrl

c) vcrl

in care: npl se exprimd in rotlmin, iar Py gi Pno" in W.

a) vimax

@ u,^u*

/-\ n'ffi 'ra

(c)/ vimax
" =--;=.,
JU't1.;
lnrrvs.

in care: ny gi np se exprimd in roVmin; iar 16 in m.

I

100 l0l
I
 REZTSTENTETf rA h${MAAEA AUTOVEhtCUt_f LOR

Notafiile din figura 6.1 sunt urmdtoarele: A - ampatamentul au-

tovehiculului; a, b - distanla pe orizontald, in lungul axei longitudinale
a autovehiculului, a centrului de greutate fa{i de puntea fa{d/spate; R.i,,
- fo(a de rezisten{d la rulare pentru puntea fafdlspate; Ro - forfa de
rezistentd datoratl rampei/pantei; R, - fo(a de rezisten{d a aerului; fu
clA[,I't'()l,Ljr. 0 - forla de rezistenld la accelerare sau demarare; Gu - greutatea totald a
autovehiculului; M,1,2 - momentele de rezistenld la rulare la puntea
fafd/spate; Xr,z - reac{iunile tangenliale ale solului la puntea fa-
!d,lspate; 27,2 - reactiunile normale ale solului la puntea fa{i/spate; h" -
REZISTENTELE LA indl{imea de presiune; h* - indl}imea centrului de greutate; 11.2 - razele
de rulare ale rolilor puntii fatdlspate; a - unghiul de inclinare a dru-
inru nrnREA AUTovEH tcu LE LoR
muluj in plan longitudinal.

Se considera cazul general al autovehiculului cu doud punfi, ca-

re se deplaseazd rectiliniu, cu vitezd variabild, pe o pantd (rampd) in-
clinati cu a fafd de orizontald. 6.I. DETERMINAREA REZISTENTEI LA RULARE
Forfele de rezistentd la inaintarea autovehiculului sunt indicate
in figura 6. 1. 6.1.1. Calculul rezisten{ei la rulare cu ajutorul
formulelor empirice ale coeficientului de
rezistenfi la rulare

Pentru calculul coeficientului de rezistentd la rularel in funcfie

de viteza v de deplasare a autovehiculelor (in km/h), se pot utiliza rela-
tiile [20, 22,23f:
f = fo +fot'v+f92'v2 +f63'v3, (6.1)
t't
f = 0,0125 + 0,0085 [-t-) , (6.1)
\100/
f = 0,0165 .[ + 0,0065(v - 50)], (6.1")
in care: f6 este coeficientul de rezistentd la rulare pentru viteze foarte
mici de deplasare ale autovehiculului, t_u. ftj, j : I,2,3 sunt coeficienti
care uneori pot fi nuli (Tab.6.l 122]).Ir:general se recomandd urmd-
toarele valori:
Fig. 6.1. Rezistenfele la inaintarea autovehiculelor pe ro{i.
lor = for : 0, foz: fr.(4...5).10 5,
in h2llrm2
r02
r03
BMELE Dlf!{t\4lCll AUTOVEHICUTELOR IIT IISl LNTETf LA INAIMAREA AUTOVEHICUTf LCR

Tabelul6.l pneu corespunz[toare acestei sarcini, in MPa; pu -' presiunea aerului

Parametrii pentru calculul coeficientului de rezistenfl la rulare din pneu, in MPa; v se exprirna in kmlh.
f61, in fs2, in f63, in Dacd se urmdregte influen{a stdrii drumului, considerAnd efectul
Tipul pneului fo
deformaliilor suplimentare ale pneului, se aplic[ formula [22]:
h/km h2lkm2 hlkml
Oord metalic 1,3295 x l0-z -2,8664 x 10'} 1,8036 x 10'' 0,00
f = fo + I, 'ho '10-8 'v2 , (6 3)
2
C6
lord textil 1,3854 x l0 1,2137 x l0's 1,6830 x l0-7 0,00
in care; tr. este un coeficient cu valorile: 4,0 pentru autoturisme gi 5,5
Secfiune foarte pentru autocamioane; lk - indicatorul neregularitdtilor drumului, ale
1,6115 x l0'2 -9,813 x l0-6 2,3214 x10'1 0,00
ioasd cdrui valori se aleg din tabelul 6.2.
o0
G' Secfiune joasd 1,6110 x l0-2 -1,0002 x l0-' 2,9152 x l0-1 0,00
H Superbalon 1,836 x l0-' -1,8725 x 10-' 2,9554 x l0'' 0,00 Tabelul 6.2
Valorile indicatorului neregularittrfilor cIii, h6
Pentru viteze de deplasare ale autovehiculului mai mari de 50
Starea ciii
km/h, se recomandd relatia (6,1"). Natura ciii
Coeficientul de rezistenld la rulare se poate determina gi cu ur- Excelentl Foarte bunl Nesatisficl toare
mdtoarele relalii 120, 221: Asfalt gi beton 50+75 150 300

$osea pietruiti 200 230+400 800+900

$osea cu pavaj
300 500 I 000
de piatr[
f=0,28' .c-o'48 ; G2)
Forta de rezistenld totald la rulare a unui autovehicul singular
este dat[ de suma fotelor de rezistentd la rulare pentru toate ro{ile
acestuia, sub forma:

(6.2') Np Np
0,778.toe .(o ' pa)2'03
' R, = IRr(p) =f .LZp=f .Gu'cosc., (6..1)
p=l p=l
[I o,o t 9 o,oo245 "
,2 -------'
o,oo42 "l
,u3 in care: f reprezintd. coeficientul mediu de rezistenld la rulare pentru
f = k,'l '-;+ . l, |
(6.2")
' L(to o.)i ^ *---------------7
(ro p,), lo* (o o")l to" l
toate rotrle autovehiculului; Rqo; - rezistenta la rulare pentru rotile
punfii p; Zn - reac{iunea normali a solului la ro{ile punlii p; No nu-
mdrul total de punti.
in care: ko reprezintd coeficientul dependent de starea pneului (\=1 In calculele obignuite ingineregti se adoptd o valoare medie ca-
pentru pneuri nerulate; 1q=1,25 pentru pneuri noi, pulin rulate; l$=0,9 racteristicd dnrmului respectiv (f : conslanf, pentru toate rolile auto-
pentru pneuri uzate); Go- sarcina nominal5 prescrisd pentru pneul dat, vehiculului (Tab. 6.3) 122,231.
in N; Z - sarcina pe pneu, in N; p.,, - presiunea nominal[ a aerului din Forla de rezistenld la rulare a unei remorci/semiremorci se de-
termind cu relatiile:

104 105
T

BMELE DII'IAMICII AUTOVTIIICULTLOR REZISTENTELE I.A h{AIMAREA AUI'OVEHICULf LOR

attincimea urmelor ro{ilor la deplasarea in regim de tractiune este mult
nlal mare dec0t in regim tractat.
Valoarea exacti. indiferent de natura terenului, a coeficientuiur
dr: rezistentd la rulare se determind cu relatia:
(6"e)
Se vor reprezenta grafic varialiile:
o coeficientului de rezistenli la rulare in functie de vitezele de
deplasare ale autovehiculelor respective;
o forlelor de rezistenti la rulare gi ale puterilor necesare pen-
tru invingerea acestora in func{ie de vitezele de deplasare,
pentru fiecare din cazurile de inclinare ale drumului.

in care: N{, este suma momentelor de torsiune insumate la toate rotile
nrotoare, in Nm, care se poate determina cu ajutorul unor traductoare
dtr clrplu aplicate la ar-borii planetari ai rotilor autovehiculrrlui; G" -
grcutatea totall a autovehiculului, in N; ru - raza dinamic[ a rotilor
autovehiculului, in m , care se deterrnind conform celor prezentate in
capitolul4.
Determinarea coeficientului de rezistentd la rulare prin lansarea
gi rularea liberd a autovehiculului, avdnd cutia de viteze in pozilia neu-
trd, consti in m[surarea spaliului de rulare liberd S, pAnd la oprire, de
la o vitezd iniliald cunoscuti v1 gi se poate aproxima cu relatia I l,
1 5t:
1
vl
f- (6.l0)
2'3,62 -g.5,
in care: vrse mesoard in km/h; g - acceleralia gravitafionald, in m/s2;
S, se mtrsoarl in m.
M[suritorile trebuie efectuate in ambele sensuri, pe acelagi
tronson de drum, pentru a diminua influenla vAntului gi a inclindrii
longitudinale a drumului, iar valoarea finald este media rezultatelor.
3 Aplicafii
l. UtilizAnd relaliile (6.1,6.1',6.1") sd se calculeze coeficientul de
rezistenld la rulare, forla de rezistenld la rulare gi puterea necesard
invingerii acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se de-
plaseazi cu urmdtoarele viteze: (10,20,30, ..., vn,r*) km/h; un-
ghiurile de inclinare ale drumului in plan longitudinal fitnd:
cr: (0; l0; 15;20)".
2. Utilizand rela{iile (6.2',6.2') s[ se calculeze coeficientul de rezis-
tenfd la rulare, forla de rezistenld la rulare 9i puterea necesar[ in-
vingerii acesteia, in cazul unor tipun de autovehicule, care se
deplaseazi cu urmdtoarele viteze: (10,20,30, ..., v,,,") km,/h. Pre-
siunea de umflare a pneurilor va ft 0,22 MPa, iar unghiurile de in-
clinare ale drumului in plan longitudinal, cr : (0; 8; 17;25)".
Se vor reprezenta grafic variafiile:
o coeficientului de rezistenld la rulare in funclie de vitezele de
deplasare;
I fortelor de rezisten{d la rulare gi ale puterilor necesare pen-
tru invingerea acestora in func{ie de vitezele de deplasare,
pentru fiecare din cazurile de inclinare ale drumului.
3. Utilizind relatiile (6.2',6.2") sd se calculeze coeficientul de rezis-
ten![ la rulare, for{a de rezistenfi la rulare gi puterea necesard in-
vingerii acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se
deplaseazl cu v,nax, knr/h. Presiunea de umflare a pneurilor va fi:
(0,04; 0,05;...; 0,25) MPa, iar unghiurile de inclinare ale drumului,
in plan longitudinal, cr : (0; 12; 18;22) .
Se vor reprezenta grafic variafiile:
r coeficientului de rezistenlI la rulare in func{ie de presiunile
de umflare ale ro{ilor;
. fo4elor de rezistenld la rulare gi ale puterilor necesare pen-
tru invingerea acestora in funclie de presiunile de umflare
ale pneurilor, pentru fiecare din cazurile de inclinare ale
drumului.
4. Utilizdnd relafia (6.3) sd se calculeze coeficientul de rezistenld la
rulare, forla de rezistentd la rulare gi puterea necesard invrngerii
acesteia, in cazul unor tipuri de autovehicule, care se deplaseazd cu

108 109
I BMELE DI|.AMICI I AL'TOVEHICULELOR
i ar zt51INTELE LA INANTAREAAUTOVEHTCULELOA

JR,t,.l - f .Grr,., . c()s tx, .inN.

.G.,.n .
(6 5) v Rr(ar)
fPr,or, =
lRrlsm; = f cos ct
i .inW (6 7)
v
lPrlas; = Rr(as)
in care G*, G,,, sunt greutelile totale ale re:-norcii/semiremorcii, in N
in care expriml in N, ial v in m/s.
R4ur;, R1o9 se

Tabelul 6.3 Puterea necesard invingerii forlei de rezistenfr la rulare a un..

Valorile rnedii ale coeficientului de rezistenf[ la rulare, f autovehicul singular ce se deplaseazl cu viteza v este datd de relatia.

Natura ctrii Starea ciii Coeficientul de rezis- Pr = v'R. = v'f 'Gu.cosq,. inW, (6.7')
tenti la rulare. f
Sosea de aslalt sau de bund
in care Gu se exprimi in N, iar v in m/s.
0,015-0,018
beton satis{Ecitoare 0,018-0,020
Sosea nietruita buni 0,020-0,025
6.1.2. Deterrninarea experimentaltr a forfei de rezistenfi
stare bund 0,025-0,030
$osea pavatd la rulare
cu denivellri 0,035-0,0s0
uscat[-bdtdtori td 0,025-0.035
Drum de plmant
Determinarea forfei de rezistenfr la rulare direct pe aulovehicLrl
dup6 ploaie 0,0s0-0,150
se face prin remorco.re sau prtn lansare, urmatd de rulari liberd.
desfundat 0.10-0.25
Iv{etoda remorcdrii constd [1], l5] in mdsurarea cu un dinamo-
Drum nisipos gi uscat 0,10-0,30
nisipo-lutos metru a for{ei de tractare R, din cablul de legdturd dintre autovehiculul
umed 0,040-0,060
tractor gi autovehiculul remorcat, care ruleaz[ cu o vitezd constantd de
uscat 0,040-0.060
Teren cu sol 4+6km/h, pentru a se putea neglija influenfa rezistentei aerului, pc: o
in stare plasticl 0,100-0,200
a rgilo-nisipos gi argilos por{iune de drum ortzontalta lungd de minimum 40 m. incercdrile sc
in stale de curcere 0,20.0,30
Drum cu gheafd executd in condifii identice in ambele sensuri ale sectorului de rndsura-
0,015-0,03
f)nrm de zdpadd re,
betetoritA 0,03-0,05
coeficientul global de rezistenld 1a rulare a autovehiculului poa-
ln cazul unui autohen cu N/ remorci, respectiv a unui autofac- te fi aproximat valoric cu aiutoml relatiei:
tor in agregat cu semiremorcd, forla de rezistenld la ruiare se deter-
mind cu relatiile:
^R, (6.8)
\JA

in care: R, este valoarea medie a forfei din cablul de remorcare (rezrs-

Rr(ar) =, - coscx,
[o" too"",,) , in N, (6.6)
tenfa la rulare), in N; G,-- greutatea totald a autovehiculului incercat.
in N.
Rr(as) =f .(Gu +Grn').coscr Aplicarea relaliei (6.8) se recomandi n,mai in cazul unor tere-

rar puterea necesard invingerii forfei de rezistentd la rulare cu relatiile:

106
107
BMELT DINAMICII AUTOVEHICULELOR AT ZISI ENTELE LA IM]NTAPEA AUTOVEHICULELOR

urmbtoarele viteze: (10, 20, 30, ..., v*^) km/h; unghiurile de incli_
nare ale drumului in plan longitudinal fiind cr : (0; 5; 14;26).
Natura cdii de rulare va fl aleas[ din tabelul 6.2.
Se vor reprezenta grafic variafiile:
o coeficientului de rezistenfd la rulare in functie de vitezele de
deplasare ale autovehiculelor gi natura cbii de rulare;
o fortelor de rezistenfd la rulare qi ale puterilor necesare pen-
tru invingerea acestora in funclie de vitezele de deplasare
ale autovehiculelor gi natura cdii de rulare, pentru fiecare
din cazurile de inclinare ale drumului.
5. S[ se calculeze forfa de rezistenli ]a rulare a rofilor punlii spate gi
puterea necesard pentru invingerea acesteia a unui autocamion in-
cdrcat, care are doud punfi, greutatea totall Gu : 12100 daN, ampa_
tamentul A:4,500 m gi care se deplaseazd cu viteza v : 50 kmrh
pe $osea asfaltatd bunl cu unghiul de inclinare longitudinald a
drumului de 25".
8. Sd se determine coeficientul de rezisten{dla rulare prin metoda lan-
sdrii la diferite tipuri de autovehicule, la cel pu{in cinci viteze inili-
ale de lansare ale acestora,
Se va intocmi un tabel care si cuprindd:
o tipul de autovehtcul incercat,
o greutatea totalI a autovehiculului G,, in N;
t viteza ini{iald de lansare a autovehiculului v7;, in krn/h;
. spatiul mdsurat $, in m;
o coeficientul de rezistenfi larularefi.
La aplicaliile 7 gi 8, greutatea totald a autovehiculelor incercate
se va determina pe baza celor prezentate la capitolul 3.
6.2. CALCULUL F'ORTEI DE REZISTENTA A
RAMPEI/PANTEI

6. Sd se calculeze forla de rezisten![ la rulare gi puterea necesard pen- Forfa de rezistenld a rampei/pantei Ro apare datoritd componen-
tru invingerea acesteia a unui autocamion incdrcat, care are dou[ tei greutS{ii autovehiculului (G"'sira) paraleld cu suprafala drumului
punfi, masa utild m,: 4800 kg, coeficientul de ttlTizare a greuti{ii
(v. Fig 6.1). Aceastd for{6 este rezistentd la urcarea rampei (+) 9i acti-
q6 = 1,038 gi care se deplaseazd cu viteza v = 40 km/h pe gosea
v[ la coborArea pantei (-):
pavatd aflatd in stare bund cu unghiul de inclinare longrtudinali a
drumului de 20o. R-P! =tG,sina,inN, (6. l 1)

7. Sd se determine coeficientul de rezisten!5 la rulare prin metoda re- in care: Gu este greutatea totald a autovehiculului, in N; a - unghiul de
morcdrii la diferite tipuri de autovehicule, la cel putin trei viteze de inclinare al drumului, in plan longitudinal, in grade.
deplasare ale acestora. in cazul unui autotren cu N, remorci, respectiv a unui auto-
Se va intocmi un tabel care sd cuprindd: tractor in agregat cu semiremorcl, for{a de rezistenld a rampei/pantei
. tipul de autovehicul incercat; se determind cu relafiile:
o greutatea total6 a autovehiculului G", in N;
o viteza de deplasare a autovehiculului v;, in km/h; Rp(u,) =*[o, *]o,,-1,) .*o
o fo4a misuratd in cablul de remorcare R.;, in N; , in N, (6.1 1)
o coeficientul de rezistenfd la rularef. Rp(ur) =t(Ga +G*)'sino

n0 l1l
BAZEIf DIIAMICI I AUTOVEHICULELOR
1] I I I.SI EIJ IELE tA INAI NTAPEA AUTOVEHI CULELOA

rar puterea consumatb sau primitd de agregat la deplasarea pe ram-

pdlpantd cu viteza v, cu relatiile:
In cazul unui autotrcn cu N. remorci, respectiv a unui autqt-
tractor in agregat cu semiremorcd, forfa de rezisten!5 totald a drumului
- v'Rpiar) se determind cu relafiile:
{Po<*l , in W (6.12)
- v'Rp1as) fRvtort =R,(*) *Rp(r.)
lPp(ur)
1 ^ . in N. (6.13')
lRv("t) = Rr(sm) + Rp(srn)
in care &(ro, Rp(o") se exprimd in N, iar v in m/s; G-, G.n, sunt
greutdlile totale a remorcii, respectiv a semiremorcii, in N, lar puterea necesard pentru invingerea for{ei de rezistentd totald a
drumului, cu relatiile:
Puterea consumatl sau primitd de un autovehicul singular la de-
- v' R,y1ar)
plasarea pe rampd/pantd cu viteza v, este datb de relatia:
jfPvt"rl ,iuW, (6.14)
lP,vfur) =
v'R
Pp = v'Rp = +v.Ga .sincr, in W, (6.12',) v(as)

in care Go se exprimd in N, iar v in m/s. in care R,y1u,1, Ry1o9 se exprirnd in N, iar viteza v de deplasare a agre-
gatulul in m/s.
In cazul unui autovehrcul singular, puterea necesarf, pentru in-
3 Aplica{ie vingerea for{ei de rezisten{d totald a drumului este datd cle relatia:
P\, = u'R,u , in W, (6.14')
1. Sd se calculeze forla de rezistenli a pantei gi puterea necesard invrn- in care R., se exprimd in N, tar viteza v de deplasare a autovehiculului,
gerii acesteia a unui autocamion prevdzut cu doud punli, cu masa in m/s.
utild mu = 5000 kg, coeficientul de utilizare a greutltii q6 l,l3 gi:
care urcd cuvtteza v = 55 km/h pe un drum cu inclinarea longitu-
dinald de l2'. 3 Aplicafii

l. Sd se calculeze forfade rezisten{i totald a drumului gi puterea nece-

sard invingerii acesteia a unui autovehicul cu greutatea totald G, =
6.3. CALCULIrL FORTEI DE REZTSTENTA TOTALA : 17000 daN, care urcd cu viteza v = 38 km,/h pe gosea betonati sa-
A DRUMULUI tisfEcdtoare cu inclinarea longitudinald a drumulur de 16".

2. S[ se calculeze forta de rezrstenfd totald a drumului gi puterea nece-

Suma algebrici dintre for{a de rezistenfi la rulare R, gi forla de
rezistenld a rampeilpantei Ro poart[ denumirea de fo(d de rezistenti sard invingerii acesteia a unui autovehicul cu masa utild mu :7485
kg, coeficientul de utilizare a greutetii t16 = 0,786, care urcd cu vi-
totald a drumului, notatd cu Rr:
:
teza v 48 km/h pe $osea de asfalt in stare buni cu inclinarea lon-
=R, +Ro -Ga'(f 'cotct+sincr), inN,
R,u (6.13) grtudinal5 a drumului de 18o.
in care: fcoscr * sing: y este coeficientul de rezistenfl total5 a dru-
mului sau rezistenla totald specificd a drumului.

t12
113

BMELE DINAMICII AUTOVEI IICULELOQ
6.4. Df,TERMINAREA FORTEI DE RI]ZISTENT'A A AERTILUI
6.4.1. Calculul forfei de rezisten{i datoratl aerului
Forla de rezistenfb a aerului este o forld paraleli cu suprafafa
drumulut (v. Fig. 6.1) gi ac\ioneazd asupra autovchiculului in sens
opus migcirii lui. Se considerd aplicatd intr-un punct Co (centrul fion-
tal de presiune) situat in planul longitudinal de simetrie al autovehicu-
lului, la o inSl{ime frn deasupra drumului.
La viteze de deplasare ale autovehicululur de aproximativ
100 km/h, aproape 213 din puterea consumatd se datoreazd rezistenfei
aerului. Dacd viteza de deplasare a autovchiculului este mai micd dc
20 kmlh, atunci rezistenfa aerului tinde spte zero.
Rezisten{a aerului este determinati de:
forma autovehiculului ;
mdrimea sec{iunri transversale a autovehiculului;
viteza de deplasare a autovehiculului;
- densitatea aerului.
gi este alcdtuitd din:
for[a de rezisten{d la frecare (determinatd de dimensiunile
9i de calitatea suprafe{ei autovehiculului);
for{a de rezisten!5 la presiune gi a formirii turbionilor (cea
datoratd formei autovehiculului );
forla de rezisten{[ a ourenfilor interiori de r5cire ai motoru-
lui gi de aerisirea interiorului carosener.
Se considerd ci aproximativ 85:90% din forfa de rezistenld a
aerului se datoreazd formei. iar restul de 15-10% se datoreaz[ frecdri-
lor.
Relatia de calcul a forfei de rezistentd a aerului R, pentru viteze
relative de deplasare intre autovehicul gi aer de 1...330 m/s este:
Ra =k s'u3,inN, (6. r s)
irr care: k este coeficientul aerodinamic, in kg/m3 sau N'sz/ma; S - aria
secliunii transversale a autovehiculului, in mt. care se poate cletetmina
cu rela{ia: S = H.E, unde: H - indl{tmea autovehiculului, in m;
tt4
AL/IS I LNTELE |A IN\IMAREA AUTOVEHICULELOR
E - ecartarnentttlautovehiculului, in m. Aria secliunii transversale ^S a
autovehiculului, astfel calculath, este :
cu aproximativ 5-I0Yo mai rnare la autoturisme,
cu aproximativ 5-10% mai micd la autocamioane.
v, - vileza relatrvd de deplasare a autovehiculului pe direclia axei lon-
gitudinale a acestuia fa![ de aer, in m./s, care se calculeazd cu urmdtoa-
rele rela{ii, in funclie de direc}ia pe care bate vAntul gi viteza acestttia:
V. = V * Vu, dacl vAntul bate in sens opus migcdrii autovehicululut;
v. = v - v , dacd vAntul bate in acelagi sens cu migcarea autovehicu-
"
lului. unde: v" este viteza vAntului, in m/s; v - viteza de deplasare a
autovehiculului, in m/s.
Dacdviteza v este mai micd de 36 km/h, atunci V, = v.
in cazul in care autovehiculul lucreazd in agregat cu remorcd
sau semiremorcd, atunci forla de rezistenfd a aerului este datd de
rela[iile [23]:
a
= K'5'v- 't' (6.15')
JRu1u,; 1 , in N,
l.Ru(ur) = k'S'v- .cs
in care: c, este coeficientul care line seama de influenla remorcit asu-
pra rezistenlei aerului (c, = 1,2-.1,4), iat c, este coeficientul care line
seama de influenfa semiremorcii asupra rezistenlei aerului
(c, : 1,2-:1,3).
Coeficientul aerodinamic se calculeazd cu relalia:
o=+, inkg/m3, (6. r 6)
in care: p = 1,226 kg/m3 + densitatea aerului in condiliile standard de
presiune (760 mmHg) qi temperaturd (15 'c); c* - coefrcientul de re-
zisten![ frontald a aerului sau coeficientul de formd, care este influen-
{at de forma caroseriei autovehiculului.
Pentru calculul lui c, se folosesc datele experimentale directe
pentru autovehiculul studiat. in lipsa acestora, se pot utiliza date expe-
rimentale pentru autovehicule cu forma apropiatd de cea a autovehicu-
lului studiat.
lr5
IJAZELE DINAMICI I AUIOVf-I IICULELOQ AEIIS I TJI'ITELI IA INAIMAREA AUTOVEHICUt.f LOR

Produsul k.S : K, reprezintd factorul aerodinamic, in kg/rn sau La ambele metode, $oseaua trebuie sd fie in perfecti stare, ori-
N,s2/m2. zontall gi dreaptd. Prima metodd constd in tractarea autovehiculului,
Valorile medir pentru parametri aerodinamici necesari la calcu- avdnd cutia de viteze in punctul mort, de c[tre un alt autovehicul prin
lrrl rezisten{ei aerului sunt prezentafi in tabelul 6.4122]. intermediul unui cablu, care trebuie sd aibd lungimea de cel pu{in cinci
ori mai mare decAt lungimea autovehiculului tractor, pentru ca vdrteju-
rile din spatele autovehiculului care tracteazd, sd nu influenleze. Forla
'fabelul6.4
de tracfiune F,, inregishati cu ajutorul unui dinamograf, se poate ex-
Valorile medii perrtru paramelri aerodinanrici prima sub forma:
Aria secfiunii
Tipul transversale a
Cocticientul
Factorul aerodi- Fr =R, *Ru =f .Gu +k.S.v2 3k=
F, -f :. . (6.1g)
aerotlinarnic /r,
irrrtovehiculului autovchiculului,
in l<g/m3
namic K, in kg/m S.v'
in m2
Notatiile care apar in relafia (6.18) sunt specificate in paragra-
utoturism cu fele anterioare. Valoarea coeficientului de rezistenfd la rulare/se de-
.A

culoserie inchisI
l3 l6 0,020...0,03 5 0,026...0,056
termind conform paragrafului 6.1.2, iar viteza y este cea indicatd de
Autohrnsrn cu vitezometrul autovehiculului, exprimatd in relalia (6.18) in m/s. Greu-
I,5...2,0 0,04...0,050 0,06 ..0,l0
caroserie deschis6 tatea Go, ampatamentul gi inllfimea autovehiculului se determinl con-
A.utobuz 35 10 0,042...0,050 0,147...0,35 form celor prezentate in capitolul 3.
Arrtocamron cu
A doua metodd (prin lansare) constd in aceea c[, dupd ce auto-
platformi deschisl
30 53 0,05-5...0,060 0,16_5...0,318 vehiculul a fost accelerat, cu motorul propriu, la o vitezd cdt mai apro-
piatd de cea maximd, este ldsat sd ruleze liber, dupd fixarea cutiei de
Autocamion cu ol11 016
caroserie furgon
35 80 0,038.,.0,045 viteze in pozilia neutrS. Se mdsoard timpul / necesar scdderii vitezei
intre doud valori v7 gi v2 a cdror diferenle trebuie sd fie de 10...20
kmftr. intre aceste valori ale vitezelor, se pot determina decelerala
Futerea necesard invinserii fortei de rczistentd a aerului este da- medie a, gi vtteza medie v, cu rela{iile:
td de relatia:
urn =
Vr-vr ,)
-,--, nvs-; (6.1e)
Pa = k'S u? v, in W' (6. l 7)

Notaliile care apar in rela{ia (6.17) sunt specificate mai sus. Vr *Vo
vm
-- , m'/s' (6.20)
2

6.4.2. Determinarea experimentaltr a Vitezele v1 gi v2, din relaliile (6.19) 9i (6.20), se exprimd in m/s.
coefi cientului aerodinamic
Forla de iner.tie F;, exprimat[ in N, este datd de relatia:
in acest scop se va determina coeficientul aerodinamic ,t, prin
incercarea autovehiculului pe drum. folosjnd fie metoda prin remor- Fi = 6''mu .8m = f 'Gu + k.S'vfi
=
care, fie metoda prin lansare,

116 ttl
I
BMELE DII+AMICI I AUTOVThICUTf LOR
I,,I /I.5 I EN I ELE LA I NAIITAQEA AUTOVEHICULELOI)

6'.4. - f
ob
k=Ga (6.21)
s'utr '
6.5. CALCULUL FORTEI DE REZISTENTA LA DEMARAJ
in care: 5' este coeficientul de calcrrl al influenfei maselor in mipcare
de rotatie corespunzdtor autovehiculului, avdnd cutia de viteze in
pozi\ia neutrd; ma - nlasa autovehicululur, in kg. For{a de rezistenld la dernaraj este o forfd care apare in perioacla
de variatie a vitezei autovehiculului. Astfel. la demaraj, ea se opune
deplas[rii autovehiculului fiind o forfd de rezistenfi la accelerare, iar
3 Aplicafii la frdnare devine o forlh activh acfiondnd in sensul deplasdrii autove-
hiculului (v. Fig. 6. l).
1. SI se calculeze lbr{a de rezistentd datoratd aerului gi puterea necesa- Forla total6 de rezistentl la demaraj R.7 Se cornpune din forfa re-
rtr pentru invingerea acesteia a unui autoturism care atr- carosena zistent[ datorati inerfiei masei totale a autovehiculului aflat in migcare
inchisd, ecartamentul fafd E1 :1,502 m, ecartamentul spate E2: de translafie Ra, gi forla de rezisten{5 produsb de inerfia tuturor pieselor
= 1,488 m, inzilfimea H : 1,396 m, lungimea L: 4,555 m, ldlimea autovehiculului aflate in migcare de rotafie Ra,, atunciexpresia ei va fi:
B: 1,765 m, iar viteza de deplasare a acestuia este v:80 km/h. R6 =R41+R4r, ?n N. (6.22)
Calculele se vor efectua linAnd seama de urmdtoarele condilii:
o vAntul bate pe direclia de migcare, in sens opus deplasdrii For(ele de rezistenfl R.1 gi Ra1 sunt date de relafiile:
autoturismului, cu viteza vu: 50 km/h;
o vAntul bate pe directia de miqcare, in acelagi sens deplasdrii Rdt=*,'+'inN'
'dt (6.23)
autoturismului, cu viteza vu: 35 km/h; {l
I vAntul bate din directia lateralS ou o vitezd v" = 25 km/h, dr = ffircd
.9I, in N, (6.24)

2. Pe baza celor prezentate la paragraful 6.4.1 , si se determine fortele in care: n\ este masa totald a autovehiculului, in kBi m."o - masa redu-
de rezistentd datorate aerului 9i puterile necesare invingerii acesto- sd a autovehiculului, in kg; dv/dt - accelerafia centrului de masE a au-
ra, la diferite tipuri de autovehicule. Parametrii dimensionali ai au- tovehiculului, in m/s2 (in practici dv/dt = 0,2+0,4 m/sz).
tovehiculelor se vor determina conform celor prezentate la pa- iror(a totalS de rezisten{d la demaraj R7 este dat[ de relafia:
ragraful 3.2, iar coeficien{ii de rezistentd la rulare conform celor
prezentate la paragraful 6.1.2.
Rd = 6rot -" '*, in N, (6.2s)

in care 6ror oste coeficientul de influenfd a maselor in migcare de rota-

1ie ale autovehiculului:

6ror =1+o'il* (6.26)

tunde: i"u este raportul de transmitere din cutia de viteze in treapta se-
lectat6, iar o = 0,04+0,09.
Pentru determinarea coeficientului 6,o, se poate utiliza gi relafia:

|l8 u9
BMELE DINAI\4ICI I AUTOVEHI CULELOR I]EZ ISTEIiT ELE LA INAI IjTAAEA AUTOVEhI CULELOA

6ror =l + 6.o6 + 8moror .i3v, (6.27)

in care: 6.o1; este coeficientul de influen{d al rofilor (6,ori = 0,03+0,05);

6ao1o, eSt€coeficientul de influen{5 al motorului (6.n,o, = 0,05+0,07 -
la autoturisme, 6rn,o, = 0,04=0,05 - la autocamioane gi autobuze).
Pentru o anumitd treapti de vitezd j, caracterizati de raportul de
transmitere i.uj, 6rorj = I + o. i.2u, sau 6rotj = I + 5ro1i + Dmoror . i3vj.
Forfa de rezistenfd la demaraj a remorcii
R,1.,,,1
R4*,1 est€ datd derelafiile:
Rd(rrn) = 6r'ot(rm) 'ffirm '*,* *,
Rd(rm) =6rot(sm)' lDsm'gI, - *,
in care: 6ror(rm), 6,s11.,n; SUht coeficien{ii de influen!5 ale rnaselor in mip-
care de rotafie a remorcii/semiremorcii (in aceste cazuri, influenfa ma-
selor in migcare de rotafie se referd la influenfa ro{ilor remor-
cii/se,niremorcii, deoarece singurele mase in migcare de rotafie sunt
rofile); m,)r, msm - masa remorcii/semiremorcii, in kg.
Rela{ia (6.28) este valabill in cazul unei singure remorci. in ca-
zul unui convoi de N. remorci de construclie diferitr. for{a de rezistcn-
fd la dernaraj a remorcilor se determind cu relafia:
Rdlnn; = '6rot(rm;i , in N.
# )-,rm)i
La frAnarea autovehiculelor cu ambreiajul decuplat, influenla
maselor in migcare de rotafie se reduce la influenfa rofilor (coeficien-
tul de influen{6 a maselor in migcare de rota}ie are valori mai mici).
Puterea necesard invingerii forfei de rezistenfd la demarai este
dat[ cle rela{ia:
3 Aplica{ii
1. Sd se calculeze for{a de rezisten{d la demarare gi puterea necesar[
?nvingerii acesteia a unui autovehicul cu greutatea total[ Cu = 1680
daN, puterea maximd P** : 55 kW la turalia np = 4600 rot/min,
momentul maxim M*, : 126 Nm la tura{ia nrra = 2800 rot/min, tu-
ra{ia minimd de func{ionare a motorului n*in = 800 roVmin, marca
/semifentorcii
anvelopelor 185/65 R 15 87 T, presiunea de umflare a pneurilor
p : 0,22 MPa, in toate treptele de viteze, intre vitezele minime 9i
(6.28) maxime ale fiecdrei trepte. Autovehiculul se deplaseazd pe o $osea
de asfalt in stare bund, cu inclinarea longitudinal6 a acesteia fata de
orizontali de l8o.
(6.2e) Rapoartele de transmitere, vitezele minime gi maxime pentru fieca-
re treaptd de viteze, se vor determina conform celor prezentate la
capitolul 5.
2. Sd se calculeze for{a de rezistenfd la demarare gi puterea necesard
invingerii acesteia pentru autovehiculul cu datele mai sus prezenta-
te, la o vttezd care corespunde pentru doud trepte de viteze. Auto-
vehiculul se deplaseazd pe o gosea pietruit[ in stare bun6, cu
inclinarea longitudinald a acesteia fafa de orizontald de 19".
3. S[ se calculeze forfa de rezistenfd la demarare gi puterea necesari
(6.30) invingerii acesteia a altor autovehicule la care se cunosc datele
menfionate mai sus gi care se deplaseaz[ in diferite condifii de
drum.

Pa = Rd 'v = 6rot 'ffia 'v'!I' rn *, (6.31 )

dr
in care v este viteza de deplasare a autovehiculului, in m/s.

t20 t2l
BAZELE DII.IAMI CI I AUTOVEIiICULELOIQ QT1I.5II-N [ELE LA IMINTAAEA AUTOVEHICULELOA

6.6. TESTE GRILA

([)' Pa = k's.(v+ uu)2 . u, in w;

SiCoefibls , eii$teilja.,tarj ilptedat
(ay) t=ut, 6) Pa =k E.H.I]La#*,inw;
16

/-!, R, c) Po=k S (v-vu)2.v,inW,

{bI |^ =-r' in care: E gi H se exprimd in m; k ?n kg/m3; S in m2.
Z
X
c) r =-,
'Ga
in care: a, gi 16 se exprimd in m; iar Gu, R,, X gi Z in N. a) 6rot =t+o.ifr;
b) 6ror = t+o-il:
@ 6rot=l+o.il".

a) Prd, = *u'*'
clt

@ Rd, = -, '(6ro, -r).{,

'dr
@ R,l, =.r..r '*
dt

Gu-',t-!to
a) Pv = v ,vr . , in kw; @) po =6ror .ffia .V.t, in w,
3600
O) Pv = (f .cos cr t sin o). v 'Gu , in W;
b) l).-u
" #, in w;
Pa = (D,ot -
Go
6Pv = v.vr . , in kW.
3600 c) Pd =6.ot .Dred .u.t,inw.

t22 t23
 hcApcAp r r or mvr cr Rlr puril rop Rurovr m cuLrlog

)x,
c) nlt=7,
\ra
in care: R, G", XX;gi X[ se exprimi in N.

C]APIIOI,UI,7

a) Ytmax
irucAncARILE DINAMIcE ALE
PUNT| LOR AUTOVEHTCU LELOR b) Ytmax

c). 7r max =
Lzi
9'*-ua ,
TESTE GRILA
in care: G., Xi, 22giZl se exprimd in N.

a) a) Tr=f
^t=!,
\Ji ?^,
b)rn,=u', b) Tr =e
G1 +,
,Z;.i =e.d_,
c) c) ,, =+,
in care: Ft, G", GigiZi se exprimtr in N. ln care: Fr, G, li 21 se exprimi in N.

a) Yt
.
a) a-b
9=--iIlo
b) yt

124 t25

lr
IJ,\ZELE DIIIAN/ICII AU IOVTI 1ICULELOA
ilcAr.rcAt,rr | |rtNAMtcE ALE puNltLoR AUTovEHtcuLELoa
ho
b) a= !,9r
u.,
b-a
c). e=l_, a) ml <l;
Ilo
o b) m2 >1;
in care: a, A, b gi h* se exprimd in m. c) ml=m2-7.

a-b a) mfl <IcmS2i

r)
' h,,
b) mfl = mf 2=l;
h,, c) :nfl >l>mf2.
h\ Q=-i;
A
b-a
c) I = -;--,
no
C Aplicafii
D

in care: a, A, b, h* se exprimd in m. 1. un autoturism incdrcat, prevlzut cu doud punfi, cea din spate fiind
motoare, care are greutatea total[ G" = 2950 daN, ampatamentul
A = 2,580 m, marca anvelopelor l85/65 R 14 T, presiunea de
umflare a pne,rilor p : 0,23 MPa, se deplaseazl p" gor"a de asfalt
in stare bund cu inclinarea lo*gitudinald a acesteia faf6 cle
'rl) ml < 1< mr; orizontald sub un unghi de 25o.
b) ml >1>mr; Sd se calculeze reacfiunile normale la pun{ire autoturismului, fo4a
c) ml --fr2=I' maximd de aderenfa gi coeficien{ii de incbrcare dinamicd a
pun{ilor, atdt pentru urcare, cdt gi pentrur coborare. Se considerd ca
hu = hs . Rapoartele h/A gi a/A se vor lua din tabelul 3.1.

2. IJn autoturism incdrcat, prevbzut cu doua punli, cea din fafi fiincl
a) m, (l; motoare, care are greutatea totald Gu = 3368 daN, ampatamentul
b) m, )l; A = 2,512 m, marca anvelopelor l95/65 R tS T, presiunea de um_
flare a pneurilor p = 0,24 MPa, se deplaseazi pe $osea de asfalt
c) m, (l(ffi2. umedi cu inclinarea longitudinalh a acesteia fald de orizontald sub
un unghi de22o.
SE se calculeze reac{iunile normale la punfile autoturismului, forta
maximi de aderen{d gi coeficienfii de incarcare dinamicd a nunti-
126
127
tl \ZELE DIIAN4ICII AI-]TOVI I]ICULELOI]
lor, atdt pentru urcare, cat gi pentru coborare. se consirjerd
hu = hs . Rapoartele h/A Si ct/A se vor lua din tabelul 3.1.
3 Un autocamio. incdrcat, prevdzut crr doud punfi, ambele fiincl
motoare, care are greutatea utild G" = 6650 daN, coeficientul de
utilizare a greutdfii t16 -- 1,22, amparementul A = 4,50 m, marca
anvelopelor 11.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,525
MPa, se deplaseazd pe drum de pdrndnt desfundat cu inclinarea
longitudinal6 a acestuia fa{E de orizontald sub un unghi de 12".
Sd se calculeze reacfiunile non'nale la pun{ile autocarnionului, forfa
rnaximd de adererrfd gi coeficienlii de incdrcare dinamicd a
punfilor, atat pentru urcare, cdt gi pentru cobordre. Se considerd cr
hu = hs. Rapoartele n/l Si a/A se v,::r-lua din tabe lul 3.1.
Un autocarnion incircat, prevdzut cu rioub punfi, frdnat pe ambele
punfi, care are greutatea utild Gu = 6500 daN, coeficientul de
utilizare a greutdfii q6 = I,16, ampatrimentul A = 4,00 m, marca
anvelopelor 10.00 -20, presiunea de utnflare a pneurilor p = 0,550
MPa, se deplaseazd pe gosea pietruitd uscatd cu inclinarea
longitudinald a acesteia fafd de orizontald sub un unghi de 17o.
sd se calculeze reac{iunile normale la punfile autocamionului, forla
maximd de fidnare gi coeficienfii de incdrcare dinamicd a pun[ilor.
at6t pentru urcare, cdt gi pentru coboriire. Se consideri cd ho = ho.
Rapoartele h/A gi a/A se vor lua din ;abelul3.l.
5 Un autocamion incdrcat prevdzut cu trei pun(i, cea din f'a1d fiind
nemotoare, iar cele doul punfi din spate fiind motoare, care are
ampatamentul A = (3,665 + 1,270) tn, greutatea proprie Gs
=
= 7600 daN, greutatea Lrtild G" = 10900 daN, rnarca anvelopelor
12.00-20, presiunea de umflare a pneurilor 0,575 Mpa, se depla_
seazd pe teren cu sol argilo-nisipos urnczit pand in stare de curgere
cu inclinarea longitudinald a acestuia fa{d de orizontald sub un
unghi de 10".
sd se calculeze reacfiunile normale la punlile autocamionurui, for{a
maximd de aderen{d gi coeficienlii de incdrcare dinamic[
t28
IICAI.r<-AI,II I I )INAN4ICE ALE pUlITILOp AT]TOVEHICULELOIJ
cd punfilor, atdt pentru urcare, cdt gi pentm cobordre. Se considerd ci
hu = hs. Rapoartele h/,4 Si a/A se vor lua din tabelul 3.1.
6. Un autocamion incdrcat prevdzut cu trei punfi, toate fiind motoare,
care are greutatea utild G, = 10400 daN, coeficientul de utilizarc a
greutefii l'lc = 1,28, ampatamentul A = (2,790 + 1,270) m, marca
anvelopelor I 1.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor 0,525
MPa, se deplaseaza pe drum de pdmAnt udat dupd ploare cu
inclinarea longitudinalr a acestuia fafi de orizontald sub un unghi
de l6o.
Si se calculeze reacfiunile normale la pun{ile autocamionului, forfa
maximh de aderenfl gi coeficien{ii de incdrcare dinanic6 a
punfilor, at6t pentru urcare. cAt gi pentru cobordre. Se consicleri cd
hu = hs. Rapoartele n7n Si ct/A se vor lua din tabelul 3.1.
7. Sd se calculeze varia{ia coeficientului de incf,rcare dinarnici a purr[ii
motoare in func{ie de raportul hr/A perttru un autoturisrn inchrcat,
prevdzut cu dou[ pun{i, cea din spate fijnd nrotoare, care are
greutatea totald G,, = 1870 daN, ampatamentul A = 2,67O m, marca
anvelopelor 205/60 R 15, presiunea de umflare a pneurilor
p = 0,22 MPa, gi care se deplaseazd pe drum de gheatd cu
inclinarea longitudinalS a acestuia faf6 de orizontald sub un unshi
de 6o.
Se considerd cf, h u
=
h, . Raportul hrtA se va lua intre valorile date
in tabelul 3.1. Calculele se vor efectua atAt pentru urcare, cAt gi
pentru cobordre.
8. SI se calculeze variafia coeficientului de incdrcare dinamicd a punfii
motoare in funcfie de raportul hr/A pentru un autocamion incdrcat,
prevdzut cu dou[ pun{i. cea din fa{d fiind rnotoare, care are
greutatea utila G, = 6500 daN, coeficientul de utilizare a greuti(ii
Ic = 1,15, marca anvelopelor 9.00 - 20, presiunea de umflare a
pneurilor p = 0,575 MPa, ampatamentul A : 3,100 m gi care se
deplaseazd pe teren argilo-nisipos umezit p6nd in stare de curgere
a
129
BAZTLE DINAMICII AUTOVEhICUT ELOQ lr-icArr<-At.,l I rAM CE ALE DLtNTt Loe AUro\./EHtCULEt
r Dt I op
cu inclinarea longitudinald a acestuia faln de orizontald sub un 175/70 R presiunea de uurflare a pneurilor p:0.22 Mpa, urcd pe o
1-3,
unghi de 18". gosea de asfalt in stare bunii cu ilc,linarea longitudinald a acesteia fa[I
Se considerd cd h u
=
h, . Raportul hr/,A se va lua intre valorile date de orizontald sub un unghi de 20' (Fig. 7.1).
in tabelul 3,1. Calculele se vor efectua atAt pentru urcare, cAt gi SI se calculeze;
pentru coboldre, a) reac{iunile normale la pun{ile autoturismului;
b) for{a rnaxinrd de aderen{5;
9" Sa se calculeze variafia coeficien{ilor de incdrcare dinamicd a
c) coeficienfii de incdrcare dinamicd a punfilor.
puntilor unui autocamion inclrcat, prevdzut cu doud punli, ambele Se considerd cd hu = hn .
fiind motoare, in funcfie de raportul hs/A, care are greutatea utild
G" : 8200 daN, coeficientul de utilizare a greutd{ii lc = 1,05,
marca anvelopelor 11.00 - 20, presiunea de umflare a pneurilor
p : 0,525 MPa, ampatameutul A : 4,215 m gi care se deplaseaza
pe $osea pietruita uscatd cu irrclirrarea longitudinald a acesteia fa{i
de orizontalS sub un unghi de 30',
Se considerd cd ho = h, . Raportut hrtA se va lua intre valorile date
in tabelul 3.1. Calculele se vor efectua atAt pentru urcare. cAt si
pentru cobordre.
ntrt i(t
10. Se se calculeze varia{ia coeficientilor de inc[rcare dinamicd a
pun{ilor unui autoturism inclrcat, previzut cu doud punfi, ambele
fiind fr0nate, in functie de raportul hr/A, care are greutatea util6
Gu = 1620 daN, greutatea proprie (i6 = 1165 daN, nnrca
anvelopelor 195/65 R 15 V, presiunea de urnflare a pneurilor
p : 0,24 MPa, ampatamentul A: 4,215 m gi care se deplaseazi pe
gosea de asfalt umedd-murdard cu inclinarea longitudinald a
acesteia fala de orizontal[ sub un tnghi de22".
Se considerb ci hu =h' Rapoftul hK/A se va lua intre valorile
drte in tabeiul 3.1. Calculele se vor efectua atat pentru urcare, cAt
Fig.7.f . Schema forfelor, momentelor gi reacfiunilor ce aclioneazd asupra
gi pentru cobordre.
autoturisrnului cu doud punfi, ambele fiind motoare.

Exemplu numeric Nota{iile din figura 7.1: v. notafiile de la figura 6.1.

Un autoturism incdrcat, cu formula rolilor 4 x 4, greutatea totald a) 11 = tz= t -)

raza de rulare a rofilor (se calculeazd conform celor
G^ = 2621 daN, ampatamentul A = 2,650 m, marca anvelopelor prezentate la capitolul 4).

130
l3l
 BAZ ELE DINAMI CI I AUTOVEHTCULELOP
INCARCAITILE DINAN4ICE ALE DUNTILoR AUToVEHICULELoa

Din marca anvelopei =) r = 0,268 m, (:

X1= <p.21;X2= e.22, g - coeficientul de aderentl; = b'-tu =
Gt.A 1258,08 daN-+ greutatea repartizatdpe puntea fa!a;

M.1 * M,2 = f.r.Gu.cosu, f - coeficienlul de rezistenfd la rulare; f-!

Gr-A
= a'
-,u = l362,g2daN -+ greutatea repartizatd,pe puntea spate.
21 + 22= Gr.coscx,
- Zr - Gu.coscr - Zz; Zz= Gr,cosg( _ Zr;
Pentru gosea de asfalt in stare bunS: f :0,016 (v. Tab. 6,3) li
()M)a: Zz.A- M.r - M,z - hr.G..sincr- a.Go.coscx, -Ro.ho _Ra.h* = g. e = 0,8 (v. Tab" 5.7).
X1 + X2 - Ru - Ro = Gu.sincr l.h*
= - Z, = 685,13 daN; Z, = 1872,44 daN.
+ (Xr + Xz - Ro).h, = Ra.h* + h*.Go.sincr;
b) Forfa de aderenfd maxim6, in cazul autovehiculului cu doud punfi,
=+ g.hs.Gil.cosc[ - hs.e.Zz + he.q.Za - R".he = Ra.he + hr.Go.sinq; ambele fiind motoare, se afl6 dublAnd valoarea acestei forfe la puntea
Zz'A - f.r.Gu.coso, - unde ea este mai micd.
a.Ga.cosct, - Ru.h, - <p. h*.G,,.cosd * Ru.h, = e
in cazul de fa{d: Zt lZze X** =2.e.Zt= 1096,208 daN.
=zz c) mr, z - coeficien{ii de incdrcare dinamicd a punfilor autoturismului.
(IM)s: ZyA *
-v M,1 M,2 + h*.Gu.sincr - b.Go.coscr + R".ha + R6.h, e;
= mt =+= 0,54 -
^G1G2 Iill ( r; m.t =? = 1,37= m2> l.
R4'h* + hr.G,.sino, =he.g.Zt + g.hr.G..coscx - hs.e.Zl _ Ro.h*;
ZrA + f.r.G..cosu - b.Go.cosc, + Ro.ha + g.hr.Gu.cosct _ Ro.h*;
+ La deplasarea autoturismului prevdzut cu doui pun{i, ambele fiind
motoare, are loc o descdrcare a punlii din fa15 gi o incdrcare a celei din
ft -f . r -9.
' hr).G"
: .cosclt
- Ro . (h" _ hr) spate, comparativ cu sarcinile lor statice. Puntea din spate se incarcd
-2,= A suplimentar cu aproximativ 37Vo faf6 de inc[rcarea static6. Schim-
barea dinamicd a reactiunilor normale la autovehiculele cu formula

h, = he
- zt= ll#5.Gu .coso ;
ro{ilor 4x4 se face mult mai intens decAt la cel cu o singurl punte
rnotoare, datoritd faptului cd forfa de tracliune maximd este mult mai
rnare, dar prezintd acelagi caracter.

z, = !tJ'' !-!' h t- Go . coso,.

:se atege: a = o,trt

I
Din tabelul 3.1 = n,tr.
*. f
A = :t * b = 2,650m + b= A(l _ 0,52)
= 1,272 rn;
a= I,378 mt he - 0,6625 m.
rl

,il
r32
IJJ

4
 PEPFORMAIITELE AUTOVEhI CULELOQ

8.I. BILANTUL DE TRACTIUNE AL AUTOVEHICULEI,OR

Bif an{ul de trac{iune al autovehiculului(Fig. 8.1) [22,23lrepre-

CAI'I't'()IUt. ti zintd echilibrul tuturor for{elor care acfioneazl asupra acestuia la
migcarea rectilinie pe un drum oatecare, cu motorul in plini sarcind.
Bilanful de tractiune al unui autovehicul este necesar pentru:
determinarea for{ei disponibile pentru accelerare;
PERFORMANTELE determinare a vitezei maxime ;
determinarea rezistenfelor ce le poate invinge autovehiculul
AUTOVEHICULELOR
la o vitezii datd.
intotdeauna forfa la roatd Fn, obfinutl prin insumarea forfelor
tarrgenfiale de la toate ro(ile rnotoare ale autovehiculului, echilibreazi
Performanfele autovehicuIelor reprezinta posibilitetrire maxi're suma tuturor rezistenfelor la inaintare (v. Fig.6.l). Dac[ motorul se
ale acestora in privinfa: afld la sarcini parfiald se obline o fo(bla roati (.
vitezei; Punctul c (Fig, 8.1),ob1inut la interseclia dintre curbele Fp 9i
demarajului; suma rezistenfelor exterioare ER"*,, care nu depind de caracterul
capacitdfii de frAnare; migcdr,i, determinl viteza maximd v*x 3 autovehiculului ce poate fi
- indicilor de apreciere a acestora. obfinutd in condifiile de drum considerate, cu motorul in plind sarcini;
in acest punct este regimul la care autovehiculul trece de la o migcare

sta
Determ

stu
:;:T:::1J,:i*'
acceleratd la una uniformi, iar forfa disponibild pentru accelerare este
nuld. Punctut i G'ig. 8.1), determindviteza v'.0* a autovehiculului ce
poate fi ob{inutd cu motorul [a sarcind parlialS.
Studiul performanleror autovehicureror se efectueazd cu ajuto- La o vitezd v1 de deplasare a autovehiculului, cu motorul in
rul: plind sarcind, segmentul (a-b) (Fig. 8.1) reprezintd forla disponibild
bilanfului de trac{iune; pentru accelerare (Ro = Fn - X&*,), capabild si invingi rezistenla la
caracteristicii de tracfiune (caracteristicii for{ei ra roatd); demarare. Dacd motorul se afld la sarcini par{ial6, forfa disponibild
bilanfului de putere; pentru accelerare ( R'o = 4 - IR"*, ), este dati de segmentul (a-b')
ecuafiei generale de miqcare; (Fie.8.l).
caracteristicii dinamice; ln cazul in care existd gi fo(a de trac{iune la cdrlig R,., atunci
caracteristicii de vitezd; graficul bilantului de trac,fiune (Fig. 8.2) va con{ine 9i aceastb for[6,
parametrilor capacitifii de demarare; plasatd deasupra curbei R* iar deasupra curbei (Rr + R6) va apare
parametrilor capacitdlii de friinare. curba sumei rezistenfelor exterioare )Ri*, , care nu depind de
caracterul miqcdrii.

134 135
BMELE DII'IAMICI I AUTOVEhI CULELOQ pEIIFOQIV'ANTELE AL jTOVEHICULELOQ

Fn
;R Forfele care nu depind de greutatea autovehiculului sunt Fp 5i
esA R,, iar diferenfa dintre ele reprezintd forfa de trac{iune disponibilI sau
-.J
OJ
'ti'l{ IRcxt=R,u+& excedentari (F.*. = Fn - R,) care poate fi folositi la invingerea
Eg
.FJ
rezistenfelor drunrului gi rezistenfelor la demarare.
Punctul c (Fig. 8.3) [22,23], ob]inut la intersecfia dintre curbele
C)=
d.=
n] - {'n (Fr*. = Fn - R,) gi rezisten{a totald a drumului R*, determinl viteza
-\t)
d'= maximd vrox o autovehiculului ce poate fi ob{inutd in condlliile dc
Hr q.)
deplasare date. Segmentul (a-b) (Fig. 8.3) reprezintl forfa disponibil6
x= pentru accelerarea autovehiculului la viteza v1. Punctul x carac-
-= G)
terizeazd valoarea maximd a rezistentelor ce pot fi invinse de auto-
vehicul cu treapta de vitezf, consideratb gi cu viteza v*.
.o.)

Ylrnx Fn
!'tmax \ crZ F"*"
Vilcza de dcplasarc a aulovchiculului. [krn/h]
cc ll R
Fig. 8.1. Bilanful de trac{iune al autovehiculului singular, intr-o anurnittr ,0CIs
treapta din cutia de viteze. :N,

t-*.=
v., _
,iJ q.F
X-o()
Fp
uUx
dA =R IR'ext=Rqr*&,*Rtc S,p i
<fJc!
o! HE cc
()
':a,i ,9-0 g
Eg -vci)<t
z'=
'R= C)H
C)E
&E \'rnax
,i c)
&'=
0 r'x v 1 v
t! (,) Viteza de deplasare a autovehiculului.
rcg O
[kn/hl
Ry, + Rr.
Fig. 8.3. Varia{ia forfei de tracfiune disponibile la un autovehicul singular,
J$) Rqr: R1 + \r intr-o anumitl treapti din cutia de viteze,

ri^.5<c Rr

Analiz6nd figura 8.3, se constath cb prin mbrirea rezistenlei

Viteza de deplasue a autor,ehicnlului- [knr/hJ drumului, viteza maxim6 de deplasare se micaoreazd.
Fig. 8.2. Bilanful de tractiune al autovehiculului in agregat cu remorc6,
semiremorcf, sau magini de lucru, intr-o anumitd treapti din cutia de viteze.

136
IJ I
 BAIELE DINAMICI I AUTOVEI1ICULELOQ
DEQFOUMANTELE AUTOVEHTCULE LOt.?

In cazul in care existd gi forfa de tracfiune la cdrlig R1., la

i'
8.2. CARACTERISTICA DE TRACTIUNE
(CARACTERISTICA FORTEI LA ROATA)
A AUTOVEHICULELOR
Caracteristica de trac{iune (Fig. 8.4) 122,231reprezintd curbele
de variafie ale fbrfei la roatd in funcfie de viteza de deplasare
aulovehiculului, pentru fiecare treapti a cutiei de viteze.
Caracteristica de trac{iune se utilizeazd. Ia
studiul performanfelor autovehiculului;
studiul posibilitalilor gi momentelor de trecere de la o
treapti de vitez6, la alta, in tinrpul deplasirii autovehicu-
lului.
realizarea graficd a caracteristicii de tracfiune se va {ine seama gi de
aceasta.
Pe baza caracteristicii de tracfiune se poate anafiza care dintre
treptele de viteze se pot folosi integral in exploatarea autovehiculului.
curbele forfelor la roatr Fpq care se gisesc sub curba rR.*,, caracte-
rizeazd, faptul cd treptele respective de vitezd nu se pot folosi in acele
condi{iii de exploatare ale autovehiculului. in felul acesta rezultl
a
fortele disponibile la accelerare Rdj pentru fiecare treaptd de vitez6.
caracteristica de trac[iune a autovehiculului singurar, ta diferite
inclindri ale drumului (in%r), este redatd in fisura 8.4'.
F'q
IRext

Fp
D N
z
*Z
(')'o
() -o
H
,<
(.) IRoxt=Ry*Ra
t'--| _
U)
!l= l..l
NJ qr q.)

o=
*= Cd

'al
aO CJ
d=
l+. 0) X
d.)
,-(!o
9N
: 9
^-=
,!/
E;J
Viteza de deplasare a autovehiculului, [krn/h]
Fig. 8.4'. caracteristica de hacfiune a autovehiculului singular, ta diferite
() vtr1n* \' incliniri ale drumului (in %,).
Viteza dc deplasarc a autovchicuhrlui. [kln/h]
Fig. 8.4. Caracteristica de tracliune a autovehiculului singular Avdnd in vedere figura 8.4', se pot determina vitezele maxime
ce pot fi atinse de autovehicul la deplasarea acestuia pe drumuri cu
anumite decliviteli, precurn gi treapta de vitezd, care trebuie utllizatd,.
De asemenea, la urcarea rampelor, rezultd, necesitatea schimbdrii
treptelor de vitezd superioare la cele inferioare.

r39
 bAZELE DINAN,IICI I AUTOVII-]I CULE LOQ PEAFORN/ANTELE AU I OVEHICULELOR

CunoscAnd fbrfa disponibilI pentru accelerare
condi{ii de deplasare, la diferite trepte de vitezd, se poate identifica
trcapta optimb de vitezd ce trebuie utilizati la depagirea pe $osea.
8.3. BILANTUL D[ PUTERE AL AUTOVEHIC]ULELOR
Bilan{ul cle putere reprezintd echilibrul dintre puterea la roati gi
ruma puterilor necesare invingerii rezisten{elor la inaiutarea autovehi-
i:ulului.
Curbele P" : f(v) 9i P* = f(v) (Fig.8.5) 122, 231 au o alurE
asemdndtoare diferind intre ele prin factorul de propor{ionalitate q,.
in auttmlte de caracterul migcbrii, determind viteza maximd vmx a autovehiculului
ce poate obfinutd in condiliile de drurn considerate; in acest punct
fi
este regimul la care autovehiculul trece de la o migcare acceleratd la
una uniformd, iar puterea disponibild pentru accelerare este nuli.
La un regim la care atttovehiculul se deplaseazd ctt viteza v1,
segmentul (a-b) (Fig. 8.5) reprezintd puterea disponibill pentru
accelerare (Po = Pn - XP.*t), iar segmentul (b-d) reprezintd puterea
pierdutd la invingerea rezistenlelor de frecare din transmisia
autovehiculului (Pr = P. - Pn).
Puterea excedentard (P"*. = Pn - P,) reprezinti Puterea de care
dispune autovehiculul itr vederea invingerii rezisten{ei drumului gi la
accelerarea migc6rii.
Intersecfia curbelor P.*. $i P*i (Fig. 8.6) 122, 23) determind
punctul aferent vitezei maxime Vimax iI autovehiculului pe drumul
caracterizat de yi. Segmentele ordonatei, care se afl6 intre curbele P.*.
9i P,yi, detennind puterea disponibild a autovehiculului pentru a-i
accelera migcarea (Poi = P.*. - P,yi).

,y
d
C)
\\P.

7
:1
ct
I
O

P"*.=P11 -P"
0 r,l Ynrrx V

Viteza de deplasare a autovehicuhrlui. [kn/ltl

Fig. 8.5. Bilanlul de putere al autovehiculului singular Vnm,rx Vinrax v lmax
intr-o anumitd treaotd din cutia de viteze. Viteza de deplasare a atttovehictrltrlui' [knr/h]
Fig. 8.5. Variafia puterii disponibile a autovehiculului, intr-o anumitd treapta
Punctul c (Fig. 8.5), obtinut la intersecfia dintre curbele Ps gi din cutia de viteze: Pvl,.., i,.., n - puterile necesare invingerii rezistenfelor
totale ale drumurilor, cataclerizate de Vr <...<V, '...'Vn'
puterea absorbitd datoritd rezistenfelor exterioane XP.*1, care nu depind

140 t4l

tl
BAZELE DIIiAMICII AUTOVTHICULELOQ PEI.IIORN/ANTE LE AUI OVEHICULELOA

Asemdn[tor, se poate analiza pe un singul grafic variatia puterii

disponibile a autovehiculului pentru toate treptele cutiei de viteze, in
diverse condilii de exploatare.
8.5" CARACTERISTICA DINAMICA A AUTOVEHICULEI,OR

s.4. ECUATTA GENERALA DE Mr$CARE A Caracteristica dinamicd reprezintd curbele de variafie ale fac-
AUTOVEHICULELOR torului dinamic in funclie de viteza autovehiculului (D : f(v)), pentru
toate treptele de viteze utilizate.
Caracteristica dinamicd se utilizeazd la:
Pentru stabilirea ecuafiei generale de migcare a autovehiculului, stabilirea vitezei maxime de deplasare a autovehiculului;
acesta se considerd in deplasare rectilinie, pe un drum cu inclinarc lon- stabilirea inclindrii longitudinale maxime a drumului fa(d
gitudinald fald de orizontal[ sub un unghi cx, in regim de vitezd tran- de orizontald;
zitori'r cu accelera{ie pozitivd. determinarea rezistenfei totale maxime a drumului;
Pebaza ecuafiei generale de migcare a autovehiculelor se oblin detenninarea aderen(ei max ime.
parametrii gi indicii caracteristici deplasarii cu regim tranzitoriu de Forf a exced entard F.*. caracter izeazd d i namic itatea autoveh ic u -
accelerare sau de frAnare. lului, dar nu poate fi folosit[ ca indice de compara{ie pentru
Ecua{ia general6 de migcare a autovehiculului se stabilegte pe autovehiculele cu greutdfi diferite. Calitdtile dinamice ale
baza bilanfului de tracfiune, ajungAndu-se la expresia 122,231: autovehiculului se apreciazd cu ajutorul factorului dinamic D, care
este o forfd excedentard specificd (parametru adimensional), dat de
#= *; (r^ -rR*')' (B.t ) rela{ia [22,23):
F"^. FR -Ru
in care: dv/dt este accelerafia centrului de rnasd a autovehiculului, in
Ga Ga
-/s'; mu - lnasa totald a autovehiculului, in kg, 6,ot - coeficientul der
influenfi a maselor in migcare de rotalie ale autovehiculului. AvAnd in vedere relalia (8.2) qi bilanful de tracfiune al
Pentru o treaptd j de vitezS, ecua{ia generalI de rnigcare a autovehiculului, expresia factorului dinamic poate fi scrisd sub forma
autovehiculului are forma 122, 231: 122,,231:
dv,lr\
---l = ----^ .(F., )R.*,i/. l'
D=v*i u-,'*. (8.3)
.6rn,i \ ^r -
(8. I

dt ffio
in cazul in care viteza cle deplasare a autovehiculului este
Aceastd expresie este valabild in situafia in care autovehiculul eonstantd, atunci factorul dinamic este egal cu coeficientul rezistenlei
este echipat cu cutii de viteze clasice, deoarece raportul de transmitelc lotale a drurnului (D: V).
diferi pe fiecare treaptd, iar in timpul demara.jului i""1 gi 6,oq Siurl Dac6 in priza directd (pentru i.upo = l), factorul dinamic este dat
constante. Pentru autovehiculele cu transmisii progresive continue, lrr tfc relafia (8.2), atunci in diferite trepte de vitezd caracterizate de
care i, este variabil in timpul demarajului, se include in calcule un c(x' rrlrortul de transmitefe igyi, relafia de calcul a factorului dinamic Q
rrrc forma 122,23):
ficient ( 6;", ) tabelar, corespunz[tor fiecarui convertizor hidrodinanrit

r42 r43
r-
BAZELE DINAN4I CI I AUTOVEHI CULELOR
DtaFoQN/ANTELE AUTOVEHTCULELCQ

k 'S. v? inIlfimea pa se poate deplasa autove-

rJ
FRJ 'lcvj hiculul cu o ant), la o anumit[ treapta
i?r: a cutiei de v Vo, f este coeficientul de
Dj= (8.4) rezistenfi la rulare);
Ga aderenfa maxim5 a autovehiculului.
in care: i"ni este raportul de transmitere din treapta j de viteze a cutiei condifia ca autovehicurur sd se deprasese fbrf, arunecare este
datd de dubla ineealitate:
de viteze.
intr-o anumitd treapti de vitez6, pentru aceeagi tura{ie a IR<& 3e.Zad, (8.-s;
motorului, for{a la roatd se multiplicd de isyl ori, iar viteza autovehi-
culului se micgoreazi de i.u; ori. in care: 2.4 este reacfiu'ca normald la puntea motoare a autovehi-
Cu ajutorul caracteristicii dinamice (Fig. 8.7) [22,231 se poate cufului; rp - coeficientul de aderenfd; produsur (q.z^d) reprezintd forfa
determina: de aderenfd; iar )R - surna tuturor rezisten{elor la inairitarea autove-
rezistenla total[ a drumului (Vr), corespunzdtoare unui hiculului.
factor dinamic (D1), ce poate fi invinsi de autovehicul la o Avand in vedere condi(ia (g.5), Iimita superioarr a fortei ra
vitezl oarecare (vr) li o treaptd de vitezi considerati; roat[ este dati de relatia:
viteza maximl v2** de deplasare a autovehiculului pe un
anumit drum caracterizat de ry2; F*'0, = Q'Zou. (8.6)

finand seama de rera(iire (s.2) qi (8.6) se poate determina

factorul dinamic limitat de aderenti:

g.Zoo-k.S.vf
O Dr= (8.7)
G.
Diagra ovehiculului (Fig. g.g) LZZ,
- 23] se obline amic lirnitat de a-derentd in
(J
caracteristica
!.
Pentru fiecare treaptb de vitezd, varorire factorurui dinamic
e
situate deasupra curbelor D* nu pot fi utilizate, deoarece apare pati-
narea rofilor motoare.
t' \tlrntax
\',lrurax v1 V2rnlxV
Mteza de deplasare a
autovehiculului, [kn/hl
Fig. 8.7. Caracteristica dinamicd a autovehiculului:
- factorul dinamic in treapta I, j, respectiv k de vitez6.
Dr, j. r

t44
r45
BAZELE DI I1AM ICI I AUTOVTHICLjLELOQ
PEAFORMAI1TELE AUTOVEHICULEIOI]

1)
D
4=
D
O(J
C)()
O
E>
iIE
gcn

O \ Tiurpul
Ir

Fig. 8.9. Variafia vitezei autovehiculului in timp:

a-b, a-br: demarare; b-c: deplasare cu regim uniform (deplasare constantd);
\, c-d, b1-d1: deplasare liber6 prin ine(ie; d-e, d1-e: deplasare fr6nat[.
Vrteza cle rleplasare a autovelriculului, [kur/hJ
l))
Yiteza medie a deplasdrii ciclice vci se determinl cu relalia[22
L--)
Fig. 8.8. Diagrama limitelor de utilizate a autovehiculului: )71.
Dr, j, I - factorul dinamic in treapta I, j, respectiv k de vitezd;
So +Su +Si +Sr s, + s, t-r..-,
D*i - factorul dinamic limitat de aderenfi (e, <...< er <...< eJ. Y
ci - - = (8.8)
td +tu +ti +tf [r +tu t.i
in care: I sunt spaliile parcurse in timpul demarajului (1,,), al
Sa, u, i,
deplasirii cu vitezi uniform6 (tu), al incetinirii (h) $i al frdndrii (t);
8.6. CARACTERISTICA DE VITEZA A AUTOVEHICULELOR S1 -
spafiul parcurs de autovehicul in timpul regimului tranzitoriu (t,),
cu vitezl variabild;
S.; - spa{iul parcurs in timpul unui ciclu (t6).
Caracteristica de vitezi a autovehiculului (Fig. 8.I0) 122,231o
Caracteristica de vitezd reprezintd varia{ia in timp a vitezei constituie dependenfa v.i = f(S.i).
autovehiculului (Fig. 8.9) I22, 231, incepind cu pornirea din loc gi
termindnd cu frenarea totalS.
Aceastd caracteristicd se utilizeazi la: ,[)
GO
determinarea valorilor vitezelor rnedii ale autovehiculelor; ()=
aprecierea calitdlilor de vitezd ale autovehiculului pe bazir de
vitezei rnedii dezvoltate, pe parcursul unui interval de timp (c )c!
sau al unui parcurs de rulare. NA
c)o
Ciclul inchis ab1d1e se obfine in cazul in care dupd demararc >ei
autovehiculul este ldsat sd ruleze liber gi apoi frdnat.
Suprafetele ciclurilor inchise in coordonate timp-vitezi. sr.rnt S.i
echivalente cu drumul parcurs de autovehicul in timpul unui ciclu. Spafiul parcurs in
cadrul tmui ciclu
Fig. 8.10. Dependenfa v.1 = f(S.;) (caracteristica de viteztr a autovehiculului).
t46
t47

j
l- tsAlELE DlNAlv'llCl l AlJl OVtl iICULELOQ PEI]FORN4AITELE AUTOVEHI CULELOA

Avdnd in vedere relalia (8.7). se poate determina accelera{ia

maximd limitatd de aderenfa rofilor motoare ar:
8.7. PARAMETRT CAPACITATII DE DEMARARE
A AUTOVEHICULELOR. as =(Ds -V) +u rot
(8. l0)

Studiul denrarajului autovehiculelclt presupune determitrarea

accelerafiei, a tirnpului ;i a spafiului de dernara.j, indicatori cu ajutorul 8.7.2. Determinarea duratei de demarare
cilora se poate aprecia gi compara capacitatea de demarare pentru
d i t'erite tipuri de autovehicule. Durata de demarare (to) este intervalul de timp in care
autovehiculul, pornind din loc, atinge viteza Vn, (vo= 0,9 v^*). in zona
(0,9 v,*,*+v*o*) accelerafia este foafte micd, iar cregterea vitezei nu mai
8.7. l. Determinarea accelera{iei este perceptibila. La v^*, inversul accelera{iei fiind -, curba (l/a)
tinde asimptotic c[tre verticala dusd din aceastd vitezd'
findnd seama de rela{iile (8,2), (8.3), (8.4) 9i de expresia-
AvAnd in vedere c5 (dt = dvla), se poate determina durata de
general5 a accelerafiei (a:
dv/dt), rezultir relafia de calcul a accele-
demarare t6 necesard cregterii vitezei intre limitele vs gi v,,:
ra{iei autovehiculului a; in diferite trepte de viteze ale acestuia:
t
ai=(Di.-\U).+- f.
J J (B e) t6 =Jdt= (8.1l)
o tot.;
0
Dependenfa a; = f(v.i), pentru fiecare treapt[ a cutiei de vitezh a
Pentru determinarea duratei de demarare de la pornirea din loc
auiovehicuf ului, este reprezentatd in figura 8.ll [22,231.
pdnd la vn, se construieqte diagrama inversului acceleratiei pentru toate
treptele cutiei de viteze, considerdndu-se ci trecerea de la o treaptd la
alta se face in momente optime, care se afld la interseclia curbelor
inversufui accelerafiei la diferite trepte (Fig. 8.12) [22, 23]. Se
presupune cd vitezele u*,,_,,,, (Fig. 8. l2) se oblin la turaf ia (n* = n".).
()l
o(J
Dacd trecerea de la o treaptd de viteza la alta s-ar face mai
()l
<6 inainte sau mai tArziu de punctele x1., x23,..., x(k_l),k (Fig. 8.12), durata
de demarare ar cregte, deoarece suprafa{a de integrare se mdregte cu
porliunile hagurate din diagrami.
"
0 \ La un autovehicul care are k trepte in cutia de viteze, durata
Vteza dc deplasarc a totald de demarare se determin[ conform relatiei:
aLrlovehicul ului. I krr/hl
k
Fig. 8.11. Curbele accelerafiei autovehiculului in func{ie de ta=)tj, (8.r2)
viteza acestuia, a = t(v).
j=l
in care t1 este durata de demarare, corespunzdtoare treptei j de vitez6,

148 149
 --
I PEPFORMANTELE AUTOVEHICULELOR
BMELE DII.IAtilICII AUTOVEHICULELOQ

+
tj = )At,,**,,,, (8.13)
l=Dmin
Atti+*l,j
unde:
i=trro
(n* - x), pentru j = I
i, = [,nio +(n* -x), pentru j=2*(k-1). (8.14)
t(i**),j = to,,,j-', + f At,,*-,,,, in s, (8.16)
I tin + (0,9
.o
*, - X), pentru j = 16 l=trmin

in care: v6 gi v1i+xyj se exprimd in km./h, iar ai; gi ac+x)j in n/s2.

Cu relafiile (8.15) 9i (8.16) se obfin domeniile de valori limitate:
Atr,**l,j 2 0i t.+*i,i ) 0, in intervalul v(i+x),j ) u*,,-,,,, .
7 Curbele de variafie ale duratei de demarare a autovehiculului, in
.a<
E"% funcfie de viteza acestuia, se pot urmiri in figura 8.13.
t:!
3;
OE
ag5
a
=.9
h!
c)!
:d
bts
ZQ
H=

fatr

'),>'.j!"
0 vxl j v*j,k v
Yitcza de deplasarc a
autovehiculului, [krn/hl
Viteza de deplasare a autovehiculului, ftm/hl
Fig. 8.12. Determinarea graficd a duratei totale de demarare a Fig. 8.13. Curba varialiei duratei de demarare a autovehiculului,
autovehiculului. in func1ie de viteza acestuia.

Pentru determinarea grafice a duratei de demarare ta = f(v),

cregtereax a turafiei motorului se alege suficient de mic[ pentru a 8.7.3. Determinarea spafiului de demarare
putea considera aria At (,*"),j egal6 cu aria unui trapez (Fig. 8.12):
Pornind de la relafia general[ a vitezei autovehiculului (v = ds/dt),
se poate determina lungimea spafiului de demarare, corespunzAtoarc
intervalului cuprins intre timpul inilial tn gi timpul final t:

151
150

lr
BMELE DINAMI CI I AUTOVEHICULELOQ PEIAFOQMANTELE AUTOVEHI CULE LOI.2

!n -o
sd = Jv.dt. (8.17)
C,) .H.
t9
=Pi:
La un autovehicul care are k trepte in cutia de viteze, spatiul =.
xo
total de demarare, se determind conform relatiei: v)dtr
_r+

k
sa = )sj,
j=1
(8. l 8)
0 vxlj v*j,k v
Vitcza de dcplnsarc u
in care S1 este spatiul de demarare corespunzItor treptei j de vitezd., autoveh iculu lui, [krn/hl

Fig. 8.14. Spafiul total de demarare a autovehiculului,

t, = las,,**,..; . (8. le) in funcfie de viteza acestuia.
l=Il.rn

Pentru determinarea graficl, a spafiului de demarare 56 = qy;,

nria AS11**y,, se considerd egaltr cu aria unui trapez:
8.8, PARAMETRI CAPACITATTI DE FRANARE
A AUTOVEHICIJLELOR

Aprecierea qi compararea capacitelii de frdnare a autovehicu-

lelor se face cu ajutorul decelerafiei maxime absolute &1 Szu relative
an"r, a duratei frdndrii tl gi a spa{iului de frdnare minim S1n6 in funcfie

or,,*-,,,, in m, de vitezS. Acegti parametri pot fi determinafi in intervalul a doul

S,,**),j =Sn,,,j-,,*
|
f
=[ min
(8.21)
viteze, dintre care ultima poate fi egali cu zero, in cazul 1'rAnirii totale.

in care: vil gi v1i+*11 se exprimd in km/h, iar At;; gi At1;1;; in s.

Cu relafiile (8.20) 9i (8.21) se oblin domeniile de valori limitate: 8.8. 1. Determinarea decelera{iei
AStr*^r,j 2 0l Srr+*i,j ) 0, in intervalul v1i+xy,, 2 u*,,_,,., .
Daci frAnarea se efectueazi cu ambreiajul decuplat, ecua{ia
Curba variafiei spa{iului de demarare a autovehiculului, in func-
diferenfiald generalS de migcare a autovehiculului, prin analogie cu
{ie de viteza acestuia, se poate urmtrri in figura 8.14.
procesul de demarare, devine [22,231:'
dvl
af =- - =-T-iFi -IRsx1 j, (8.22)
ot 6rot 'ma

r52 153
 BAZELf DII1AM ICI I AUTOVEHICULELOA DEPFORMANTELE AUI OVEHICULELOA

in care: o1 €ste decelerafia absolutd a autovehiculului; 6-, coefi- -

cientul maselor de rotafie in timpul frdndrii cu motorul decuplat; mu - 8.8.2. Determinarea duratei frAnlrii
masa autovehiculului; F1- forla de frdnare ( F, = p. Zr ); X&" suma
- la
rezistenfelor exterioare la inaintarea autovehiculului, care nu depind Integr6nd relaf ia (8.26) intr-un interval de viteze de la v1 v2 se
poate detennina durata minimi a frdndrii tm,122,231:
de caracterul migcdrii (IR"*, =R, +Ro +R,); R, - forfa de
rezistenf6 la rulare; Ro - forfa de rezistenfd la declivitate, dv dv
rezistenfd a aerului.
Ru - for{a de -dn=g'Q'sau: dt=- g.q (8.27)

Deceleratia absoluti in perioada de fr6nare cu motorul nede-

urr u/
+ tfmin=-J ou=l-=-(vl
dv I
cuplat &6. est€ datd de relafia 122,231:
-vil. (8.28)
&fm =-+==L(fr +FL +IR"^t), G.23)
" ,re'(q. g'q
u,s'<o
dt 6rot .ha ' '
Considerdnd frAnarea totald (vz = 0), atunci:
in care: F;- - for{a de frAnare datorati motorului, redusd la rofile
motoare; 6,o1 - coeficientul maselor de rota{ie in timpul frdndrii cu
vl
rrmtn
f^
-g.q. (8.2e)
motorul nedecuplat.
Frdnarea cu motorul nedecuplat este mai eficace decdt cea cu
motorul decuplat in cazul in care: ir6n) o1. Procesul de frdnare este complex, constituit din multe faze
Pentru aprecierea cantitativd a calitdfilor de frAnare, de multe ori (Fig. 8.15) [6], fiecare dintre acestea influenfdnd mod direct
se utilizeazd decelerafia relativd (coeficient de fr6nare) 122,231: eficienta frdn[rii.

Eficien{a procesului
af rel =t=100'\,Eo, (8.24) de frArutre.
8g ['2,,,]

in care: &p est€ accelera(ia absoluti a autovehiculului; g - accelerafia

gravita{ionald.
ConsiderAnd cd: 6ro1 = l; Ru = 0 (viteza la care incepe frdnarea
nu este prea mare); a = 0 (frAnarea are loc pe drum orizontal);7a = 6o
(frdnarea are loc pe toate rofile), rezultd:

ag1 =(f +g).9, (8.2s)

iar dacd toate rofile sunt blocate (f= 0), atunci:

af2 = 9'8 ' (8.26)
Fig. 8.15. Schema procesului de frAnare.
I

r54
il
t-
llrrltlE DllAMlCll AU tOVl.t IC,ULELOQ DERFORMANTELE AUTOVEHICULELOA

Nota{iile utilizate in figura 8.15 sunt: A - evenimentul ce consumarea cursei libere a pedalei de frdnd (eliminarea
determinr franarea poate fi observat; B evenimentul este perceput;
-
C - evenimentul este in{eles; D - situafia este in{eleasd; n -- decizia
jocurilor dintre articula{ii; reglaje ale sabofilor; elasticitatea
conductelor).
Durata intdrzierii fiziologice (intervalul A-. E) are o valoare
medie de 0,6 secunde. F-iecare conducitor auto are insh un interval de
tirnp propriu de intdrziere fiziologicd, care diferd de valoarea medie.
Atunci cdnd se cunoagte situalia care a declangat acfiunea de
fr6nare se poate stabili gi dacd aceastd ac{iune a fost anticipatb sau
dacd a reprezentat o surprizi. In aceste conditrii durata intArzierii
fiziologice prezintd valori intre 0,5+1,1 secunde pentru situafii de
surprizd gi 0,4:0,8 secunde pentru situatii anticipate cu valorile medii
de 0,73 secunde gi respectiv 0,54 secunde.
Durata ti,*. (intervalul E+F) este de 0,1+0,2 secunde pentru
frdne cu acfionare mecanic[ gi hidraulicI, respectiv 0,2+0,4 secunde
pentru frdnele cu aclionare pneumaticf,.
Faza de percepere a evenimentului (a) depinde de forma,
dimensiunile gi iluminarea obstacolelor, capacitatea vizuall a
conducdtorului auto, starea de aten{ie a acestuia, existenfa unor factori
perturbatori (oboseala, somnolenfa, starea de sdndtate, aparifia
simultand sau succesivd rapidd a mai multor pericole etc.). Aceste
timp total necesar pentru oprirea autovehiculului. elemente influenfeazd gi asupra intervalului de timp pentru inlelegerea,
judecarea situafiei qi luarea deciziei B+E, insl experienta poate
conduce la reducerea miniml a acestui interval de timp dacl situalia a
fost perceputi corect gi la momentul oportun.
Durata necesarl recunoagterii unui obiect in condilii de vizi-
fiziologice t1q, gi durata intArzierilor lnecanice ti,,*.:
bilitate bund este in medie 0,2 secunde. Intervalul de timp consumat
tor= [ifi, f ti*".. (8.30) pentru a migca ochii gi a fixa un nou obiect in scopul recunoagterii lui
variazd intre 0,1 gi 0,3 secunde [6].
D urata in tdrzieri
lor fizi ol ogice t6, c uprinde : I)urata de perceptie-reac{ie la frAnare, in funcfie de natura
faza de percepfie;
stimulului care determind perceplia gi pozilia piciorului care aclio-
faza de emofie;
I
neazd pedala de frdnare, este indicatd in tabelul 8,1 [16], iar in tabelul
faza de rafionament (udecata);
tl 8.2 este redatd aceeagi duratb in func{ie de starea conducdtorului auto.
faza de decizie.
Durata int6rzierii la frdnare (intervalul A+G) este de circa I
Durata intArzierilor mecanice tin". constd in:
secundd pentru cazul in care in traiectoria autovehiculului este interpus un
lr
ridicarea piciorului de pe pedala de accelerafie; obstacol gi de aproximativ 3 secunde pentru cazul in care se efectueazl o
punerea piciorului pe pedala de frdnd;
depdqire, pe un drum cu doui benzi de circulafie cAnd din fa{d vine un alt
autovehicul [6]. Diferenfa de timp se datoreaz6 procesului de judecare a

156 t5'7
ii

ill'
BAZELE DINAMICII AUTOVEHICULELOP
PEAFORN4ANTELE AUTOVEHI CULELOA

elementelor percepute in raport cu situatia existentb, proces in care sd fie majorata cu 15:50% cind numdrul de elemente
complexitatea rapofturilor de cauzalitate dintre elementele percepute percepute, pentru a decide, este mai mare de patru.
determind gi un interval de timp de judecati mai mare. De exemplu, la angajarea bruscl a unui pieton in traversarea
Tabelul S.l drumului prin loc neamenajat, din fa{a venind un alt autovehicul,
Valorile intervalului de timp de percep{ie-reac{ie la frf,nare func{ie de elementele percepute sunt [6]:
natura stimulului gi pozi{ia piciorului care acfioneaztr pedala de frf,ni directia de deplasare a pietonului;
Durata de perceplie - reac{ie, viteza pietonului;
Pozilia piciorului Stimul viteza de deplasare a autovehiculului;
in secunde
Pe pedala frinei Auditiv A aA viteza de deplasare a celui de-al doilea autovehicul - care
Pe pedala frAnei Luminos 0,30 vine din fafd;
Pe pedala accelerafie Auditiv 0,46 distanfa celui de-al doilea autovehicul fa{d de pietonul aflat
Pe pedala acceleratie Luminos o c') in traversare.
Durata intArzierilor involuntare (ti;) reprezintd intervalul de timp
scurs din momentul in care conducdtorul auto percepe aparilia
T'qbelul8.2 pericolului, p6nd in mornentul in care frdnarea autovehiculului este
Valorile intervalului de timp de percepfie-reac(ie la fr6nare funcfie de
constantd.
starea conductrtorului auto
[i; = tpr * ti1 = [io, * ti66 * t1i, (8.31)
Starea conductrtorului auto
Limitele duratei de percep{ie -
reactie la frffnare. in secunde in care tl este timpul scurs de Ia inceperea procesului de frdnare pan[
Se agteaptf, la pericol 0,5 - 0,8 la blocarea ro{ilor (atingerea eficacitdlii maxime a frAnirii),
Priveste normal inainte 0,8 - 1,0 tir = 0, l=0,2 secunde.
Atenfia este atrasd de altceva (schimbl Intervalul de timp total de oprire (too,) este definit ca fiind
treptele de vitez[, privegte lateral, 1,0- 1,2
timpul scurs din momentul apariliei pericolului de producere a unui
depd$e$te un alt autovehicul etc.)
accident, pAni in momentul opririi autovehiculului:
Este neatent, este orbit de lumina
farurilor altui autovehicul, circuld pe 1.2 - 4.0 topr= tri * tfnrin = to.* tir * tf nrin = titz * ti*.. * ti6* tr-;n,(8.32)
timp de cea{[, furtunf, etc.
A corrsumat b[uturi alcoolice
tn care t6s' eSt€ durata frAn[rii efective (intervalul de timp in care
3,0 - 5,0
frAnarea se efectueazd cu decelerafie maximd * durata fr6n[rii cu
Durata de percepfie-reaclie se reconanda [6]:
rofile blocate gi decelerafie sc[zutd).
- sI fie majorati cu 15+20yo in cazurile in care deplasarea
autovehiculului se efectueazd pe carosabil ud, cu ndzgd,
8.8.3. Determinarea spafiului de frAnare
zdpad6,, polei:
si fie majorat[ cu 25+50Yo fati de cele 3 secunde, pentru Decelerafia autovehiculului poate fi scrisd gi sub forma:
luarea unor decizii de cltre conducitorul auto al cf,rui
autovehicul este dep[git, cdnd condifiile meteorologice sunt dv dv ds dv
nefavorabile sau pe timpulnopfii; (8.33)
dt ds dt
-=-.-= ds

158
l -59
 BAZELE DINAMICII AUTOVIHICULELOP \ IAIJILITATEA AUTOVEhICULELOIQ DE POTI

q'a -.
tscx,.> _ (9.6)
A e.he

Pentru autovehiculul cu puntea nlotoare in fafl, condilia ca 9.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR

alunecarea ro{ilor sd aibd loc inaintea rdshrmdrii (rdstumarea longitu-
STABILITATII TRANSVERSALE
dinali si nu fie posibild), este:
La un autovehicul care se deplaseazd in curbd cu centrul de
(9.6',) viraj O (Fig. 9.2), acceleralia longitudinald a* 9i accelera[ia
transversald ay a centrului de greutate C6, S€ determini conform
refafiilor |9,22,23):
iar"pentru autovehiculul cu anrbele pun(i motoare:

tgcru > e. (9.6") dv.)

tx =-;-b.(t)-
ot
Pentru asigurarea siguranfei de circulalie a autovehiculului este (e.8)
bdv )
nccesar ca C[r"
. > 0,no*, 120,22,23]: =-.-+K.O"
a,,JRdt

b Notafiile din figura 9.2 sunt urmdtoarele: 0 - unghiul de bracaj

t. , (e.1)
\ rofilor de direcfie fafa de centrul de greutate; ol - viteza unghiulard a
a autovehiculului aflat in viraj; R - raza de viraj; R,- distanta de la
t'\ '
(9.7')
care reprezinti condi{ia pentru care nu este posibilS rdsturnarea
longitudinal[, precedatd de patinarea roJilor nrotoare. Rela{ia (9.7) este
valabild la urcarea autovehiculului, iar relatria (9.7') la cobor6re.
Pentru verificarea stabilitdfii longitudinale, in condilii statice de
laborator [], 15], autovehiculul se amplaseazd pe o platformi
basculantd prev6zuti intr-o parte cu un dispozitiv special de ridicare.
Unghiul limitd astfel determinat va fi de folos pentru alegerea rampei
in vederea incercdrii pe parcurs. Testele se efectueazd pe poligoane
prevdzute cu rampe av6nd inclindri diferite gi paliere intercalate,
suficient de lungi pentru a se obline viteza doritd. Autovehiculul
verificat este tractat printr-un cablu de cdtre un alt autovehicul care se
depfaseazd cu aceeagi vitezd pe palierul orizontal, Unghiul rampei la
care incepe desprinderea ro(ilor de sol se numegte unghi de stabilitate
lon gitud inali la rlsturnare.
al ro{ilor de direc{ie fafi de puntea spate; 0'- unghiul de bracaj al
centrul de viraj O la centlul de greutate C6; a.o = R,0)2 - accelerafia
centripetd a centrului de greutate al autovehiculului; are = R,(dcD/dt) -
accelerafia targenfial5 a centrului de greutate al autovehiculului.
In centrul de greutate al autovehiculului aclioneazd forfa de
inerlie cu doui componenre, forfa de iner]ie longitudinald Fi* gi fon{a
de inerfie transversalI Fi, (Fig. 9.3) [22,23]:
=9o f+-u
E* =ma.u*
I \ot
,rl)
(e'e)
n o^
fiy=mu'uv=l=\R f_o_.gr+n.rr)'
dt )
in care nL este masa totald a autovehiculului.
Momentul de inerfie M;, ia nagtere la deplasarea curbilinie neu-
niformd datoritd masei autovehiculului la rotirea lui in iurul centrului
de greutate (se opune virajului) 122,231

178 l9

irl
BMELE DINAMICII AUTOVEHICULELOR pEQFORN4AN
[ELE AU I OVEhtCULET Ot)

ConsiderAnd cd: 6,o1 = I,4 = Gu cos u (frAnarea se realizeazd pe c) FR. =R. -Ra -RO +R6,inN,
toate rolile), gi & 0 (viteza la care incepe frdnarea nu este prea mare, in care: Ru se exprim[, in N; 116, in N; Rr, in N; R,, in N.
=
iar rezistenfa aerului este micd gi poate fi neglijatd), o, = 0 (frdnarea
are loc pe drum orizontal), rezultd relatia de calcul a spaliului minim
de frdnare [22,23):
v? -u1
Sf.,n=E (8.34)
f +g a) h - k .S. v2, in N;
Fexc =
Dacd frAnarea este totald (vz = 0), atunci coeficientul de rezis- ( " ,\
b) Fexc = cu .l v + -9-Ie! 9I | . in N:
tenf5 !a rulare se poate neglija (f : 0):
.

\ g dt)
c) Fexc = Fp , in N,
Sf ,nin = (8.35) in care: dv/dt se expriml in m/s?; Fn, in N; g, in m/s2; Gu, in N; k, in
z'qr'g
=u? kg/m'; S, in m'; v, m/s.
Spafiuf total de oprire este dat de relafia 122,231.

Soo, =Sr.n +Sr, (8.36)

a) PR = P" 'q1, in W;
in care: S, este spa{iul suplimentar de frAnare (datorat intdrzierilor), b) PR =P, +Pa +Po +P6,in W;
Ss = vt .(to,. * ,ir ). (8.37) c) PR =P,. lPu -Pp -Pa,inW,
Pebaza relafiilor (8.35), (8.36) qi (8.37), rezult5: in care: Pu se exprim[ in W; P6, in W; P., in W; Po, in W; P,, in W.
d-ln
Sop, = v1(rpr + tis ) (8.38)
,h+
a) Prr = P" - Pp, in W;
b) Pr =P" -(a +Pu +Po +p6),inW;
c) Pt, = P" .(r - n,), in W,
8.9. TESTE GRILA
in care: Pu se exprimd in W; Po, in W; P., in W; Po, in W; P,, in W.

a) FR=R, +Ra +RO +R6,inN;

b) h =R. *Ru -Rp -Ra,inN;
160 t6l
I]AZELE DINAIUICI I AU TOVEHICULELOA PEAFOR\4ANTE I. E AUTOVEHICULELOF2

M" 'icnj '4t

b) Fi.j = ,inN;
'nt
c) lRj =iP" , in N. a) )n<Fr <e.Ga;
in care: M. se exprimi in Nm; P", in W; 16, i'n m; v.;, in m/s.
b) )n < Pp. <q.zz;
c) )n=h. (e.Zr,
in care: Fp se exprimi in N; G,, in N; )n, tn N; Zr, in N; Zz, in N.

a) o=h-\'s'u2'
Ga
t
t)) D=V*dtot.du' q'Zt-k'S'vf
g dt' ^\ r\
aj Lt^= - - .

' Lta --
c) D=V-6'ot 'du.
g dt' b) D=Q*6'ot 'du '
in care: dv/dt se expriml in m/sz; Fp, in N; g, in m/s2; Go, in N; k, in g dt'
kg/m'; S, in m'; v, in m/s.
^\ l),n .^ k'S'vf
C) =9---------,
YG
in.care: dv/dt se *O]'Lu in n/s2; g, in m/s2; Go, in N; k, in kg/mr; S, in
k .S. v? fll'; Vr, in m/s; Zr, ?n N.
rJ
FRj'i.uj - a
I
cvJ
a) Dj= P.u*
Ga' a)
Ga'
A.
b) Dj =V-#.u,, b) factorul dinamic maxim D,*, la treapta I de vitezd gi prizl
b directd:
c) viteza maximi de deplasare vm^ pe drum orizontal de calitate
k .s. v,2, ['1.,, - t]
tJ bund cu incdrc[turi nominald.
c) Di=Dpa'icvj* = l*-1,
Ga [. '3",
)
in care: aj se exprimd in m/s2; Fp;, in N; in m/s2; Go, in N; k, in
g,
kg/m'; S, in m'; v,.,, tn rn/s.

162
r63
t-
BAZELE DINAN/ICII AUTOVEhICULELOTi PEAFORMANTELE AUTOVTHICULELOA

to
c) Sa = Iv'dt,inm,
tn

ir.) ut
( ksv? ) * ln care: v,mx se exprimi in m/s, v, in m/s; t6, in s.
= - *,1 U;t
[* Ou-
a) D0 = DC 'tlc ;
G"
b) D0=Dc';L;
c) a* = (D<p - ry)- ' '
\JO
6.nt
in care: g se exprimd in m/s2; G,,, in N; k, ?n kg/m3; S, in ml; v,, in m/s;
c) Do=Dc [-no),
in care: Go $i G" se exprinrd in N.
Z:, in N.

ul'du rrf
. td=J
a) +M;
Di tsf =-,lllr\l-M,
Ms
v0
-,tns; rrf
b) td = 0,9.
vn - rQ, in s; c) Ff =Xf -X6,inN,
?nY in care: Mi se exprimd in Nm; M,., in Nm; r,r, in m; Mr, in Nm; Xr, in
uPdu N; X,r, in N,
.
c) td=J
to
-,rns,
in care: a se exprimd in m/s'; ar, in m/s-.
a) Xf -a^ = (r * q)'21 , in N;
b) Xf n.,u* =g.Zf,inN;
c) Xf n.'u^ =\t.Zf , in N,
In in care: ft se exprimd in N.
a) 56 = J v.Ot, In m;
to
b) s6 = 0,9. Vmax .t6 , in m;
a) uf = -*, in m/s;

164 I (r5

rrl

!ilr
 BAZELE DINAN4ICII AUTOVEHICUttLOA PE IIFORMAI'ITELE AUTOVEHI CULE LOA

V1 / \
c) Sf min = .
o, + t if /. in m, dacd se frdneazd pAnd ta oprire.
* \t

in care. g r".*p.i*5 in m/s2; to,, in s; t1, in s; v1, in km,/h; v2, in km/h.

in care: XR""1, se exprimi in N; FL, in N; mu, in kg; F1, in N.

)
a) Sopr = 'l
,ln m,
2.3,62.,p.g
'dv^
a) af =-dt,inm/s; b) sop. =
* frr, + ti1 ), in m,
b) ur =&i&[,inm/s; )
'l
6rot 'ma c) . (,0, * ,,, ), in -,
FiJ4t .f,xs4-,
Sopr =
2.3,62 .q.g #
c) u,' = in m/s, in care. g se exprimd in m/s2; to,, in s; tx, in s; v1, in km/h.
Srotf 'ma
in care: X\*, se exprimd in N; F6, in N; mu, in kg; F;, in N.

1 igtiiiirntliffi6;E,frAnare e$te darfl]d tCtrilar

C Aplicafii

a) tf n,in =
.y1:]2, in ,; 1. Si se calculeze bilanful de tracfiune a unui autovehicul cu greutatea
9'g totald G, : 1867 daN, ampatamentul A = 2,'7 m, ecartamentul fa{d
Er = 1,502 m, ecartamentul spate E2 = 1,488 m, lungimea
b) tfmin-vl-v2,ins; L= 4,555 m, ldfimea G = 1,765 m, inil{imea H: 1,396 m, marca
Vg anvelopelor 205/60 R 15 V, puterea maximd p^* = 147 Cp la
c) rf min = ff-p, in ,, np = 5300 rot/min, momentul motor maxim Mr,* = 235 Nm la
u + 9/'g nu : 2500 rot/min, cu puntea motoare in fafi, cu cinci trepte de
in care: g se exprimtr in m/s2; v;, in m/s; v2, in m/s. viteze cu raportul de transmitere al cutiei de viteze in prizd direct[
(treapta a-fV) i.u1y :1, pentru urmdtoarele situalii:
20. Spafiul mini o autovehiculul se deplaseazl pe $osea de asfalt in stare bun6,
a) Sf ,'.in =
't
,? -,?
:' +.
,
in m;
orizontal6,, in treapta a IV-a de viteze;
o autovehiculul se deplaseazd pe $osea pavatd in stare bun6,
2'3,6''g I +q cu inclinarea longitudinal[ a acesteia fat[ de orizontall de
20o, in treapta a III-a de viteze;
,? o autovehiculul se deplaseazd pe drum de pdmdnt dupi ploaie,
b) Sf .nin = , in m, dacd se frdneazd pAnd la oprire;
2.3,62 -g. g cu inclinarea longitudinali a acestuia fafd de orizontald de
l5o, in treapta a II-a de viteze.

166 t6l

]["
BAZELE DIIJAN4ICII AUTOVEhICULELOR DEAFOQ|VA|ITE LE AUI OVEHTCULE LOt'i

2" SA se calculeze bilanful de tracfiune la diferite tipuri de 12. sa se calculeze accelerafia autovehiculului cu datele prezentate la
autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se aplicalia 1.
deplaseazl in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze.
13. sa se calculeze accelera{ia limitatd de aderenfa rofilor motoare a
3. Si se calculeze bilanful de putere al autovehiculului cu datele autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia L
prezentate la aplicalia ,1, pentru aceleagi condilii ca cele de la
14. se se determine durata gi spafiul de demarare ale autovehiculuiui
aplicatia respectiv[.
cu datele prezentate la oplicalia 1.
4. Si se calculeze caracteristica fo(ei la roatd a autovehiculului cu
15. sa se calculeze decelera{ia autovehiculului cu datele prezentate la
datele prezentate la aplicalia 1. Autovehiculul se deplaseazd pe
gosea de asfalt in stare bun6, orizontalS. aplicalia L

16. Avdnd in vedere relafiile (8.25) 9i (8.26) gi considerdnd c6 frdnarea

5. Si se calculeze caracteristica forfei la roatd la diferite tipuri de
are loc pe diferite categorii de drum caracterizate de coeficientii rp
autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se
gi f (Tab. 8.3), se va reprezeuta grafic influenfa drumului asupra
deplaseazd in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze.
decelerafiilor as gi ap.
6. Sl se calculeze caracteristica dinarnic[ a autovehiculului cu datele
prezentate la aplicalia.l, Autovehiculul se deplaseazb pe gosea de Tabelul S.3
asfalt in stare bun[, orizontald. Determinarea decelera{iilor a1 gi a12
7. Sd se calculeze caracteristica dinamicd la diferite tipuri de
Coeficientul
Coeficientul
Categoria
autovehicule la care se cunosc datele menfionate mai sus gi care se Nr. de rezistenfl Deceleratia
(natura) 9i
de aderenttr
deplaseazd in diferite condilii de drum la diferite trepte de viteze. clt. la rulare
starca
8. Sd se calculeze forfa excedentar[ care poate fi folositd la invingerea drumului a f ?fl' drz,
rezistenfelor drumului gi la accelerare ale autovehiculului cu datele tm/sl lm/s2l
prezentate la aplicalia ,1, pentru aceleagi condilii ca cele de la I Q.in fr;n &rr r Itzt
aplicafia respectivi. I (Pmed f- tneo orr arzi
9. SI se calculeze puterea pierdut[ la invingerea rezistenfelor de fre- n 9nrr* fru* ?rro &f zo
care din transmisia autovehiculului cu datele prezentate la aplicalia
/, pentru aceleagi condilii ca cele de la aplicafia respectivl. I Q^io Brrr &tzr
Valoare
10. S; se calculeze factorul dinamic limitat de aderenfi al autove- I Qme,i
constantA
&rr drzi
hiculului cu datele prezentate la aplicalia L (P,**
n of ln ni,rn
11. Sd se calculeze puterea disponibil[ pentru accelerare la un auto-
I f".t ar,, lrzt
turism cu greutatea totali 2807 daN, puterea efectivd a motorului Valoare
75 CP, ecartamentul fati 1,513 m, ecartamentul spate 1,494 m, constantA
fr* &tt; &tzi
indffimea 7,439 m, care se deplaseazd pe $osea de asfalt in stare
n fto* &f tn af
bund cu inclinarea longidudinald a acesteia fa{6 de orizontald de zn

15o gi cu o vitezd de 55 km/h.

168
t69
 IJAIEL E DINAMI CI I AUTCVEIII CULE LOI]
PEAI-OIIMANTELE AUTOVEHI CULE LOA

1?. Pe diferite categorii (naturi) qi stiiri ale drumului, respectiv la Tqhelul S.5
diferite viteze initiale de fr6nare (r,1), se vor determina duratele De terminarea
Inl spafiului
iului mirrim de liAnare
frAn si a spatiului total de oprire
minime de frdnare tL;" (Tab. 8.4). Spafiul Spa(iul
Viteza ini{ialtr a Coeficientul
Nr. minirn de total de
Se vor reprezenta grafic influenlele: autovehiculului de aderenftr
crt. frAnare oprire
drurnului (caracterizat de coeficicntul de aderen{I <p) asupra vr, [m/s] (0 Sr-i., [m] Soo., [m]
I
duratei minime de fr6nare, la o anumitd, vitezd. iniliald de (0-;. Sr-io t S
frdnare; Valoare
Qmea Srmn S.n, i
vitezei iniliale de frdnare asupra duratei minime de frAnare, constanta
n a S, -in n Soo, u
pe o anumild categorie de drum.

Tabelul S.4
I vrr S, s oprt
',u,
Deterrninarea duratei mininre de fr6nare Valoare
s-tnnnl s'- opn
constanta
Yiteza inifialtr a Coeficientul de Durata minimtr de s
Nr. n n S, .'n n oorn
autovehiculului aderenttr fr6nare
clt.
vr, [m/s] a trnrio, [s] I Vrr Q.in S r,tn, S
"0,,
9min [f .in r
Valoare i 9mea Si*i"i soprt
constanta Q^",1 tf .in i
l1 a-^, [f .in n n vtn (P,** Sf ,ri" s
n oo,n

I vrr 'f min I

Valoare
I
constanta t, r",
n vtn tf *in Exemplu numeric
n

18. Pe diferite categorii gi stdri ale drumului se vor determina spafiile 1. Si se calculeze puterea disponibila pentru accelerare la un
minime de fr6nare gi totale de oprire, irr cazul frdnarii totale, la autocamion cu platfonnd deschisd, cu formula rolilor 4x4, incircat
diferite viteze iniliale de frdnare (Tab. 8.5). la capacitate maximi, care are greutatea tolald,22100 daN, puterea
efectivl a rnotorului 135 CP, ecartamentul 1,850 m, lndl{irnea
Se vor reprezenta grafic influen{ele:
2,750 m qi care se deplaseazd pe o gosea de beton in stare bun[
drumului (caracterizat de coeficientul de aderenld g) asupra orizontald, cu o vitezd de 40 krn/h. Yiteza vAntului se neglijeazd.
spafiului minim de frAnare, respectiv asupra spafiului total
de oprire, la o anumiti vitezd initiald de frdnare;
P" = 135 CP = 135.0,736 kW = 99,36 kW;
It vitezei iniliale de frAnare asupra spafiului minim de fr6nare,
nt = 0,85;
respectiv asupra spa(iului total de oprire, pe o anumit[
G^ = 22100 daN;
categorie de drum;
Ecartamentul: E = 1,850 m;
amt ale vitezei inifiale de frdnare, c6t gi a categoriei gi stirii
inlllimea; H:2,750 m;
drumului asupra spafiului minim de frdnare, respectiv
Aria secfiunii transversale a autocamionului: S = H.E, m2;
asupra spafiului total de oprire.

lll
1'
BAZELE DlNAlvllCll AUTOVTHICULELOR PERFOAMANTILE AUTOVEHICULELOQ

inclinarea pantei: ct, = 0o; tir - durata intarzierii.din momentul inceperii dezvoltdrii forlei
Coeficientul de rezisten{[ la rulare: f = 0,01 6, (v. tabelul 6.3); de frAnare p6ni la atingerea valorii maxime' (hr = 0,1=0,2 s);
Coeficientul aerodinamic: k = 0,06 kg/m3, (v. tabelul 6.4). vt - viteza autovehiculului, la care se incepe frdnarea:
Bilanful de putere al autocamionului este dat de relalia: vr = 60 km/h + vr = 16,666 rnls;
vz - viteza autovehiculului, la care se termind frAnarea:
Pn = P"'T1 = P, + Po + P,, + Pa +
vz : 0 km/h (frdnarea este total[),
Po = P..It - (P, + Po + Po) -+ puterea disponibilS pentru accelerare.

P, = f.v.Go.coscx = 39,288 kW -+ puterea necesarl invingerii

* + 16,666/(0,8'9,81) = 3,023 s'
top, = 0,8 + 0,1

rezistenfei la rulare; Spafiul de oprire al autoturismului Soor, in cazul in care frAnarea

este totald se determin6 cu relatia:
Pp = v.Gn'sinc = 0 kW -) puterea uecesard invingerii
rezistenfei pantei; Sop, = Srrin + S,, in m;
Pu = k'S.v3 = 0,4185 kW -+ puterea necesard invingeriirezisten{ei Sr.io = vr'l(2'3,6''g'9),in m el spafiul minim de frinare;
aerului.
S. = vr'(tp, + W)13,6, in m ++ spafiul suplimentar de frdnare;

= Po - 44,7495kW.
3 Sop, = 6021(2. 3,6
2.9,81'0,8) +
60'(0,8 + 0,1)/3,6 =32,697 m'
2. Sd se calculeze durata gi spafiul de frdnare la un autoturism,
prevlzut cu frdne hidraulice, care se deplaseazi cu o vitezi de 60
km/h pe o $osea de asfalt in stare bunb orizontald. Se vor considera
intervalul de timp gi spafiul de frdnare din momentul sesizdrii
necesit6lii frdnarii de cdtre conducdtoml auto, care privegte normal
inainte.

Intervalul d€ timp total de ftAnare se detlrmind cu relalia:

Lp.= h, + tr + k.,h. in s.

Durata miniml de franare t,,n se determintr cu relatia:

vr -vt
tf min =-'ins
Ig
Co€ficientul d€ aderenld: g = 0,8,1u. ,u6"tut r.tr.
-
h interualul de timp de percep{ie-r€actie, corespunzltor din
momentului apari[iei pericolului 9i pan[ ln momentul crege i
€ficientei de frinare, ln oazul unui conductrtor auto care prive$te
normal lnainte are valori cuprinse intre 0,8 il,0 s.

t72 l7l
 5 IABILITATEA AUTOVEHICULELOR DE ROTI

9. I. DETERMINAREA PARAMETRILOR
STABILITATII LONGITUD INALE

cnl,I'l*()LLtt. I
Se considerd un autovehicul, prevdzvt cu doul punfi, cea din
spate fiind nlotoare, care are o migcare acceleratd pe un drum de
calitate bund, cu inclinarea longitudinali a acestuia fa{[ de orizontali
STAB|L|TATEA AUTOVEHTCULELOR pE ROTI sub un unghi cr (Fig. 9.l).

Stabilitatea autovehiculului reprezintd capacitatea acestuia de a

nu afuneca, patina, derapa sau ristunta pe drurnuri orizontale, cu
inclinare longitudinald sau transversald, curbe etc., atet in timpul
deplasirii c6t Ei in stare de repaus,
Pierderea stabilitetii longitudinale se manifestl sub forma:
r[sturndrii in raport cu una din punfile autovehiculului;
aluneclrii sau patindrii longitudinale pe suprafa{a drumului.
Pierderea stabilit6tii longitudinale este posibild:
la urcarea sau cobordrea pe drum cu inclinarea longitudi_
nald fafd de orizontald sub un unghi cr mare;
in timpul demarajului sau frAndrii;
la deplasarea pe drum orizontal cu vitez[ excesiv de mare.
Pierderea stabilit[tii transversale se poate produce:
fi e prin deraparea autovehiculului (alunecarea laterald);
fie prin risturnarea laterald, Fig. 9.1. Schema forfelor care aclioneazd asupra autovehiculului cu douf,
o sub acfiunea componentei transversale a forfei centri_ pun{i, cea din spate fiind motoare, la deplasarea pe un drum cu inclinarea
fugale, ce apare la deplasarea in viraj; longitudinald a acesfuia fala de orizonta16 sub un unghi cr.
I sub acfiunea componentei paralele cu drumul a greu_ Notafiile din figura 9.1 sunt urmltoarele: A - ampatamentul
tdfii autovehiculului, la deplasarea lui pe un drum cu autovehiculului; a, b - distanfa pe orizontald, in lungul axei longitudi-
inclinare transversald. nale a autovehiculului, a centrului de greutate fa{i de puntea fa-
Dac[ inclinarea transversali a drumului este mare, deraparea
sau rdsturnarea lateral5 poate avea loc gi in cazul deplasdrii
ldlspat:; h, - indlfimea centrului de greutate (in cazul de fafd se
rectilinii a considerd h* ho, hu fiind inll(imea de presiune); Go - greutatea totald
autovehiculului. =
a autovehiculului; R,, - for{a dc rezisten{5 a aerului; Ra - forfa de rezis-

174 l7-s
BAZE LE DINAN4I CI I AUTOVEHICULELOA \ I ABII ITATEA AUTOVFI-IICULELOA DE AOlI

tenfi la accelerare sau demararei R, - forfa de rezistenfd la rulare; Fp -

forfa f a roatd,; 21,2 - reacliunile nonnale ale solului la puntea fa[d, re- tg(.r., <-.b (9 l)
hs
spectiv puntea spate.

9.1.1. Determinarea parametrilor b) La coborkre, criteriul de stabilitate longitudinal6 este dat de

stabilitlfii longitudinale la risturnare mlrimea reac{iunilor 22, deoarece rbsturnarea se produce in jurrrl
pun{ii din fafd.
Determinarea unghiului limitd de rd.sturnare a,,, in acest caz, unghiul pantei maxime ct,,. , la care stabilitatea
a) La urcare, criteriul de stabilitate longitudinali este dat de
longitudinal5 la rdsturnare este la limitd (rlsturnarea autovehiculului la
mdrimea reacfiunilor 21 (Fig. 9.1), deoarece rlsturnarea se produce in
cobor6re, sub acest unghi, este posibil6 in orice moment) este dat de
jurul punfii din spate.
relafia |9,20,22,231:
Dacd: Zr > 0 -+ stabilitatea longitudinal6 este asiguratb;
Z, < 0 -+ autovehiculul se rdstoarnd; a
Zr = 0 -+ stabilitatea longitudinall este la linritd. '' = arctg-,
CX,_
-h8
(9.:1

Avdnd in vedere condigiile iniliale. rezisten{a la rulare R, = 0

(coeficientul de rezistenfh la rulare f 0).
=
Valoarea forfei la roatd Fp depinde de numdrul punfilor motoare
ale autovehiculului:
Fp = rp.Zl - pentru autovehicul cu puntea motoare in fatd;
Fs= e.Z2 - pentru autovehicul cu puntea motoare in spate;
Fp = tp.(Z; + Z) - pentru autovehicul cu ambele pun{i motoare,
g este coeficientul de aderenfi longitudinalS.
Pe baza ecuafiei de momente fafi de punctul de risturnare B
(Fig. 9.1) gi avAnd in vedere cd autovehiculul se deplaseazd cu vitezZr
redusd gi constanti (R.r = 0, R, = 0), prin condilia de men{inere a
stabilitefii longitudinale la limiti (Zr : 0), se obfine unghiul rampei
maxime c[," , la care stabilitatea longitudinald la rdsturnare este la li-
mitd (rdsturnarea autovehiculului la urcare in plan longitudinal, sub
acest unghi, este posibilI in orice moment) f19,20,22,231:
iar condilia de stabilitate la rdsturnare, la coborAre, va fi:
tect- < 3. (e.4)
"hs
9.1.2. Determinarea parametrilor
stabilitflfii longitudinale la alunecare
Deterntinarea unghialui lirnitd de alunecare q,. Pe baza
ecua{iei de momente fa{5 de punctul A (Fig.9.l) gi fin6nd seama de
condilia de deplasare a autovehiculului (Fp ) W'G,, ty fiind coeficienttrl
rezistenfei totale a drumului), se obline unghiul rampei ma,xitneGn,o*" , h
care incepe alunecarea longitudinald a autovehiculului sau patinarea
rofilor motoare la urcare in plan longitudinal [20,22,23]:

b 0.a
0,.'" = afctg-. (e.l) c{-. = arctg" (e.s)
-hs A-e'h,
DacS rdsturnarea autovehiculului nu este precedatl de Pentru ca rdsturnare;r autovehiculului, prevbzut cu puntea mo-
alunecarea longitudinald a acestuia sau patinarea rofilor, atunci trebuie toare inspate, sd nu fie pr:sibi15, fiind precedatd de patinarea rofilor,
indeplinitd condilia limiti de stabilitate la rlsturnare [20,22,23]: trebuie indepli nitd condili;r:

t76 t11
 BAZELE DINAMICII AUTOVIHICULELOP \ IAIJILITATEA AUTOVEhICULELOIQ DE POTI

q'a -.
tscx,.> _ (9.6)
A e.he

Pentru autovehiculul cu puntea nlotoare in fafl, condilia ca 9.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR

alunecarea ro{ilor sd aibd loc inaintea rdshrmdrii (rdstumarea longitu-
STABILITATII TRANSVERSALE
dinali si nu fie posibild), este:
La un autovehicul care se deplaseazd in curbd cu centrul de
(9.6',) viraj O (Fig. 9.2), acceleralia longitudinald a* 9i accelera[ia
transversald ay a centrului de greutate C6, S€ determini conform
refafiilor |9,22,23):
iar"pentru autovehiculul cu anrbele pun(i motoare:

tgcru > e. (9.6") dv.)

tx =-;-b.(t)-
ot
Pentru asigurarea siguranfei de circulalie a autovehiculului este (e.8)
bdv )
nccesar ca C[r"
. > 0,no*, 120,22,23]: =-.-+K.O"
a,,JRdt

b Notafiile din figura 9.2 sunt urmdtoarele: 0 - unghiul de bracaj

t. , (e.1)
\ rofilor de direcfie fafa de centrul de greutate; ol - viteza unghiulard a
a autovehiculului aflat in viraj; R - raza de viraj; R,- distanta de la
t'\ '
(9.7')
care reprezinti condi{ia pentru care nu este posibilS rdsturnarea
longitudinal[, precedatd de patinarea roJilor nrotoare. Rela{ia (9.7) este
valabild la urcarea autovehiculului, iar relatria (9.7') la cobor6re.
Pentru verificarea stabilitdfii longitudinale, in condilii statice de
laborator [], 15], autovehiculul se amplaseazd pe o platformi
basculantd prev6zuti intr-o parte cu un dispozitiv special de ridicare.
Unghiul limitd astfel determinat va fi de folos pentru alegerea rampei
in vederea incercdrii pe parcurs. Testele se efectueazd pe poligoane
prevdzute cu rampe av6nd inclindri diferite gi paliere intercalate,
suficient de lungi pentru a se obline viteza doritd. Autovehiculul
verificat este tractat printr-un cablu de cdtre un alt autovehicul care se
depfaseazd cu aceeagi vitezd pe palierul orizontal, Unghiul rampei la
care incepe desprinderea ro(ilor de sol se numegte unghi de stabilitate
lon gitud inali la rlsturnare.
al ro{ilor de direc{ie fafi de puntea spate; 0'- unghiul de bracaj al
centrul de viraj O la centlul de greutate C6; a.o = R,0)2 - accelerafia
centripetd a centrului de greutate al autovehiculului; are = R,(dcD/dt) -
accelerafia targenfial5 a centrului de greutate al autovehiculului.
In centrul de greutate al autovehiculului aclioneazd forfa de
inerlie cu doui componenre, forfa de iner]ie longitudinald Fi* gi fon{a
de inerfie transversalI Fi, (Fig. 9.3) [22,23]:
=9o f+-u
E* =ma.u*
I \ot
,rl)
(e'e)
n o^
fiy=mu'uv=l=\R f_o_.gr+n.rr)'
dt )
in care nL este masa totald a autovehiculului.
Momentul de inerfie M;, ia nagtere la deplasarea curbilinie neu-
niformd datoritd masei autovehiculului la rotirea lui in iurul centrului
de greutate (se opune virajului) 122,231

178 l9

irl
BAZEIf DIIAMICII AUTOVTHTCULELOR
Mi, =I,"#=k #=:" e, #,
in care: I. este momentul de iner{ie al autovehiculului in raport cu axa
verticald (perpendiculard pe suprafafa drumului) ce trece prin C6; p, _
raza de iner{ie in raport cu axa verticall ce trece prin O.
o Pentru stabilirea criteriilor de stabilitate transversal[ se consid-
Fig. 9.2. Accelerafiile centrului de greutate la un autovehicul care
se deplaseazf, in curb6 cu centrul de virai O.
Reac{iunile laterale ale rofilor Yr, yz echilibreazi forfa centri-
fugtr, care ia nagtere la deplasarea in viraj a autovehiculului.
r80
STABI LITATEA AUTOVEHICULELOR PE I]OTI
(e.10)
iR'
Fig. 9.3. Forlele gi momentele care acfioneazd asupra
autovehiculului la deplasarea in viraj.
9.2.1. Determinarea parametrilor
stabilitnfii transversale la risturnare
er[ autovehiculul in viraj, pe un drum cu inclinarea transversald p.
Rdsturnarea transversali a autovehiculului se produce in raport cu
punctul S (Fig. 9.4) [19, 20,22,231.
Considerdnd cd viteza autovehiculului v gi raza de viraj R sunt
constante, pe baza ecuafiei de momente fa{a de punctul de rdsturnare S
(Fig. 9.4), fin6nd seama de expresia forfei de inerfie F;r, prin condifia de
I8I
 BAZELE DII.JAI\4ICII AUTOVEI-JICULELOQ s r ABTLTTATEA AUTO\tH|CULELO|I pE AOTI

menfinere a stabilitnlii transversale la risturnare la limitd (Zo:0), se obli-

ne unghiul limit[ de inclinare hansversald a drumului p,,la care stabi-
I
litatea transversall la rdstumare este la limitd (rdstumarea (e.12)
autovehiculului, sub acest unghi, este posibill in orice moment) llg, Z0,
22,23):
ii
Rbsturnarea transversald a autovehiculului este posibila in con-
ditiife arbtate mai sus, dacd nu este precedatd de deraparea laterald.

9.2.2. D eterminarea parametrilor

in care E este ecartarnentul rofilor autovehiculului. stabilitdlii transversale la derapare

Considerdnd cdviteza autovehiculului v 9i razade viraj R sunt

constante, pe baza condiliei de menfinere a stabilitdfii transversale la
derapare t,O, '(2, +Zi> Y1 .cos0+Y2) GiS. 9.4), 1in6nd seama de
expresia fo4ei de iner(ie Fiy, S€ obline unghiul limiti de inclinare
transversald a drumului po, la care stabilitatea transversali la derapare
este la limitd (deraparea agtovehiculului, sub acest unghi, este posibild
in orice moment) 119,20,22,231:
,)
V-
-
D) -Qv'8
p6 = arcrg!_-_. (9.13)
g+gv.
R
in care gy este coeficientul de aderen{l transversali (Qy = 0,8'q).
Suma reacliunilor normale ale drumului la puntea din fafd,
respectiv din spate a autovehiculului este egal6 cu suma reacfiunilor
normale ale drumului la rofile din stanga respectiv din dreapta acestuia
Fig. 9.4. Forfele gi momentele care acfioneazd asupra autovehiculului la (2,+zr=z,izo).
deplasarea tn viraj pe un drum cu inclinarea transversalf, p. Yiteza limit[ v"ro de deplasare a unui autovehicul aflat in viraj,
pe un drum cu inclinare transversald, la care nu are loc, dar poate
Yiteza lirnitd v.,, de deplasare a unui autovehicul aflat in viraj, irrcepe deraparea lateral[, este datd de rela{ia [19,22,231:
pe un drum cu inclinare transversal5, la care nu are loc, dar poate in-
cepe risturnarea laterald, este datd de relafia 119,22,231:

t82 r83
I]A,/t LE DINAMICII AUTOVTHICULELOR \ | Ar',[ ||A t LA AUTOVEI-i|CULELIBIE Aq]!

s'R(q,
cr,r (e.14)
1- e, 'tg0
9.3. TESTE GRILA
AvAnd in vedere cd
deraparea autovehiculului nu este at6t de
periculoas[ ca rbsturnarea, pe baza condiliei ca alunecarea laterald sd
aibd loc inaintea rdsturndrii laterale ( v.,a ( vcrr sau Fo a 0, ) ,"
obtine:

qv.z\.
E
(e. t5)

Relafia (9.15) este intotdeauna adevdrata, chiar gi la valori mari trece Peste anumite obstacole;
pe pante' drumuri
ale lui gv.In consecin{5, pierderea stabilitatii transversale a c) capacitatea autovehiculului de a se deplasa
sau a se
autovehiculului este caracterizatd cel nrai frecvent de alunecarea inilinate, curbe etc., lird a aluneca, a patina' a derapa
lateral[ gi nu de rdsturnarea transversald. rdsturna.
Condiliile de stabilitate transversald,, ardlate rnai sus, sunt
valabile in situa{ia cdnd la rofile autovehiculului nu acfioneazd gi for{e
tangenfiale de tracfiune sau de frAnare. in realitate, atdt alunecarea
a) derap6rii sau alunec[rii laterale a autovehiculului;
laterald cAt gi rdsturnarea transversald a autovehiculului au loc mai
repede dec6t valorile ob{inute in condiliile respective [19].
bi r[sturnf,rii in raport cu una din pun{ile autovehiculului;
Pentru verificarea stabilit[tii transversale a autovehiculelor, se
,j alunecirii longitudinale pe suprafala drumului'
poate proceda la determinarea ultor parametri constructivi, de care
t
depinde nemijlocit aceasta, sau la deterrnin[ri in condilii de laborator
(pe standuri de rdsturnare) sau pe parcurs. l
Testele pe parcurs se efectueaz6: faid de orizontal[ sub un unghi u mare;
in timpul virajelor pe un platou orizontal circular cu raze de b) in timpul demarajului sau frAndrii;
de mare'
pdnd la 50 rn (viteza autovehiculului cregte la fiecare turd a ;i ta cleplasareu p. iru* orizotrtal cu vitezd excesiv
poligonului circular cu l-2 km/h, pAnd la atingerea valorii
critice de rdsturnare):
in timpuldeplasdrii pe drumuri cu inclinare transversala
cunoscutd (autovehiculul se deplaseazd. cu aproximativ 5
km/h pe un drum cu suprafa{i neted[, dura gi cu aderenld
bun[, avdnd inclinarea transversald din ce iu ce mai mare, viraj;
cu- drumul
pAnI la aparilia tendin{ei de risturnare) [ll, 15]. b) rdsturnlrii laterale sub acfiunea componentei paralele
lui pe un drum cu
Stabilitatea transversald se apreciazd dupi valoarea vitezei la a greutdlii autovehiculului, la deplasarea
care incepe deraparea sau tendinfa de rdsturnare. inclinare tran sversal d;
c) rdsturndrii in raport cu una din pun(ile autovehiculului'

185
184
1-
5 I AP,ILITATEA AUTOVEHICULELOA DE POTI
BAZELE DI I.IAMI CI I AUTOVEHICULELOA

c),a Q>" ,
n^D
in care: a, b, h, se exprimd in m; o,,, oq, in grade,

a) X' + Xr 3q.(z4+Z):
b) X1 +X2(g.Gr.coscx;
c) (} < arctgg, a) (Y1 .cose + Yz)> wy -@r+z);
in uare: G*, X,,r, Z1,2se exprimd iu N; ct, in grade.
b) (v1 .coso + Yz ). q, '@t +z);
6. fiq cazul'c.0nrir,rofile diri fa{[ ale,un_ui aulgvelricul sunt rofi mo-
trxircr lipsa patinltii este tlaffl de condili;r;
c) (v1 .cos0+Yz)>e.Gu .cosp,
',\) X1> <p'21; in care; Zt,z,Y r.z, Go se exprirnd in N; 0, in grade.

h) Xr ) <p .Go .cos cx ;

c) Xt < e.Zt ,

in care: G,, Xr, 21 se expriml in N; clt,, in grade.

2.h_
a) p, ) arctg _3:
b,
2.h,.
b) B, < arctg _i;
tr
a) cx,r < 0a ;
2.h_
D) (D>-. b c) p, = arctg _9,
tr
h-'
b
in carer E, h, se exprim6 in nr; [j,, in grade.
.a
c)
ho
b

in care: a, b, h* se exprimi in m; du, cro, in grade.

a) Ba = arctge;

b) Fo 2 arctgl'
a) o(r < cta; I
^l 5 arctg-
c) P.1
b) ,=n?, '

in care: pa se exprimd in grarle

87
186
T-

tl( )lI
I

BAZELE DI NAMI CI I AUTOVEhI CULELOII \ |AtJtt|TAIEAAl.JTOVEfllCULELOti DE

. pe asliill in starc bund;

gosea de
. drunr de piintArrt trdat drrpi ploaie;
pe
. teren nisipos untczit,
pe
a) V4(v1i
. drum de zdpatld bat[torit[.
pe
Se considerd viteza de deplasare a autoturismului relativ mica qi
b) rgpd > rgpr; aproximativ uniformd.
c).EO<-,
2.h,D 2 Sa se calculeze unghiul limita de alutrecare uu, respectiv de

in care: E, h, se exprimd in m; va, v, in km/h; 00, F, in grade. r6stunrare cr. gi sd se stabileascd condi{ia la care nu este posibila
rdsturnarea longitudinali, la un autocamion inclrcat, cu fonrtula
rofilor 4x4, care are ampatamentul A = 3,400 m' marca anvelopelor
10.00-20, presiunea de utnflare a pneurilor P = 0,75 MPa'
greutatea utrl[ Gu = 4000 daN, coeficientul de utilizare a greuthfii
fl6 = 0,84 gi care se deplaseazd in urm6,toarele situalii:
o urcl pe o $osea de asfalt umedl-nturdard cu inclinarea
<p'b longitudinalI fali de orizontalE sub un unghi a;
U tg(/.
' > --e-e'he l I coboarh frAnat pe o $osea de asfalt in stare butrl ctt
inclinarea longitudinali a acesteia fatd de orizontal[ sub un
(0'b unghi
b) tsc)(,,
'o""r -> cr.
Se considerd viteza de deplasare a autocamionului relativ mica $i
A+tp.h, '
aproxilnativ unifonnd.
c) tgo(, > e,
in care: A, hs, b, se exprimd in m; oq, in grade. 3. Si se calculeze unghiul limitd de alunecare c[o, respectiv de ristrrr-
nare OG gi sd se slabileasc[ condilia la care nu este posibilii
r[sturnarea longitudinala, la un autoturism incdrcat, previzut cu
3 Aplica{ii dou6 punfi, cea din fa{n fiind motoare, care ars marca anvelopelor'
185/65 R 14 T, presiunea de umflare a pneurilor P = 0,24 MPa'
l. Sd se calculeze unghiul limiti de alunecare cru, respectiv de r[s- greutatea utilS Gu = 1725 daN, greutatea proprie Go = 1225 daN'
turnare oq Si sd se stabileascl condiJia la care nu este posibild ris- ampatamentul A = 2,510 m,9i care urcb pe un drum cu inclinarea
tumarea longitudinali, la un autoturism inclrcat, prevlzut cu doud longitudinald fald de orizontalb sub un unghi cr in urmitoarele
punfi, cea din spate fiind motoare, care are marca anvelopelor condilii:
215/65 HR 16, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,23 MPa,
. pe gosea de asfalt urnedd;
ampatamentul A = 2,555 m, greutatea proprie Go = 1380 daN,
. pe teren cu sol argilo-nisipos umezit pAnS in stare de curgere;
greutatea utild G" = 1960 daN gi care urcd pe un drum cu inclinarea
. pe drum de pdmAttt rrscat;

longitudinald fald, de orizontali sub un unghi cx in urmdtoarele

. pe gosea pietruitti trscati.
conditii:

I ti9
r88
BAZELE DIMIVICII AUTOVEHICULELOR
se considerd viteza de deplasare a autoturismului rerativ mic[
aproximativ uniformi.
4. Un autoturism inc[rcat, prevdzut cu doui punfi, ambele fiind mo-
toare, care are rnarca anvelopelor 195/65 R l5 V, presiunea de um_
flare a pneurilor p = 0,22 MPa, ampatamentul A = 2,511 m,
ecartamentul fati E1 = 1,5 13 m, ecartamentul spate Ez= I,494 m,
greutatea proprie Go : t 187 daN, greutatea util6 G. = 1620 daN, se
deplaseazi in urm[toarele condilii: urc[ pe o $osea de asfalt in
stare bunl cu inclinarea longitudinall, fa\6, de orizontalb sub un
unghi a gi in acelagi timp executi un viraj pe $oseaua respectivi,
cu inclinarea transversali a acesteia sub un unghi p, curazade vi-
rareR=70m.
Sd se calculeze:
a) unghiul limitd de alunecare cr,a, respectiv de rdsturnare oq la
deplasarea autoturismului in plan longitudinal gi sd se stabi-
leascd condilia la care nu este posibili rlsturnarea longitudinard;
b) viteza criticI la care este posibild alunecare v.,o, respectiv rds-
turnarea v., lateralS 9i s[ se stabileasc[ condilia la care nu este
posibild risturnarea latera 15.
5. SI se calculeze viteza limitl de derapare gi viteza limitI de ris-
turnare a unui autoturism inclrcat, care are marca anvelopelor
L65170 SR 13, presiunea de umflare a pneurilor p = 0,22 Mpa,
greutatea util6 G" = 1380 daN, greutatea proprie Go = 950 daN,
ampatamentul A = 2,460 m, ecartamentul fat6 Er = 1,400 m, ecar-
tamentul spate E2 = 1,370 m gi care se deplaseazd in viraj pe o So-
sea asfaltatd uscat[ cu inclinarea transversall de: p = 5, 15, 20,25,
30", iar razade virare: R = 10, 20,..., 100 m.
6. Un autoturism incdrcat, previzut cu doud punti, cea din faf[ fiind
directoare, greutatea total6 G" = 2475 daN, ecartamentul rofilor de
direcfie E:1,420 m, ampatamentul A =2,390 m, se deplaseazdin
viraj pe o gosea de asfalt in stare buni cu inclinarea transversald a
acesteia sub un unghi B = 15o, cu razele de virare R = 15, 30, 45.
60,75,90 m. Sd se determine legea de variatie a vitezei limita la
190
SI AIJILITATEA AUTOVEHICULELOA PE AOTI
si
derapare a autoturistnului respectiv in funcfie deraza de virare. Re-
latiile de calcul se vor demonstra.
7. Un autoturism incircat, prevdzut cu doui pun{i, cea din fatd fiind
directoare, ecartamentul rofilor de direclie E : 1,516 m, greutatea
totafd Go =2368 daN, ampatamentul A=2,512 m, se deplaseazdin
viraj pe o fosea de asfalt in stare bund cu inclinarea transversald a
acesteia sub un unghi p = 10o, cu coeficientii de aderenfi transver-
sali g, = 0; 0,1;...; 0,8 Si raza de virare R : 100 m. Sd se determine
legea de variafie a vitezei limitd la derapare a autoturismului re-
spectiv in funclie de coeficienfii de aderenfd transversali. Relaliile
de calcul se vor demonstra.
8. Un autoturism incdrcat, cu doud pun{i, cea din fatd fiind directoare,
grerrtatea totald Gu = 2240 daN, ampatamentul A = 2,555 m, ecar-
tamentul rotilor de direcfie E= 1,534 m, se deplaseazdin viraj pe o
gosea de asfalt in stare bund cu inclinarea transversald a acesteia
sub un unghi p = 0, 1,..., 10o, cu raza de virare R : 90 m. Sd se de-
termine legea de varialie avitezei limiti la derapare a autoturismu-
luirespectiv in func{ie de unghiul de inclinare transversald a
drumului. Rela{iile de calcul se vor demonstra.
9. S5 se determine legea de variatie a unghiului limitl de alunecare in
functie de coeficientul de aderenfd Q = 0,1;0,2;...;0,8, pentru un
autoturism incircat, prevlzut cu doul punti:
. cea din spate motoare;
. cea din faf[ motoare;
" ambele motoare;
o ambele frdnate.
Relafiile de calcul se vor demonstra atAt pentru urcare, cdt 9i pentru
coborAre pe pant[.
10. Sa se determine relafiile de calcul ale forfelor gi momentelor de
inerfie care acfioneaz[ asupra unui autovehicul, considerdnd c[
acesta se deplaseaz6:
I in viraj cu vitezd constantd gi raz6 de virare constantd;
o rectiliniu cu vitezh variabild.
l9l
BAZELE DIIiAMICI I AUI OVrI 1ICULELOA
\ IAP,ILI I'ATEA AUTOVEHICULTLOA PE POTI

Exemplu numeric
A = a *b = 2,650 rn =r b = A(l -0,52) = I,272m;
a = 1.378 m; h' = 0,6625 m.
l. Un autoturism incdrcat prevdzut cu doud punfi, cea din spate fiind
motoare, are greutatea totald G, = 2621 daN gi ampatamentul + ct"' =arctel
A = 2,650 m. Autoturismul urcd cu o migcare acceleratd pe o " hs =62,48".
$osea
de asfalt in stare bund cu inclinarea rongitudinal6 a acesteia faf5 de
La un unghi al pantei q < 62,48", stabilitatea longitudinalS
orlzontald sub un unghi o (Fig. 9.1). =
la rdsturnare este asiguratI.
Sd se calculeze:
a) unghiul limitd de rdsturnare 0,; b): (IM)e: h. A -h*.G,.sincr - a.Gu'cosct = 0;
h) unghiul limitd de alunecare o,o. Fn = Gu'sinct | 'h* =r <p'22'Itt= hs'Gu'sincr;
a.G^'coscr
a): R. = f-Zri f - coeficientul de rezistenfa la rulare (= 0 pentru + Zz'(A - g'hg) = a'Gn'cosclt, + Zz
A - e.he
condi{iile date) + R, = 0.
Fs= <p.7a, g - coeficientul de aderentd; Condilia de deplasare a autoturismului, pentru cazul de fafh,
este:
Pentru cazul de fa{d: - 0,8.
rp
21 +22 = Go.coso, +Zr - Go.coscn -Zz;Zz= Zr; e'Zz2 ty.Gu, unde: A.Zr- forfa de aderen{6, iar ty - coeficientul
Gu.cr:scr( - rezistenfei totale a drumului (ty = f' coscx, + sincx sinu).
R[sturnarea se produce in jurul punfii din spate (punctul B, Fig. =
9. l): a 'Gt 'cosct
(2M)e: Zr.A + hr.Go.sinc, - b.Go.coscl + Rn,h* + R6.h, 0; = ,
(P'
R_e.he
> G' 'sin cr
=
Deplasarea are loc cu vitezd, redus[ gi aproximativ uniformd
=+
Ro=0giR"=0. e da = arctgJf
I - e.he + unghiul pantei maxime, la care
Dac6: 21= 0 -+ stabilitatea longitudinali este la limita.
b incepe alunecarea (patinarea) rolilor motoare a autoturismului la
+ h*.G".sin0 = b.Ga.coscr + tgo, = urcare in plan longitudinal.
hs
Q"u
3 0, = arctg; + b
unghiul pantei maxime, la care stabilita_
DacS: teo " t A_e.he
--+ r[sturnarea autoturismului nu t]ste

posibilS, deoarece patinarea rofilor va avea loc inaintea rdsturn[rii.

tea longitudinali la rrsturnare este la limittr, dar rdsturnarea autoturis- = 27,47o '
- Q(u
mului la urcare in plan longitudinal, sub acest unghi, este posibild in Se observd c5: au < o, + risturnarea autoturismului nu este
orice moment (condifia limitr de stabilitate la rdsturnare, dacr rdstur- posibi16, deoarece este precedati de alunecarea (patinarea) ro{ilor
narea nu este precedatd de alunecare longitudinal6 sau patinarea rofi- motoare.
lor). Pentru ca risturnarea autoturismului s[ nu fie posibil6 inaintea
a h" patin[rii rofilor motoare trebuie indepliniti condi{ia:
Din tabelul 3.1 se alege: =0,52; = 0'25
A ;;

r93
BAZE LE DINAIV ICI I AUTOVFI-IICULELOA \ I AIJII ITATEA AUTOVEHICULELOQ ff AOII

Q'a b b scade odatd ctt tnirrirea indlfimii centrului de greutalc ir

acestuia, atAt la tn'care ciit gi la coborAre.

n -g.he hs
+ 0,8< I})2 + condi{ia respectivi este indeplinit5.
2. Av6nd urmdtoarele date inifiale:
despre autovehicul: autoturism in stare incircatl, prevdzut cu doul
punfi - cea din spate fiind motoare; ampatamentul A = 2,634 m;
ecartamentul fa{i E1 = 1,466 m; ecartamentul spate Ez= 1,456 m,
greutatea totalS Go = 2725 daN;
- condifii de deplasare:
o in urcare, respectiv cobordre pe un drum inclinat fa{i de
orizontalI la un unghi cr:
r in viraj cu R = 10+70 rn, pe un drum cu inclinare transver-
sal6 sub un unghi 0 = 0+10o,
categoria gi starea drumului (Tab. 5.7):
o beton-asfalt in stare uscatl (qr = 0,7+0,8);
o beton-asfalt in stare umedd (qz = 0,45+0,55);
o beton-asfalt in stare umed-murdar(<p3 = 0,25=0,40),
sa se determine analitic gi grafic parametrii care caracterizeazd
stabilitatea longitudinald gi transversald a autoturismului.
Se urmireqte posibilitatea alegerii coordonatelor optime (a, b,
hn
Pentru mirirea stabilitatii l:r rdsturnare centrul de masd trebtr lc
si fie cAt nrai in fal6 (Fig. 9.5) 9i c6t mai apropiat de calea de rularc
(Fie. e.6).
Unghiul critic de inclinare longitudinalS a drumulLri
oa1,2,3u.1o611 , la care apare alunecarea longifudinalb a autoturismului,
cregte odatd cu imbundthfirea aderenlei dintre rofile acestuia 9i calea
de rulare (Fig. 9.7); cregte odatd cu mirirea distanfei de la centrul de
greutate al acestuia p6nd la puntea din fafS (Fig. 9.8); este influen(at de
in6l{imea centrului de greutate al autoturismului (Fig' 9.9)'
Patinarea gi alunecarea se pot produce mai ugor, indeosebi in
cazul drumurilor cu coeficient mic de aderen{d, pentru care unghiul
lirnita de alunecare poate avea valori relative mici (Fig. 9.7). Pentru
mSrirea stabiliteii la patinare centrul de mas[ trebuie s6 fie cdt mai in
spate (Fig. 9.8) Sic6t mai ridicat fafd de calea de rulare (Fig' 9'9)'
,-9
!e
I

h*) ale centrului de greutate al autoturismului, ?n scopul imbunitdtirii

performanfelor stabilit[fii acestuia. Notdm: avuiab1, bvriabir - pozilia pr9
centrului de greutate in plan orizontal fafh de puntea din fafd, respectiv x5
din soate a autoturismului, in Inl hg vuiauir - inilfimea centrului de o:?
greutate al autoturismului, in m. Valorile medii ale parametrilor
centrului de masd se determind pebaza datelor din tabelul 3.1. --
Unghiul critic de inclinare longitudinald a drumului .: -:
oruv*iur,ir ,or""*iub,r la care este posibili ristttrnarea autoturismului, in ca-
zul urcdrii, respectiv cobordrii, depinde de pozilia centrului de greutate I 16 1.20 | 2+ 128 132 1,36 I +0 | 4+

Distanla de la centnrl de gleutate al arrtotttrismului pdnl la

al acestuia, astfel (Fig. 9.5, Fig. 9.6):
cregte/scade odat[ cu mdrirea distanfei de la centrul de gle-
utate al autoturismului p6nd la puntea din spate/fafd a aces-
tuia. in cazul urcdrii/cobordrii;
puntea dln faiJ (4,",,,,,,,).respectir-spatc (b.-,.,,,,) a acestuia Irnl
Fig. 9.5. Varialia unghiului limiti de inclinare longitudinala a drumului.
pentru care este posibil6 rf,sttttnarea autoturismului, in cazul urcf,rii/coborArii,
in func{ie <1e pozitia centrultti de greutate al acestuia.

194 r95
BAZELE DINAN/ICII AUTOVEHICULELOA 51 ABI LITATEA AUTOVEHICULELOA DE AOTI

-€
6tl .6!

'5r I
€-
-^-
,=t
=i'

IJ 'J
9U
=-
E9
EI =e
,J !2

'tr '

@5 4=
=E rl

6()
l2tt 132 136 l.l0 l+4
0 40 0 44 0.+8 ,0 52 0 _s6 0,60 0 (;4 0 6tr
Distanta de la centrul de gEuttrlc al autoturismului
ini\.imca centrului de gleutate al lutoturisnrului (h,r-."). [N] p6ni la punten din fad n acesllia (a,",",") [ml

Fig. 9.6. Variafia unghiului limitd de inclinare longitudinald a drumului,

T'io i,

pentru care este posibild rasturnarea autoturismului, in cazul urcdriilcoborArii,

pent ea

in funcfie de indlfimea centrului de greutate al acestuia.

trDb
3,4
.=I €-
E6
,^
.=r
co ,l

ia" E1
95
Ee
=!
:o
E3
tro =e
P !.1

g3
.9; .9c
rt

E)E ?E
5: 5€
0 +0 0 +'l 0.18 0 51 0.56 0 60 0 64 0 6t{
02 03 04 05 0.6 07 0.8
in'ilLirnea centrului de greutate al nutoturismului th**) [tnl
Coeficientul dc adelcnti ((lr. ,,..,,)
Fig. 9.9. Varia{ia unghiului critic
Fig. 9.7. VariaJia unghiului critic de inclinare longitudinald a drumului, pentm diferite categorii $i stdri al€
la care incepe patinarea rolilor motoare, in funclie de categoria gi
rotilor motoare, in functie de
starea cdii de rulare autoturismului.

t96 t91
 pE IlOTl
\ | AtJl L ITATEA AUTOVEhICULELOA
BMELE DI NAM ICI I AUTOVEHICULELOA

Vitezele limitd de deplasare a autoturismului in viraj, pe un

drum cu inclinare transversald, la care inci nu are loc, dar incepe rds- | 2(' -l
turnarea laterald vcrr respectiv deraparea vcrd cresc oda-
vriabir , variabir , = ro:-.1
I

t6 cu mdrirearazei de viraj (Fig. 9.10), considerent ce se poate aplica 1: I

in construcfia drumurilor, pentru optimizarea porfiunilor de curb6, in -!
_F

scopul imbuniti{irii performanfelor stabilitdfii transversale. Se obser-

vd c[ v.r, vriabir ) vcrd fapt care indicd cd autoturismul va pati-
variabir , E.s
tr-
na inainte de a se rdsturna.
Vitezele vcr,"_,or,r , respectiv vcrau*,or,r , cresc odati cu inclinarea
transversald a ciii de rulare, cu panta urcdnd spre exteriorul curbei @g. N_
a.
9.I l), considerent de care trebuie sd se {ind seama in construcfia drumu- i0
rilor pentru optimizarea porfiunilor cdii de rulare cu inclinare transver-
sald.
t5
l--l-j j i s 6 7 8 e ro

a drutnului tD''-'"0")' Igradel

Urlghiul dc incltrrare transvsrsali

respectiv derapare in viraj'

Fig. 9.11.. Variafia vitezei limitd la rlstumare'
(penrru diferite .u,.gor;li ,liri .aii de rutare), in tunc1ie de unghiul de
"i. transversald'
inclinare
.t
i:
Influenfadiverselorcategoriigistdrialec6iiderulare(caracte-
rizateprincoeficienfiideaderenp)asupravitezeilimit[laderapareinUn
in figura 9'12'
E
*E
:.1
viraj vcrau*,o',r a autoturismului se poate urm1ri
fac.iliteazd indeplinirea
drum caracterizat de o ader
U6
!!r
sE a autoturismului'
concliliilor de men{inere a
rsale
transversal'
N_ ;;h ;l;;;;.ea vitezei limita
9-
longitudinald
8. Condifia la care nu este posibild r[sturnarea(deraparea nu este
g
precedatd de patinarea ro{ilor motoare
o"our"."
8 16 21 32 .10 +8 (r4 "rte este:
56 72 at6t de periculoasd ca resturnarea)'
Raza de tiraj (R,,",-,,,,). [nrl

Fig. 9.10. Varialia vitezei limitd a autoturismului in viraj, pe un drum cu

inclinare transversal6 la care incf, nu are loc, dar incepe rdsturnarea laterali,
*.H# -laurcare; *.ffi -lacoborare'
respectiv deraparea (pentru diferite categorii gi st[ri ale cdii de rulare), in
func{ie de raza de viraj.

r99
198
BAZETI DINAMICI I AUTOVEHICULELOR S I ATJII I IATEA AUTOVEHICULTLOR PE DU II

supraunitare. iar valorile rrraxirnt: rrlc coelicientului de aderen[6 trarr,

90 versale sunt subunitare pcrrlru oricc tip de cale de rulare (<pr;=0,8'tpt.
80
in consecinfd, condifia de men[incre a stabilitdlii transversaie la rhs-
1
turnare este indeplinitd + pierderea stabilit6{ii transversale este carflc-
tenzatd de alunecarea latelald si nu de rlsturnarea transversalb a
60 autoturismului.
I AvAnd in vedere cb rdsturnarea este mai periculoasl decAt
50
aluuecarea, este de preferat, din punct de vedere a pierderii stabilitetii,
o
40 ca autoturismul sd patineze (derapeze) inainte sd se rdstoarne.
Acest exemplu numeric a urmdrit evidenfierea compofta-
30
mentului autoturismului in cazul pierderii stabilitttrii. Autoturismul va
aluneca inainte de a se rdsturna.
I0
0_llr 024 030 016 0+2 0.18 054 060
Ceticj tut d. ddernd lmn$.Grti (,1,.r_)
Fig. 9.12. Variafia vitezei limite h denpare in viraj, ?n tunclie de
coeficienful de aderenE transve$alr, carc camcte zeazi
diferite categorii fi std,ri ale clii de rularc.

ln cazuf de tirta. rapodut b".i,N / ho*i"ur = 3.09l;2.719; 2-513;

2,286;2,089,, l,9l1i 1,765, iar raporul a,,i.61 / hr,.i.r,;t 2,97:2,j7g:
=
2,615;2,476; 2,356;2,25; 2, 157. Se observd c[ roite valorile rapoarte-
lor sunt supraunitare, iar valorile maxime ale coeficientului de ade_
renltr sunt subunitare pentru odce tip de cale de rulare. in consecinti.
conditia de menfinere a stabiliEtii longitudinale la resturnare este
lndepliniti + pierderea stabilittrtii longitudinale oste canoterizati de
alunecarea longitudihald ti nu de risturnarea in jurul unei punti a auto-
turismului.
Conditia ca deraparea laterald a autoturismului sd aDard inaintea
rEstumerii laterale a acestui4 este:

E
ay <
ll_i_ .

in cazul de fali, raportul: E(2.hg,,i"bir) = 1,6g3., I,S43t I,424:

1,323; |,234;1,157; 1,089. Se observe ci to6te valorile raDortului sunt

2M 201

ciAI,lt'ot,UL l0
MANIABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE ROTI
ManiabiIitatea autovehiculului rep'cziutd capacitatea acestuia
de a se deplasa cat mai exact in direcfia comandati de conducdtorul
auto, adicd de a executa virajele dorite sau de a menfine mersul
rectiliniu. Aceasttr caracteristicd are o rnare impoftantd pentru secu-
ritatea circulafiei rutiere prin asigurarea unei bune stabilitdfi pe calea
rutierd.
10.1.MANIABILITATEA iN VINAJ I
AUTOVETIICULELOR PE ROTI
Metode de realizare a virajului [23]:
modificarea poziliei rofilor de direcfie in rapoft cu planul
longitudinal al autovehiculului; aceastd metodd se realizea-
zd fie cu rofi de direcfie numai pe fa{d (Fig. l0.l,a,c), fie cu
toate rolile de direc{ie (Fig. 10.1,b);
rotirea relativd a semiplanelor autovehiculului (Fig. l0.l,d);
modificarea poziliei ro{llor de direcfie gi frAnarea concomi-
tentd a ro{ilor motoare spate interioare virajului (Fig.
10.1,e);
rnodificarea turafiei gi momentelor de torsiune transmise
rofilor din partea in care se realizeaza virajul (Fig. I 0.1,f).
202
lvlAltllAtJlL|TATEA AUTOVEHICUI ELOQ DE AOTI
I
ef
Fig. 10.1. Variante de realizare a virajului la autovehicule pe ro{i
10.1.1. Autovehicule singulare cu
bracarea ro{ilor din fa{i
Pentru realizarea unui viraj corect, fbri alunecdri laterale, toate
ro{ile autovehiculului trebuie s6realizeze niqte cercuri concentrice cu
centrul in O, numit centrul instantaneu al virajului. La autovehiculele
cu dou[ punfi, centrul O se gdseqte la intersecfia prelungirii axei pun]ii
din spate cu prelungirea axelor de rota{ie ale rofilor de direc{ie, iar
unghiul de virare 0 este unghiul cuprins intre prelungirea axei pun[ii
din spate gi dreapta care unegte centrul O cu centrul pun{ii directoare
din fatd (Fig. 10.2) [23].
ConsiderAnd cb distanfa e dintre axele pivofilor fuzetelor este
aproxinrativ egal6 cu ecartamentul E, condilia de execufie corectd a
virajului (Fig. 10.2) este datd de relafia 122,231:
t03
BAZELE DIMMICI I AUTOVEHICULELOR MANIABILITAIEA AUTOVEHICULELOP PE ROTI

Razele de viraj R" $i Ri, in cazul unui autovehicul singular (Fig.

ctsee -ctget (10.1)
=* 10.2) sunt determinate de rela{iile [23]:
Deplasarea rectilinie sau in viraj a autovehiculului este carac-
terizatb dejisia de gabarit B' prin care se infelege aria generati de (r0.2)
acesta la deplasarea rectilinie sau curbilinie, limitati de proiecfiile pe
sol ale punctelor de gabarit extreme.
Lifimea teoreticd a fhgiei de gabarit este determinati de dife-
razel
ren{a dintre R" gi interioar[ R, (Fig. 10.2). in iar fbgia de gabarit este datl de relalia:
datoriti
realitate, sale ale autovehiculului, fhgia de
( t r\
gabarit nu este abateri laterale de aproximativ Bs =R. -Ri =^l**--*,J+(E-e)' (10'3)
0,5 m.
Raza de viraj R rezulta ca distanfa dintre centrul o 9i centrul
punlii din spate (Fig.l0.2):

R= 4., (10.4)

ln care: 0 este unghiul mediu (0J de bracare a rofilor de direcfie,

g-m2= o'*o' .

10.1.2. Autovehicule singulare cu

bracarea tuturor rofilor

Aceste autovehicule permit reducerea aproape la jumltate a tazpi

de viraj (Fig. 10.3) [23] 9i o reducere apreciabila a fi'iei de gabarit:

(10.5)

o
(E-e), (10.6)
Fig. 10.2. Schema virajului autovehiculului singular
cu rofile de direclie inclinate la unghiuri diferite.
Bs = R. -Ri =
{# #"J +

204 205
 MATJIABILITATEA AUTOVEHICULELOQ DE AOTI
BAZELE DINAMI CII AUTOVEHICULELOQ

(r0.7)

Fig. 10.4. Schema virajului autovehiculului cu ramf, articulati'

Fig. 10.3. Schema virajului autovehiculului cu toare rolile de direcfie. Deobicei: At =Az =A =
L'
0t =02 =+'undeAesteampa-

tamentul,iar 0r - unghiul de frangere a celor doud semirame

A
10.1.3. Autovehicule cu rama articulati (0r =01 +02).lnacest caz,BE =E,iar R =-j? '

2.te1
v^

Razele de viraj, L
v f69ia de gabarit se determind pe baza
r0.4 [23]:
A,E Autotractor cu semiremorcl
=-+_
tg0z 2
10.1.4.

At
(10.8) in cazul autotrenurilor cu semiremorci sau remorci, la depla-
= in viraj, llfimea fagiei de gabarit este mai mare decat in cazul
tg0,-E'2
sarea
autovehiculului singular cu acelaqi ecartament 9i ampatament'
Pe l6ngd oscilafiile transversale ale autotractorului mai apar 9i os-
B, =R" -Ri =+-4*e,
rg0z tgo,
(10.e) cila{ii transvirsale la semiremorci sau remorcd. Aceste oscilafii influ-
enleaz6,la rdndul lor, oscilaliile autotractorului, reducdnd calitlfile de
in carq A;,2 sunt lungimile celor doud semirame. maniabilitate ale intregului autotren prin mdrirea fdqiei de gabarit. $i in
In cazul general: acest caz ro{ile autotrenului trebuie sd descrie cercuri concenffice cu
cenrrul in o (Fig.10.5). Unghiul o, se neglijeazi, avdnd valori mici [23].
R= A' (10. l0)
tgo,
207
BAZELE DINAMlCI I AUTOVEHICULELOQ
N4ANIAI]ILITATEA AUTOVEHICUTELOA DE POII

A A, e
Br=R--R, sin 0"-++E-:.
tg0r 2
(10.12)

in care: 01 este unghiul dintre axele longitudinale ale autotractorului gi

semiremorcii; 0 - unghiul mediu (0",) de bracare a rofilor de direclie

ale autotractorului ( 0. = qg ); Ar - ampatamentul semiremorcii.

L

10.1.5. Autotractor cu remorctr

in cazul autotrenurilor cu remorci, la deplasarea in viraj, l6{imea

fAgiei de gabarit B, este mai mare decAt in cazul autotrenurilor cu
semiremorci, ceea ce conduce la o scddere a maniabilitdfii acestora.
Razele de viraj (exterioari R*, interioard Ri, a autotractorului R,
a remorcii R1) gif6gia de gabarit B, se determind pe baza figurii 10.6
I
ILJ
??t'
].

R.=
Fig. 10.5. Schema virajului autotrenului cu semiremorcd.
(10.13)
Razele de viraj (exterioari fu, interioard R;, a autotractorului R, Ri =
a semiremorcii R1) gi f6gia de gabarit B, se determind pe baza figurii
10.5 [23]:
A
R=
Re =-sinA0. E-e tgo
l4)
2 - sin 0r ( 10.
(10'll)
Ar
- tgOr IA tgOr . cos 0r
Ri -E2 I\f
' tg9z t$9z
=-=:=,-J
tB0r

a /'co!oz
--r=
--c-Ri
Bg =Ro :'i - tgOt +E-:,
sinO. 2'
(lo.15)

(10.1 1)
in care: unghiul format de axa longitudinalS de simetrie a re-
02 este
morcii fali de prelungirea axei profapului; 0r - unghiul format de axa
longitudinalb de simetrie a autotractorului gi axa profapului; [ - lungi-
mea profapului remorcii.

208
DAZELE DINANIICI I AUTOVTI.IICULELOA MANIABILITATEAAUTOVEHI(I]II I( X,,I I I ,{ II

salA Fy (F ig" I 0.1) 1231, determinatd de o forfi centrifugir (ttn vinl lrrlt''
ral, inclinarea transversald a drurnului) roata incepe sd lttlezc sttb tttl
unghi 6 fafd de planul de sirnetrie, numit unghi de deviclc latot'.'rlir.
Unghiul 6 depinde de mdrimea forfelor transversale, rtormale 9i tan-
genfiale care acfioneazl asupra rotii gi de elasticitatea tratrsversald a
pneului.

o
Fig. 10.7. Schema rullrii ro{ii cu deviere laterali.
Fig. 10.6. Schema virajului autotrenului cu remorcd.

Pentru imbun[tdfirea calitd{ilor de rnaniabilitate ale autotrenu-

rilor cu remorci gi semiremorci, se folosegte solufia ca gi rolile remor- Reacfiunea laterale Y ia nagtere datoritd forfei transversale Fr:
cii gi semiremorcii sa fie directoare. in acest caz, l6{imea fAgiei de
gabarit a autotrenului devine aproximativ egal6 cu cea a autovehiculu- 4=Y=k,'6, ( 10.16)

lui singular, deoarece rofile remorcii sau semiremorcii pot rula pe ur- k, este coeficientul de rezisten{a al pneului la devierea late-
in care:
rnele ro{ilor din spate ale autotrenului.
ral[ a acestuia, exprimat in N/grd, ( kr = 300+700 N/grd pentru pneuri

de autoturisme, kr = 500+1500 N/grd pentru pneuri de autocamioane

gi autobuze), iar 0*r* = 12=18o, dup[ care se produce alunecarea late-
10.2. INFLI ENTA DEVIERTI LATERALE A
ral6 a rofii 122,23].
PNEURILOR ASUPRA MANTAEILITATII
AUTOVEHICULULUI SINGULAR Dacd Fr<(rp'Gx), pneul nu alunecl transversal 9i roata se
deplaseazl lateral fafl de suprafafa de contact datoriti deform[rii
pneului in partea inferioarS. Ca rezultat, roata ruleazi intr-un plan
Pneurile, pe lAngd elasticitatea radiald gi tangenliald, au gi o deviat cu unghiul d fafd de planul initial de migcare.
elasticitate lateral[, care influenfeazi asupra traiectoriei rolilor in viraj
sau la mersul rectiliniu. Daci asupra rolii acfioneazd o for\d, transver-

210 2l
BAZELE DIIIAMICII AUTOVT HICULELOR N4ANIABILITATEAAUTOVEhICUI I | ( )l'r I'l l'( )l I

Pentru unghiuri mici de bracare 9i de deviere a llttcttrilot

10.2.7. Deplasare in viraj
instantaneu al virajului O se deplaseazd in
(6r.2 = 7+l0o), rela{ia (10.17) se poate scrie sub forma 122,231:
A (10.17')
R6=
0-61 +62
in exploatarea autovehiculelor, capacitatea de viraj poate trece
prin trei stdri [23]:
indiferenti sau neutrd (Fig. 10.9, a)' la care 6t = 6z ;
C)6. insuficientl sau subviratorie (Fig. 10'9, b), la care 61 > 62;
excesivd sau supraviratorie (Fig. 10'9, c), la care 6t 6z '
'

ryr-

a
Fig. 10.8. Schema virajului autovehiculului singular
finAnd seama de
devierea laterall a pneurilor. Fig. 1.0.9. Capacitatea de viraj a autovehiculului'

Raza de viraj efectiv[ (real[) R6 este datd de relatia 10.2.2. DePlasare rectilinie
[22,231:

R6= (10. l7)

La autovehiculului, in conditiile in care
tg(o - a1)+ tgb2 ' asupra lui sversald (datoritd unui vint lateral sau

in care: 0 este unghiul de bracare a rofilor de direclie, fa{i de planul

inciinerii i), capacitatea de viraj determinatd de
mdrimea unghiului de deviere laterala a pneurilor 61 9i 62 Gig.l0.10)
longitudinal al autovehiculului. I ulu i'
[2 3 ] in fl uen leazd traiectoria
autoveh i cu

212 213
 BAZELE DINAMICII AUTOVEHICULELOQ N/A|IIABILITATEAAUTOVEhICIJI I | ( )l') l'}l lr( )ll

Datoritd devierii laterale a pneuriror, autovehiculul are Analiza efectului vantului lateral asupra rnarriabilitillii Ei
tendin{a
de a p[rbsi direcfia rectilinie de migcare gi de a se incadra
p,e o alta stabilitetii autovehiculutui la deplasarea rectilinie poate fi ltrctrtd ln
direcfie, tot rectilinie, sau chiar in viraj cu o raz6 oarecare. pentru urmdtoarele cazuri 123):
menfinerea direcfiei de mers, conducdtoiul autovehicuiului
aclioneze volanul intr-un sens sau altul.
trebuie sd - Cu = C6, de unde rezultl 6r=6::6 (capacitatea de viraj este
indiferentd);
Cu se afl6 in fa{a lui C6, de unde rezultd 61>62 (capacitate de
viraj insuficient[);
C" se afld in spatele lui C6, de unde rezultd 61<62 (capacita-
te de viraj excesivl).
Migcarea r""iilini" a autovehiculului este stabil6 pentru orice
vitezd de deplasare, dacdl22.f:
- b6 ' kz, J= 0 (virare neutr[ constructivd);
lua ' kn,
(us 'kr,
- bo 'k t)<O (subvirare constructivd)'
- t 'K/r - o6 'klz l. 0 lsupravirare
rar oaca:
--.:.. constructivd), migcarea
\a6 J>
rectilinie a autovehiculului este stabi16 pentru viteze de deplasare mai
mici dccAt viteza criticd:

va, = 11,3' , km/h, (10. l8)

Gz-Gt
Fig. 10.10. schema autovehiculurui asupra cdruia ac{ioneazd un v6nt
raterar. k,t, kl,
in care Gr,z sunt greutalile pe punlile din faf6, respectiv din spate ale
autovehiculului, in N.
Reacfiunile laterale (\,, =kr,., .6,,r), la rofile din fa{d 9i din Rezerva de stabilitate statica a autovehiculului se poate deter-
mina conform relaliei [22]:
a6 'kz, - bb 'kr,
Ns- )
( 10.1e)
A.(kr,+k2r)
gi poate fi folosit6 la aprecierea caracterului virdrii'

Caracterul virdrii se poate aprecierea 9i astfel [22]:

R6
( 10.1 7) dace = 1,0- virarea autovehiculul este neutr6;
Rao
R6 autovehiculul subvireazd;
dace > 1.0 -
Rao

2r4 215
 I"IAI.IIAP,I I I I ATEA AUTOVEHICULELOA DE ROTI
BAZELE DINAMICI I AUTOVEHICULELOII

Dac[ vatorile paratnetrilor-. ob(ittttte pentru virajul la stAnga 9i la

6ur5 5 < 1,0- autovehiculul supravireazd, dreapta difer[ prea mult, trcbuic rcpottrtc incercbrile (in prealabil, se
Roo efectueazi o reglare gi velificarc alorrltr a sistemului de direc{ie) [ll,
in care: R6 este raza de viraj efectivd (calculatd pentru 61*62); R6e - l sl.
razade viraj efectivb (calculatd pentru 5r=62). in figura l0.ll sunt indica{i parametri de viraj ai autove-
hiculului singular: R;,s - raza de viraj interioard, respectiv exterioari a
rofilor de direclie din faf6; Rn,. - raza gabariticd interioar5, respectiv
exterioard; R;n1- foZs de viraj a rofii din spate din interiorul virajului;
10.3. DETERMINAREA EXPERIMENTALA A R.in - raza minimi de viraj a autovehiculului; u - ldfimea urmei
RAZELOR DE VIRAJ virajului (u =R, -R,n,); au - decalajul autovehiculului in viraj in
raport cu roata exterioard din fa{d (au =Rr" -R"); E" - spa{iul
Razele de viraj caracterizeazd posibilitatea autovehiculului de a ocupat de autovehicul in viraj (spafiul minim necesar pentru intoar-
vira pe o suprafald cdt mai redusd la mersul cu vitez6, micd gi cu cerea autovehiculului) Eu = Rge - Rgi .
volanul intors la limita maximd a unghiului de bracare a rolilor de
direcfie (asemenea situafii existd atunci c6nd autovehiculul se
deplaseazd pe drumuri cu lilimi reduse).
Determinarea razelor de viraj se efectueazA I l, l5] pe un platou
orizontal, betonat sau asfaltat, cu suprafa(d netedS, uscatd gi curat6,
suficient de mare pentru a permite virarea gi manevrarea autovehi-
culului,
Pentru determinarea parametrilor rnaniabilit6fii (Fig. l0.l l),
autovehiculul se deplaseazd cu viteza medie de 3-5 km/h cu viraje la
dreapta gi la stdnga, cu rofile de direcfie bracate pAn[ la limitatoare,
probele fiind repetate 9i direcfia verificatl 9i reglat6. Rolile
autovehiculului se pulverizeazd cu vopsea (ap6, ulei sau praf de cretd)
astfel incAt pe platforma de incercare sb se inscrie urmele acestora.
Centrul virajului se determina prin mdsurarea diametrului
cercului obfinut (de roata din interiorul sau exteriorul virajului) in
doud direcfii perpendiculare una pe alta.
Razele interioare, respectiv exterioare virajului se mdsoari de la
centrul obfinut pdnd la mijlocul urmelor ldsate de rofile considerate.
Razele gabaritice se stabilesc prin oprirea autovehiculului in
viraj gi determinarea proiec{iilor pe drum ale punctelor extreme ale
acestuia.
F6gia de gabarit se determina prin mdsurarea distantei dintre
mijloacele urmelor l6sate de rofile din interiorul gi exteriorul virajului,
Fig. 10.11. Parametri de viraj ai autovehiculului
sau prin diferenla dintre raza exterioard gi cea interioar[ virajului.
2r7
216
 ptfiAMlqlt AU t-ovEt1curEloR
9#ELE
NIANIABI LITATEA AUTOVEHICULE LOR DE AOTI

b) ctg0. - ctgO;

I0.4. TESTE GRILA

c) ctg0. - ctg0l
in care: A, E, R se exprimd in m; 0;,", in grade.
calitatea autovehicurului de a putea circula pe
drumuri rele, ac-
cidentate, desfundate gi in teren ftrd drum,
precum gi dc a trece
peste anumire obstacole;
tr) capacrtatea autovehicurului de a-gi conserya
migcaree rectirinie 9i
de a se deplasa cdt rnai exact in diieclia comandatd
cre conducitor:
' tB0.
-E,inm;
r-' ) capacitatea autovehiculului de a se deplasu p"
pon,.,-Jr"_rri A
inclinate, curbe etc., Ibrd a aluneca, a patina, b) R= in tn;
a derapa sau a se ,
rdsturna. tgo-
c) R= i^--9, rn *,
rg0* 2
in care: A, E se exprimd in m; 0r, in grade.
a) f.tgO<9;
b) 9.tgo<f;
c,) f 'Zt. tgO < y1,
a.) R=--{--E,inm;
2.t90^
b) IR= A
^' z.tgo- -E- ' tn tn;
a) in condi{iile unor alunecdri transversale:
b) in condi{iile unor ruliri cu patindri in direclia virajului; c) p = --4-, in m"
c;) in prezenfa unor uzuri accentuate a pneurilor rotilor
2.t90-
de direcfie.
in care: A, E se exprimd in m; 0., in grade.

E a) 2.8
a) ctgO. - crgO; ctgO. - ctg01 =-r

A'
A'
A
b) ctg0. - ctgOl =-r

2.8'
2t8
219
BAZELE DINAM CI I AUTOVEHI CULELOR
I MANIAI]I LITATEA AUTOVEhICULELOA DE AOTI

c) ctg0e -ctgOi = A. b)
R'
in care: A, E, R se exprimd in m; 01, 0" in grade.

c)

AE in care: A, E se exprimd in m; 0r., in grade.

a) Ki = -------;---;, lll IIl]
,. to
Ufs 2
--o2
A"F
b) p - -JlZ- + 3. in m;
t802, 2
,A1 E
c) R - ----r- - -, ln m,
tgOt, 2
in care: A, Ar,z, E se exprimi in m; 0f., 0rr, 02", in grade'

a) R.=-to *9.
2
in *, a) R".,. = A, in -'
2.tg"2"rt tgo.

^ArE
b) *. = + _, in m; b) R..- - A.1n *'
,rur, tg0.
ArE
c) R- --r---,inm, c) AE
r,n -l,inm,
R,, =
tBOt.
in care: A, Ar,z, E se exprimd in m; 0f,, 0r,, 02r, in grade. in care: A, A,, E, se exprimd in m; 0,, in grade.

a) A *. E-e
". =Jnq z 'rnm;

221
BMELE DINAMICI I AUTOVET lIC,ULELOR N/ANIABILITATEAAUTOVEhICIJtI l( )1.,1 ,l 1.,( )ll

b) R.=AL+EL,inm; c) R- -!,tn-,
tgO. L tgo.
AE
c) x.=sin%-+-.lnm, in care: A, A' Er, I se exprimd in m; 00, 0r, in grade.

in care: A, A' e, E, E, se expriml in m; 0", 0r, in grade.

\ h A .E-e
a) ^. =;;q 1' . rn m;
2
a) R' =.4-.inm; b) n. = j]_ *!.,inrn,
sin 0u tgO, '-

b) R, =5-It,in
tg0. 2 '' c) R.= A *'E-' ln m'
sino.
c) R,=
eJ
A
..t -Sin% --'lnm' in care: A, A' e, E, E' se exprim[ in m; 0r, 0r, in grade.
--E
in care: A, A' E, E, se exprim[ in m; 0., 0., in grade.

cose,
al K, =l,
E,
- ,rnml
t80p 2
Er,
=sinA0.- tgO,-E.in-,
a) A, b) R, = -!- - in n,';
Bs
2' tgO, 2

b) -Re-R1,inm; c) =-l--E
sino. -'
Bs P, ln m'

c) A A.
Bs =----r-E--.ifiifr.
e^ in care: A, A,, l,8,E, se exprimd in m; 00, 0", 0,, in grade.
sin 0. tg0. 2
in care: A, Ar, e, E, &, Ri, se exprimd in m; 0., 0., in grade.

a) Bs
A.cose,-e^
rE--.inm;
=-
a) R- =l'to'.O' int, sin 0" tgoo 2
tgOp b) Bs - Re R1, in m;

b) R- = 4.-1, rn -,
tgo, 2

222 223
 N,.tANtABtL|TATEA AUIOVEHICULTLOp pE lloTl
EMEI.I DIMMICII AUTOVTI-JICULELOR

c)
",
=*; # *"-;,inm, Se cere:
a) si se calculeze coeficienfii de rezistenfi la deviere a pneurilor;
in care:A, &, l, e, E, Rs, R; se exprimi in m; 0", 00, 0r, in gfade. b) s[ se verifice dac6 migcarea autoturismului este stabild pentru
orice vitezd de deplasare a acestuia.

a) 6 =1.
kr- 3. Un autoturism inclrcat, previzut cu doul punfi, cea din fa]n fiind
directoare, care are masa totall m" = 1870 kg, ampatamentul
b) o=I,
k1 A:2,670 m, se deplaseazd rectiliniu cu o vitezi de 60 km/h pe un
drum cu inclinare transversal[ de 6".
c) 6=4'k,,
in care: Fr, Y, se exprimi in N; k, , in N/grd. Se cere:
a) s[ se verifice dacl autoturismul prezintii subvirare constructiv[;
b) s[ se calculeze rezerlta de stabilitate staticl a autoturismului.

C Aplicafii

4. S[ se determine experimental parametrii maniabilitiifii, la diferite

1. Un autoturism inclrcat, previzut cu dou tipuri de autovehicule.
directoare, care af,e masa totall m, =
A : 2,580 m, intrl in viraj cu o vitezd de
este necesar un unghi de bracare a rofilor de l5o.

Sd se calculeze:
a) ruzade viraj a autoturismului;
b) forfa centrifugl care apare in timpul virajului;
c) fotfa de inerfie care apare in timpul virajului.

2. Un autoturism inclrcat, prevlzut cu dou6 punfi, cea din fap fiind

directoare, care are masa total[ m" = 3368 kg, ampatamentul
A = 2,572 m, intr6 in viraj cu o vitezi de 40 km/h, viraj pentru care
este necesar un unghi de bracare a rotilor de 10o.

225
224
 aAspuNsutlt coaEcTE 14 TESTELE GATLA

4. ROTILE CU PNEURI DE AUTOVEHICULE

I ) 3 4 5 6 7 8 9
n4spulsuRt coRECTE a rk )t

tA TESTELc cRII.A b x *
c t<

r. TERMINOLOGIE PRIVIND AUT'OVEHICULELE 10 ll t2 13 t4 15 16 t7 l8

a * * * *
I 2 3 4 6 7 8
t<

* b x
a * ,t ,(

b >k
,k c
c *
5. PROPULSAREA AUTOVEHICULELOR
2. oRGANTzAREA coNsTRUcrrvA e I ) 3 4 6 7 8 9
AUTOVEHICULBLOR
a {. * *
I ) 3 4 6 8 9 l0 ll 72 b ;t *
a * * x c * *
b {( ,k *
c ,( x * 10 1l t2 13 l4 15 t6 17
a * t * r*

13 t4 15 l6 L7 l8 l9 20 2l 1',' 23 24 b * *
,* 4 *
a ,1. ,|. rt(
c :t *( rl.
b :* * x
c * :t
6. REzrsrENTEr,E la IN.uNTAREA
3. PARAMETRI CONSTRUCTIVI
AUTOVEHICULELOR
AI
AUTOVEHICTILELOR I ) 3 4 5 6 7
a ,*
I ) 3 4 r 6 7 I 9 l0
,* ;t
11 b ,F * ;ft
a x ,N

c ,* x
b x
c )k
z. iNcAncARrLE DTNAMTcE ALE
PUNT rL O R AUTOVEHTCULELOR
t2 t3 t4 l5 t6 t7 l8 l9 20 2l
a rt I 7 3 4 r 6 7 8 9 10
b * ,t(
a *( )*

b rk * x ,<
c t( fr *
c x

226
221
BMELE DINAMICII AUTOVEHICULELOA

8. PERF'ORMANTELE AUTOVEHICULELOR
I t 3 4 J 6 7 8 9 l0 11
a il :r
'|(
t* x ,t( {(

b '* * t x x

c 'F
)t f rk
BIBLIOCRAFIE

12 13 t4 15 t6 t7 18 t9 20 2l
a * * t rk ,+? ta * l. Aramd, c., f .a., Automobilur de la A Ia Z. Bucuresti, Edit. Militard, 19g5.
b ,< r* 2. B6{aga, N., $,o., Motoare cu ardere internd. Bucuregti, Edit. Didactic6 gi
:t :* x Pedagogic6, S. A., 1995.
c ry

3. Brebenel, A., Dumitru, Y., Autoturisme Si performan[e. Bucuregti, Edit.

$tiinfd gi Tehnicd, t 983.
9. STABILITATEA AUTOVEHICULELOR PE ROTI
4. Burnete, N., B[{aga, N., Karamusantas, D., Construclia
Si calculul mo_
,,
I 3 4 J 6 7 8 9 10 t1 t2 l3 toarelor cu ardere internd (Mecanismul motor), Vol. L Cluj-Na-
a x :t t * poca, Edit. Todesco, 2001.
b il * )k :i<
5. Can{tr, T., Urdf,reanu, T., Propulsia Si circulasia autovehiculelor pe roli.
c x x t x x x Bucuregti, Edit. gtiinlifica pi Encictopedicd, 19g7.
6. Cdpruciu, Filoftia, Alexandrescu, p,, Drdgug, C., Anvelopele autovehicu_
10. MANTABTLITATEA AUTOVEHTCULELOR pE ROTI lelor. Exp laatar e, Intreliner e, Reparare. Bucuregti, Edit. Tehnica,
., 1990.
I 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Cordog, N., Rus, I., Burnete, N., Automobile, Conslrucfie, Uzare, Eva-
a tr rt( l. * '|!
,r
/uare. Cluj-Napoca, Edit. Todesco, 2000.
b + x *
+ * 8. Cordog, N., Todoruf, A., Dinamica autovehiculelor pe rofi. Teste
Si apli-
c
calil. Cluj-Napoca, Edit. Todesco, 2001.
9. Durluf, C., lonescu, H., htdrumar pentru expertize tehnice auto. Bucu-
1l t2 13 t4 15 l6 t7 18 l9 20 regti, Oficiul de Inf-ormare Documentard pentru Aprovizionarea
a + + ,t * !fi rr *
Tehnico-Materiald gi Controlul Gospoddririi Fondurilor Fixe,
b * x * * ,|( x rl.
1986.
x il
c f
10. Gaiginschi, R., Filip, L: Expertiza tehnicd a accidenteror rutiere.
Bucuregti, Edit. Tehnicd, 2002.
1l Hif ohi, C., 9.a., Metode Si rnijloace de incercare a automobilelor. Bucu-
reqti, Edit, Tehnicd, 1982.
t2 Macarie, T.N., Zransrnisii continue pentru autovehicule. pitegti, Edit.
Universitatii din piteqti, 1999.
13 Mdnoiu, I.D., FiSier auto-moto Si de circulalie rutierd. Bucuregti, Edit.
Tehnic6,1988.
t4 Neculiiasa, Y ., Miscarea autovehiculelor.IaSi, Edit. polirom, 199d.

228 229
BMTtf DINAMICII AUTOVTHICULTLOR

15. Negrug, E., $.?., lncercarea autovehiculelor. Bucuregti, Edit. Didacticd gi

Pedagogici, 1 983.
16. Nistor, N., stoleru, M., Expertiza tehnicd a accidentului de circulalie.
Bucuregt| Edit. Militare, 1987.
17. Rus, L, Autovehicule rutiere. Cluj-Napoca, Edit. Sincron,2OO2.
18. Stratulat, M., Vlasie, Y., Automobilul pe tnlelesul tuturor. Bucuregti,
Edit. Tehnicd, 1991.
19, Tecugan, N., Ionescu, E., Tractoare Si automobile. Bucuregti, Edit. Di-
dacticl 9i Pedagogicl, 1982.
20. Untaru, M., $.a., Automobile. Bucwegti, Edit. Didacticd gi pedagogicf,,
r975.
21. Untaru, M., $.o., Calculul si construclia automobilelor. Bucuregti, Edit.
Didacticd 9i Pedagogicl, 1982.
22. Untaru, M., 9.a., Dinqmica autovehiculelor pe rofi. Bucuregti, Edit. Di-
dacticf, 9i Pedagogic[, 1981.
23. Untaru, M., g.?., Dinamica autovehiculelor. Bragov, Universitatea din
Bragov, sectorul Reprografie U02, 1988,
24. Urdtrreanu, T., 9.3., Propulsia Si circulagia autovehiculelor cu rofi. Bucu-
regti, Edit. Stiintificl gi Enciclopedicd, 1987 .

-O

/i\J
230